Unor critici

I. Cred şi eu că poezia plânge că e văduvită,
că-i lipseşte măiestria şi-i lovită de copită,
că o Meta-Măgărie au simţit acum poeţii!
De târg şi de librărie se feresc doar "târgoveţii".
Să salveze poezia, să nu pice în noroi,
pedepsesc ipocrizia celor ce scurmă-n gunoi.
Li s-a făcut şi lor greaţă de ranchiună şi venin,
aşteaptă fapta măreaţă să se-aşeze la festin.
Ce e mai frumos în viaţă? Muzica şi poezia!
Hai la horă-n târg şi-n piaţă şi să uităm duşmănia!

II. Că "impostura" este artă o cred doar proştii şi sperjurii
că nu ştiu viaţa cum s-o-mpartă decât prin sluj făcut minciunii.
Nu încerca să îi educi tocind cuvinte înţelepte,
în lumea lor de mameluci doar "strâmbăturile" sunt drepte.
Pentru o cauză mai dreaptă încearcă, de mai poţi lupta!
Greşeala nu se mai îndreaptă cum nu poţi în noroi sculpta!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi sau a nu fi poezie

poezia este sculptura. zace într-un munte de cuvinte.
poezia este pictura. o lacrimă într-o mare de culori.
poezia este muzica. o notă pe registrul inimii.
poezia este lutul în mâinile olarului.
poezia este dragostea. odată ce iubeşti,
vei iubi pentru totdeauna.
poezia este strigătul unui bolnav
pe patul de moarte.
poezia este trista despărţire
sau întâiul sărut.
poezia vine, pleacă şi-n rest amintiri.
poezia este tot ce ne-nconjoară,
tot ce este în noi
şi tot ce rămâne.
poezia este mântuire, dumnezeire,
posedare şi exorcizare.
poezia este blestem şi surghiun.
poezia este crucea poetului
şi drumul Golgotei.
poezia este ţigara ce-ţi arde plămânii
sau paharul de vin pe care-l bei
de unul singur.
poezia, să crezi şi să nu te prefaci că scrii poezie.
să renunţi la viaţă şi să fii veşnic
un cuvânt pe buzele celorlalţi.

poezie de Ionuţ Caragea din volumul Absenţa a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste din priviri

Dacă mâine nu ne vom mai privi-n ochii
Nu uita că numai cu cel cu care eşti compatibil sufleteşte
Poţi comunica fără cuvinte
Poţi trăi poezia în doi
Poţi fi chiar tu poezia,
Dar nu uita că atunci când te vei retrage din poezia mea
Cu siguranţă vei opri receptorul meu din persoana ta,
Dar nu poţi opri trăirile cititorului meu
Aşadar mă adresez întregii lumi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu ţi-am pus aripile sufletului în palme

Poezia este forma exprimării iubirii duse la extrem
Nu fi gelos pe modul de a crea,
Poezia este muzica sufletelor pereche
Eu nu te-am forţat să simţi, să scrii
Eu ţi-am pus aripile sufletului în palme,
Eu am ştiut că poţi simţi mai mult decât poţi arată
Şi pentru asta nu eşti tu vinovat, ci mama, viaţa...
Ştii, numai prin poezia ta m-am simţit mângâiată, binecuvântată,
Dezmierdată, cucerită în setea mea de cunoaştere,
Numai aşa viaţa mea a luat un curs normal
Căci relaţiile cu cei din jur
Nu mai erau propice setei mele dea deconspira sentimente.
Erau chiar mai puţin prospere decât ar trebui să fie.
Astăzi când am primit de la Dumnezeu darurile mult dorite
Ştiu să pot alege locul unde trebuie să stau,
Locul unde copiii pot creşte armonios,
Viaţa pe care o pot avea, cu aripi puternic ancorate în mister.
Tu eşti temelia energiei ce m-a ridicat de la sol.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este o rugăciune Motto(Poezia este ca o rugăciune. Nicolae Dabija)

Poezia este o rugăciune
Spusă de un om sfânt.
Ea este ca un copil ce poartă un frumos nume
Şi are suflet curat şi blând.

Poezia este o rugăciune.
Pentru omul care iubeşte,
Şi care nu mai prin dragoste,
Cu adevărat trăieşte.

Poezia este o rugăciune.
Pentru cel renegat.
E o călăuză în lume
Şi pentru cel cu sufletul împăcat.

Poezia este o rugăciune.
Spusă de îngerii din cer
Ea este o sfântă minune,
Plină de iubire, durere şi mister.

poezie de Vladimir Potlog (24 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

Poezia,
candoare oferită
celor ce ascultă
gânduri potrivite
în cuvinte,
soarele ştrengar
strecurat în lupanar,
răsăritul trecut,
apusul revolut.

