În ochii tăi
În ochii tăi mă regăsesc
Aceeași zână bună
Chiar dacă-i o minciună
Eu încă cred în ei
Și incă o viață
Sau zece de-aș avea
Oglinda vieții mele
E în privirea ta
Acolo-mi duc tăcerea
Suspinele și dorul..
Acolo-i bucuria
Extazul și fiorul.
Al dragostei nespuse
În vorbe adunate
În liniștea din ochii-ți
Eu le găsesc pe toate.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Doina
Doina, doiniță!
De-aș avea o puiculiță,
Cu flori galbene-n cosiță,
Cu flori roșii pe guriță!
De-aș avea o mândrulică
Cu-ochișori de porumbică
Și cu suflet de voinică!
De-aș avea o bălăioară
Naltă, veselă, ușoară,
Ca un pui de căprioară!
Face-m-aș privighetoare
De-aș cânta noaptea-n răcoare
Doina cea dezmierdătoare!
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Concert in lunca. Pasteluri" de Vasile Alecsandri este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar * * *
Tot mai departe
Gândurile-mi zboară,
Tot mai aproape
Dorul mă doboară.
Pe banca veche
Mă găsesc cuminte,
De ce pleci viață?
Stai încă și încă!
Privesc tăcut
Oglinda apei toată:
O scurtă viață,
Plină de păcate!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea
aș vrea să-ți spun
că te inșeli...
că nu-i nimic adevărat
din ce ai zis
dar tac..
privesc in gol
nu am mințit nicicând
e prea târziu acum
să recunosc
că și tăcerea
e o minciună.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zece vieți
Zece vieți daca-aș avea
Toate zece mi le-aș da
La hotar în tara mea
De m-aș naște a doua oară
Vreau în plaiul cu mioară
Într-o zi caldă de vară
Cer albastru o să fie
Grâul galben pe câmpie
Roșu-aprins pictat pe ie
Dacă iarna va fi grea
Și vânt rece va sufla
Gândul meu nu-l va schimba
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prea multă iubire
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi în armonie;
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar și Everestul, eu, l-aș modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.
În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ce am
Ploua cu trandafiri,
Cu amintiri....
Si am trecut
Zambind prin toate,
Chiar daca adunate
Nu au umplut
Cutii cu bani,
Dar am pastrat in timp
Acel ceva....
Iubirea de nepot
Si neam!
E tot ce pot, e tot ce am!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorința mea cea mai mare și cea mai profundă este să ajung un actor foarte mare... am impresia că mă aflu pe drumul ăsta, dar încă n-am ajuns la capătul lui. Mai e mult, mai e mult de mers până acolo. De-aș avea forță, de-aș avea sănătate, de-aș avea regizori... pentru că un actor nu poate să crească, nu se poate dezvolta, nu se poate împlini fără regizori, cine își închipuie asta, greșește. Eu o spun în cunoștință de cauză. Deci îmi doresc toate acestea, pentru că, poate, cine știe cum, cinci minute înainte de sfârșitul vieții mele să pot spune - da, domnule, am ajuns.
Victor Rebengiuc în Almanah Convorbiri literare
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prea multă iubire pentru tine
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern pe panză splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie;
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi in armonie.
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine
Ci chiar și Everestul, eu, l-aș modela,
Cu statornica-mi iubire pentru tine,
In dorul dupa tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Imi simt inima ca o călimară-n piept
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
Anul 2000 Cluj-Napca
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș avea nou început...
De-aș putea să-ntorc clepsidra m-aș întoarce apoi în timp
Să iau totul de la capăt, cursul vieții să mi-l schimb...
Aș lua din cer azurul și l-aș pune-n ochii mei
Iar prin păr mi-aș pune aur presărat din flori de tei
Din zăpadă parfumată o pomadă aș vrea să-mi fac
Și mi-aș colora obrajii-n roșul florilor de mac
De la brazi aș lua povață cum să mă înalț ca ei
Și-aș urca până la stele pe o muchie de stei
Iar din florile de câmp aș reface curcubeul
Și-aș zidi din el cupolă să înlocuiesc planșeul
De la stânci aș lua tăria rezistenței la furtuni
Și aș cerne dintre vorbe adevărul de minciuni
De-aș simți iubirea-n pieptu-mi ca o magmă de vulcan
N-aș închide-o-n carapace, n-aș mai ține-o sub ecran
Zbateri de aripi de fluturi de-aș simți ca-n luna mai
Aș striga de fericire: hai iubire, vino,... stai!
