* * *

Au eşuat mai multe suflete de creştin pe ţărm, lângă altare,
Decât s-au pierdut de când e lumea lume pe nemărginita mare.

distih de Charles Henry Webb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pentru că m-am născut şi-s căsătorit, ştiu unde şi ce s-a întâmplat:
Toate nenorocirile bietului om au venit, vin şi vor veni din pat!

distih de Charles Henry Webb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Îţi trimit o scoică de la malul acestei mări fremătătoare,
Ascultă-o atentă, e-o scoică vorbitoare.
Apropie-o de ureche, vei auzi de dincolo de zare
Poveşti despre sirene şi vapoare.

poezie de Charles Henry Webb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşuat...

Nereuşită intenţie
Ratată intervenţie
Final... de ratat.
Eşuat.

Început impotent
Fatal faliment
Risc încercat...
Eşuat.

Amor repetat
Rău programat
Copil avortat...
Eşuat.

Vis ireal
Egal inegal
Bogatul sărac...
Eşuat.

Mare în mic
Sus... şi falit;
Un scăpătat
Eşuat.

Hard-ul în soft
Bunul în moft
Tot resetat...
Eşuat.

Plan nesfârşit
Prost construit...
Tot dărâmat;
Eşuat.

Bine-n greşeală
Rău "la pocneală"...
"Bluff" meritat...
Eşuat.

Gafă în zis
Erată în scris
Ne asumat...
Eşuat.

Dorinţă ispită
"Ne" reuşită...
Rău inventat;
Eşuat.

Concurs ratat,
Muncă la stat
Nemeritat...
Eşuat.

Bun ce dezbină
Răul în crimă
Cagulă în fes
Luatul nedres
Primitul luat
Pumn dezmierdat;
Tot încercat,
Plan eşuat...
Arestat!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carter Webb: Sophia m-a părăsit.
Agnes Webb: Glumeşti?! Când?
Carter Webb: Acum o oră şi jumătate, am fost blocat în trafic până acum.

replici din filmul artistic Pe tărâmul femeilor, scenariu de Jon Kasdan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgârcenia a distrus mai multe suflete decât extravaganţa.

citat din Charles Caleb Colton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La început...

Cândva, demult, demult,
Mai pe când lumea era încă la început,
In Universul mare, dar prea plin cu stele,
Multe stele n-au mai încăput,
Aşa că s-au apucat
Să-si construiască o planetă primitoare
Şi Gingaşă şi Albastră
Cu o inimă mare, ca de foc
Pe care si stelele să poată avea câte un loc
Şi un pic mai mult noroc.
S-au îmbrăcat apoi cu haine noi, de lut
Devenind oameni, miliarde,
Dar sufletul lor de stele
mai departe străluceşte
Şi cândva se vor intoarce
Intr-un Univers acum mult mai mare
In care loc vor avea şi stele şi suflete...

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dum vivimus vivamus (De vreme ce trăim, să trăim)

Am avut tot felul de prieteni, şi bătrâni, şi tineri,
Şi-am băut vin cu ei, şi-am cântat de vineri până vineri;
Dar ascultaţi ce spun, asta nu le-a fost de nici un ajutor,
Căci toţi, dar toţi, au murit pe negândite-n patul lor –
În pat, da, au murit în pat, iar eu refuz o soartă asemănătoare,
Nu vreau s-o sfârşesc unde-au pierit amicii mei. Eu plec pe mare.

poezie de Charles Henry Webb, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testul a avut succes

Dumnezeu a construit o lume de suflete
şi tot El a slobozit, peste ele tunete.
A pus lumea la-încercare, să vadă dacă rezistă,
când durerea este mare, sau când bine nu există.
Testul a avut succes. Din lumea de suflete,
Dumnezeu sfânt a ales, pe cei fără cugete.
A lăsat să stăpânească pământul, doar lumea bună.
În linişte să vieţuiască, să nu-i atingă furtună.
De sus, El, Atotputernic, să vegheze-asupra lor
Isus să le fie sfetnic spre izbăvirea tuturor.

poezie de Dumitru Delcă (9 septembrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul pierdut

visele-mi sunt catarge sfâşiate într-o zare
şi timpul e oceanul ce sfârşeşte între stânci
păsări albastre-ncep războiul aprig de pe mare
corăbii scufundate văd în ochii tăi adânci

nu te mai pot vedea de pe un ţărm pierdut în noapte
furtunile te-au rătăcit demult pe alte mări
doar cu ocheanul te mai pot zări când se desparte
valul de ţărm şi soarele apune-n depărtări

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

creştin

Un creştin este un om păcătos care s-a înscris la şcoala lui Christos cu scopul onest de a deveni mai bun.

definiţie de Henry Ward Beecher
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea mea

Singurătatea mea, cât marea mare,
M-a prins în laţ de mâini şi de picioare;
Şi ca şi marea în tăcere-albastră
Sărut un ţărm din închisoarea noastră.