Poezia,
virtute pierdută
în vreme cernută
de potentaţi
agramaţi,
îndelung furată,
preapuţin redată
celor ce oftează...

Poezia,
o ultimă rază
celor ce contează
sub al nostru astru
pe un ţărm albastru...

poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia, în special, trebuie scrisă ca să fie înţeleasă de toată lumea. Nu mă gândesc doar la abandonarea ritmului şi a rimei, ci la felul de a spune mai frumos, mai convingător. Poezia este muzică şi amăgire.

citat celebru din Victor Eftimiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa mântuirii

Şansa mântuirii o primesc cu toţii,
Proştii şi drogaţii, şmecherii şi hoţii,
Chiar şi poezia vine-n fiecare
Ca o misiune, ca o încercare,

Dar nu toţi acceptă calea ei cea dreaptă
Şi în loc să urce, mai coboară-o treaptă
Căutând doar premii şi indemnizaţii,
Slujind mafioţii, linguşind bogaţii.

Şansa mântuirii o primesc cu toţii
Dumnezeu mai crede-n suflet şi emoţii,
Chiar şi poezia vine-n fiecare,
Ca o şansă nouă, ca o provocare,

Dar nu toţi se uită la întreaga lume,
Se interesează doar de propriul nume,
Şi-uite aşa poeţii au ajuns să fie
Ocoliţi de oameni şi de poezie.

Şansa poeziei o primesc şi eu
Şi mă-nchin la lume şi la Dumnezeu.
Poezia este şansa să devin
Pasărea ce zboară sub un cer senin.

poezie de Ionuţ Caragea din M-am născut pe Google (2021)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel arzând ca poezia

Arde-n suflet... poezia
Şi-n ureche, şoapte curg,
Ignorând.... ipocrizia
Din adâncuri de amurg.

Ca o lance-i frenezia
Când asemeni unui murg,
Arde-n suflet... poezia
Şi-n ureche, şoapte curg.

Trupu-ţi simte erezia
Şi-l cam uiţi... pe Demiurg,
Însoţind pe Aspazia
Prin vacarmul unui burg,

Arde-n suflet... poezia.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este ieri mână în mână cu azi. Poezia este azi în zâmbet cu mâine. Poezia este copac şi frunze. Poezia este glas şi cuvânt. Poezia este talpa piciorului călător prin lume. Poezia este glasul lui Dumnezeu în gura unor subiecţi purtători de cuvânt.

Claudiu Ovidiu Tofeni în Paşi pe nisip (20 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

poezia mea nu cunoaşte frica
doar a gustat infernul
din toate unghiurile lui
şi-a încurcat verbele
cu nefericirile universului
a bătut la ferestre închise
a urlat în deşert ca un animal bolnav

acum
poezia mea nu cunoaşte frica
doar a gustat întunericul din atâtea inimi
şi-a încurcat verbele cu ţărâna amară
a răbdat de frig
de sete
de foame

acum
poezia mea nu cunoaşte frica
doar a locuit în miezul ei
ani la rând

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul cheamă răsăritul visului de mâine, iar apoi îl transformă în ziua realităţii de azi. Facem o greşeală regretabilă atunci când încercăm să înţelegem poezia. Poezia nu este pentru a fi înţeleasă. Poezia este pentru a fi simţită. Poezia este pentru a fi îndrăgită. A încerca să înţelegi un poem este ca şi cum ai atinge un trandafir cu ghimpi nenumăraţi. A încerca să simţi un poem înseamnă să ţii cu drag un trandafir fără niciun ghimpe. Iar să îndrăgeşti un poem înseamnă să devii imediat frumuseţea şi parfumul trandafirului însuşi.

Sri Chinmoy în discurs (7 noiembrie 1990)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afacere oltenească

Plecai şi io la târg, să vezi saftea!
De mă sculai devreme, dimineaţă,
Nu cred că ceasu' unşpe arăta,
Să casc un pic mai mult gura prin piaţă,
Da' nu mă laud, nu e firea mea,
Ca mine negustor, nu-i altu-n viaţă:

Luând în fugă praz, nişte măligă,
De brânză doar nădejde mai era,
Căţaua aia proastă-a lu' Cotigă,
Din lanţ scăpată, precum se vedea,
Că-i atârna de gât doar o verigă,
Tot după mine, vere, se ţinea,

Ajuns în târg, potaia după mine,
Io cunoscut ca om cu maniere,
Un şut să-i trag, da' nu îmi şedea bine
Să mă confund cu-atâtea hahalere,
Că înjurai în gând de-aşa ruşine
Şi pe Cotigă şi pe-a lui muiere,

Da' fi-su-Ion, mă vede şi mă-ntreabă
Cât vreau pe javră, c-arăta de soi,
Şi-i cer aşa, doar să mă aflu-n treabă,
Vreo douăzeci de mii de lei de-ăi noi,
Că lumea, auzind, sări de grabă,
Se adună nebună dând puhoi,

Şi-ntr-o clipită, cât ai zice zău,
Dădui căţaua, frate, luai şi plata,
Făcui şi cinste cu nişte trăscău,
Da' cât de bucuros fuse şi tata...
Îmi dete Ion pe ea, (nu-i băiat rău!)
Două pisici de zece mii bucata!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graur sălbatic

Tu graur sălbatic... te-ai săturat de vremurile triste...
Ce au căzut acum ca niste ploi...?
Ce fac din viaţa ta şi a mea o viaţă tristă
Că toţi ajungem la lada de gunoi.