Aș schimba parcursul vieții de-aș avea nou început
Însă știu că toate astea sunt un vis acum pierdut....
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dorul tău
de dorul tău
mă sting încet și în tăcere
într-un amurg
ce pot a cere?
decât un cer cu stele,
să-mi lumineze calea
să nu greșesc cărarea
către tine
de dorul tău...
as trece munții
de dorul tău...
as trece ape
de dorul tău...
m-aș face înger,
să pot să-ți fiu aproape
să pot să te ating
și să-ți șoptesc
că încă te iubesc...
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâna din vis
Orhidee cu argint...
Părul tău a-mpodobit!
Imi apari pe inserat
La o margine de sat.
Si pe zi ce trece-n timp
Tot mai mult vreau să te-alint
Să-ti văd ochii, mâna-n scris
Imi esti zână, imi esti vis.
Pică zorii in fereastră
Marea cerului albastră
Sub privirea fermecată...
Zâna mea, frumoasă fată!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea ta
Tăcerea poate spune multe
Intr o pădure deasă de platani
Copacul cel cu frunze mărunte
Veghează codrul de mulți ani
Prefămă n arbore de alun
Șoptească vânt cu dor în frunză
Căci am eu multe să îți spun
Tăcerea nu poate fi o scuză
Să izvorăsc din ape nesecate
Cu valurile mele să-ți vorbesc
Să îți aud gândurile toate
Și în tacerea ta să te iubesc
Să fiu un fulg din aripă cerească
Să cad în noapte pe a ta pernă
Dorul meu de tine să se lipească
Sufletul si iubirea mea eternă
De în tăcere vrei să te ascunzi
Îți las nespuse gândurile mele
Înt- o dilemă tu să te afunzi
Cu ochii minții să vorbești cu ele
Lasămă în tăcere să te privesc
În noaptea rece să te vizitez
Căci zorii zilei acum se ivesc
Îți vei dori ca tu să mă visezi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să cred...
Nu cred că voi putea vreodată
Să-ți spun ce simt și cât aș vrea,
S-aștern pe fila albă, goală,
Tot dorul meu și inima...
Nu cred că voi putea vreodată
Să pot picta ceea ce ești,
Ar trebui să pun în ramă
O lume-ntreagă de povești...
Nu cred că voi avea putere
Să te privesc în ochi mereu,
Fără să vină să se scalde
În lacrimi, universul meu...
Nu cred că voi afla lumina
De nu va fi din ochii tăi,
Și orb... voi ști să văd doar luna
De-mi vei trimite vești în ploi...
Și nu voi mai putea vreodată
S-ascult în pace liniștea,
Acum când gândurile toate
Se pleacă doar în fața ta...
Nu cred, nu știu ce-nseamnă viață
Nici existență, nici destin,
De mă lipsești de-a ta ființă,
În neființă... mă închin...
poezie de Dan Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din zece în zece
din zece în zece ani vin la balcic
sau
la nevoie o dată la zece vieți
regret
nespus nu mai cred să fie
timp
pentru încă un balcic nostalgic în trăirea de-acum: simt
cum
pereții de calcar își caută
fanta
prăbușirii umbrelor dumnealor în oasele mele surcele
din zece
versanți n-au rămas
decât
maximum zece
ani de
trăit cu pensula în putere
sau zece
vieți fără semețele coaste de-argint (?!) apropiate
inimii
inimii lor sfâșiate
în timp
de alte zece timpuri
zece alte
timpuri abia începute și neterminate
poate
nici nu mai cred nu
mai
văd în culori
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lup de mare
Știi că ai puțin umor...