Ne luăm de mână, pipăind poeme,
Şi câte-un vers, de-atingere, mai geme;
Ca orbii intuim şi cer şi mare
Şi în genunchi ne construim altare.

Paradoxal, mi-e bine... şi-n cuvinte
Mă regăsesc închisă-n jurăminte;
S-a-mbolnăvit silaba ''ta'' de vină
Când şi-a pierdut perechea în ruină.

Nici ''ma'' nu-i de găsit, iar pruncul plânge
Că neperechea-i dă să sugă sânge;
Singurătăţi în cochilii de spaimă
O rugă de ascet, în gând, îngaimă.

Singurătatea mea, cu gust de sare,
De ce ţi-e lacrima atât de mare?

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino, dragoste, cu mine
Pe uitatul ţărm de mare,
Să refacem din ruine
Prăbuşitele altare...

catren de Pavel Coruţ din romanul Să vii ca o părere...
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai sunt multe de făcut în România. Dacă aceste locuri dispar, ar fi ca un rechizitoriu pentru o lume care şi-a pierdut sufletul.

citat din Prinţul Charles al Marii Britanii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este mai mare mulţumire pentru omul ce doreşte binele altora decât aceea când vede că este ascultat de către alţii şi că vorbele lui prind rădăcini. Gândul bun se-nmulţeşte, cuprinzând loc în mai multe suflete, şi cine îl are şi poartă, mai ales atunci dacă îl preţuieşte, se bucură când vede că-şi face cale-n lume.

citat celebru din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carter Webb: Ce s-a întâmplat?
Phyllis: Este posibil şi am impresia că s-a înfundat toaleta.
Carter Webb: Ai impresia? Cum ţi-ai dat seama?
Phyllis: Apa curge peste tot. Covorul e ud.
Carter Webb: Atunci o să văd despre ce e vorba, dar mai întâi trebuie să mă duc în camera mea şi să mă sinucid!

replici din filmul artistic Pe tărâmul femeilor, scenariu de Jon Kasdan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea e ca o eliberare de ţărm. Dar tot aşa de bine pot să spun că e o eroare a ţărmului. Rătăcirea de ţărm. Îndoiala lui nemărginită. Întreaga mare, în toată vastitatea ei, nu face decât să caute un ţărm, iar noi o vedem nemărginită şi liberă.

Octavian Paler în Scrisori imaginare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albatroşii

s-au întors albatroşii la ţărm
zborul să-şi odihnească
au aripi căzute în evantai
mersul stângaci şi greoi
parcă acum îl învaţă

pe plaja pustie îşi caută loc
o vreme aici să petreacă
să uite de dorul de mare
şi marinari ce se roagă
când barca-n furtună
prea mult se apleacă

s-au întors albatroşii la ţărm
cu aripi căzute
în evantai...

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

albatroşii

s-au întors albatroşii la ţărm
zborul să-şi odihnească
au aripi căzute
în evantai
mersul stângaci şi greoi
parcă acum îl învaţă

pe plaja pustie îşi caută loc
o vreme aici să petreacă
să uite de dorul de mare
şi marinari ce se roagă
când barca-n furtună
prea mult se apleacă

s-au întors albatroşii la ţărm
cu aripi căzute
în evantai...

George Ionită în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

E nevoie de curaj să arăţi cine eşti, mai ales în societatea actuală, în care sunt mai multe măşti, decât chipuri reale, mai multe zâmbete contrafăcute, decât privire sincere, mai multe ambalaje care-ţi iau ochii, decât suflete luminoase.

Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

urmăream nişte fluturi
când ţi-am văzut umbra atârnată de cer
inima mi s-a prelins printre graţii
arsă de dorul de ducă
niciun trecător nu s-a oprit să vadă sfârşitul
ce rost avea
spectacolul continuă pe partea nevăzută a lumii
şi fabrica de suflete produce non-stop
suflete calde, suflete verzi, suflete zbuciumate
timpul trece în pas alergător
pe lângă oamenii-pământ
cei care s-au rătăcit definitiv prin propria lor viaţă
Dumnezeu le-a dat atâtea şuturi în fund
că au învăţat să mearg târâş
şi totuşi tu îmi spui
că tristeţile pot râde când plouă
că oamenii sunt veseli când sunt trişti

poate că azi au iubit destul

poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!