Pe câmpuri... altădată -n alte timpuri
Trăiai şi tu destul de fericit.
Găseai un bob de grâu pe câmpuri
Acum tot câmpul este părăsit.

Tu graure sălbatic... prefăte intru-n clovn, un santimbaltic,
Şi încearcă lumea să o poţi schimba.
Că toţi purtam o mască să nu rădem
Şi să uităm de cum a fost cândva.

Hai schimbă tu... de poţi această lume
Ce parcă... prea urătă s-a făcut.
Vino... in stoluri... ară, dă-ne grăne
Şi tot pământul poţi al stăpâni de mâine.

Când totul va fi gol şi lumea va dispare
Vor fi doar corbi ce nu s-au săturat.
Şi puii tăi vor grău ca fiecare
Salvează-i... şi vei fi tu... împărat.

Dar eşti ca noi... o pasăre uitată
Vei dispărea curând de pe pământ.
Atunci când totul va fi glacial şi lumea rea uitată,
Vor spune că un graur a zburat cândva în vânt.

poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

Poezia,
ar trebui scrisă
numai de Femeie
fiindcă un bărbat
nu ştie ce înseamnă
Poezia,
decât atunci când
e un Ovidiu exilat
de toate femeile
pierzând-o
pe cea mai dragă,

tu împărat luminat
priveşti după gratii
adulatul tău Taj Mahal,
Femeia care a scris
cu viaţa ei
pentru tine
Poezia.

poezie de Radu Liviu Dan
Adăugat de Radu Liviu Dan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia mod de viaţă

când nu o să mai scriu nici n-o să mai trăiesc
nu o să mai visez o lume cu trăiri superbe
dar azi pe file setoase litere se nuntesc
în cununi de lumină se rotunjesc verbe.

ştiu doar ca poezia este un mod de viaţă
care mă fericeşte mă ridică pe culmi
mă simt precum un munte puternică semeaţă
în gândurile mele astăzi freamătă ulmi.

pe tâmplele mândre susură izvoare
şi soarele-mi vorbeşte în dulcele grai
cuvinte de iubire au magică savoare
întreg timpul îmi pare pogorât din rai.

pe-un cer cu curcubeie slovele prind culoare
harici poeţii se adună pe un picior de plai.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unora le place poezia

Unora –
asta înseamnă că nu tuturor.
Nici măcar celor mai mulţi, doar câtorva.
Nu punem la socoteală şcolile, unde-i impusă,
nu-i socotim nici pe poeţi,
ne dă cam două fiinţe dintr-o mie.

Le place –
dar le place şi supa cu găluşte,
şi complimentele, chiar şi culoarea albastră,
haina cu care s-au obişnuit,
nu mai vorbesc de propria lor părere
sau mângâiatul unui câine.

Poezia –
dar ce e poezia?
S-au dat atâtea răspunsuri evazive
la această întrebare.
Nici eu nu ştiu ce-i poezia,
şi mă agăţ de-acest nu ştiu ca de-un colac de salvare.

poezie clasică de Wislawa Szymborska, traducere de Doru Cosmin Radu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezie (vezi şi poem)

Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.

definiţie clasică de Leonard Cohen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă poetică

Poezia
nu
vorbeşte

Poezia
tace
despre
cuvinte

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia rămâne ultima speranţă (Motto. Poetul este ultima speranţă. Mircea Eliade)

Poezia este ultima speranţă.
Pentru acela care mai crede în eul său.
Şi nu a uitat,
Cine a fost marele Orfeu.

Căci cînd a ieşit din infern,
Trecând printre morminte.
El a scris primul vers,
Cu cele mai frumoase cuvinte.

Şi cu glas melodios,
La harpa lui de aur,
A făcut din poezie un cântec
Şi din muzică un tezaur.

Mii de ani de atunci au trecut,
Dar poezia rămâne ultima speranţă,
Pentru acel care iubeşte viaţa mult
Şi nu are inima de faianţă.

poezie de Vladimir Potlog (12 martie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia nu

sigur poezia nu înseamnă nimic
în comparaţie cu adevărul ma
tematic (?!) - ce
mai e poezia ce mai
este viaţa în martie?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!