Tot privindu-mă de zor
Eu fiind o visătoare
Si tu incă lup de mare
Si așa intr-o grădină
Lângă-o floare de sulfină
Mi-ai șoptit că mă iubești
Ca pe-o zână din povești
Fac ochi mari si zâmbet larg
Tu incerci să treci un prag
Râde luna-n candelabru
-Nu-l crede.... caută altu
Dar eu tac privesc in jur
N-o sa caut... clipă fur
El vorbește, eu ascult
Timpul meu e la trecut
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiorul liric
Eu te cunosc, esti suparat
Si sincer spun ce rau imi pare
Tu cel frumos si adulat
Aduni in vers numai culoare
Femei nu-ncape indoiala
Cred, multe pragul ti-au trecut
Cand stele se aprind in seara
Batai de inimi se aud.
Acum imi esti asa departe
Si gandul meu razbate greu
Fiorul liric se desparte
La stanga tu, la dreapta eu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru
De-aș fi iarnă, ce-aș mai ninge peste trupul tău sedus!
Dar, nu sunt și ninge cerul vinovat, de jos în sus.
De-aș fi mare,-n brațe-albastre, te-aș purta spre mine-n larg,
Dar, în brațe, port doar vise, umbre ce de țărm se sparg.
Și de-aș fi suspin de vară-n asfințit de flori de maci,
Ți-aș fi lacrima-povară, dar nu sunt și-n ierni mă-mbraci.
De sub neaua vieții mele, te adulmec și te chem
Să îmi fii colind albastru, dezlegare de blestem.
De-aș fi toamnă-n strai de frunze ruginii și de gutui,
Ne-am sorbi la prânz și cină și-amândoi am fi sătui;
Eu, licoare aromată, căpșunică-n bob răscopt,
Tu, șampanie aleasă, așteptând să te adopt.
De-aș fi primăvara verde, și tu frunză-nmugurind,
Fir de iarbă ce-ncolțește pe-al iubirii tainic grind,
Aș mai cere înc-o viață, să am timp să te iubesc;
Dar nu sunt nimic din toate și-n nimic nu mă găsesc.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș avea
De-aș avea patru dromadere
N-aș mai visa hipopotami
Uitând de orice mamifere
L-aș tot citi pe Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d a i r e s.
De-aș avea patru dromadere
Mi-aș cumpăra un palmier
Și stând sub el într-un hamac
L-aș reciti pe Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.
De-aș avea patru dromadere
Cu toate patru aș pribegi
În vasta lume de himere
Ce-a fost a lui Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.
De-aș avea patru dromadere
M-aș putea duce și în cer
Ca un Turn Babel terminat
De dragul lui Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poemul invectiva si alte poeme" de Geo Bogza este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vorbe înțelepte
Intr-o seară cam târzie
Când pică frunza din vie
Deschid chatul si mă cheamă
Cu o voce tandră, calmă
Personaj din Israel
Zugrăvit cu un penel
Amicul se pare... are
Un trecut in calendare
Dar cuprins de indrăzneală
Mă intreabă... am cerneală
Să-i dedic o poezie
Scrisă simplu pe hârtie?
Aș avea zâmbind răspund
Dar eu incă sunt pe prund
Cu un grec aviator
Vrea o carte despre zbor
Mai negociem problema
Dar apare si antena
Unui filozof stilat
Ce-mi infige-n omoplat
Fix sageata cu-ntrebare
-Cu cine vorbesti știi oare?
-Nu, zic eu... Măria Ta
Stima mea ti-oi acorda
Spus-ai vorbe ințelepte
Si renunț fără regrete
La o scurtă convorbire
Intr-o seară cam târzie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețea din adânc
Nu.....
Nu cred că-ti imaginezi
Scriu doar pentru tine
Si dacă intr-o zi
Nu mi-ai citit gândurile
Simt cum cerul
Se prăbușește
-Ai pățit ceva?
Mă intreabă soarele
-Nu... dar văd
cum lumina ta a pălit
Si sufletul meu
Dintr-un râu tumultos
Devine un lac
Unde liniștea
De la suprafața apei
Acoperă cu tăcerea ei
Tristețea din adânc.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!