Legamânt...
Trânteam la pământ vis după vis,
Mă eliberam de povara unei obligații,
Aceea de a purta cu mine,
Neputința de a transforma visul aievea!
Era o toamnă rece,
Simțeam degerături prin tălpile goale,
Dar eu alergam peste bruma abia căzută,
Căutându-te!
Au înflorit trandafirii peste gardul rupt,
Se sprijină de singura speranță rămasă
Iar eu mă îmbăt zilnic
Cu parfumul lor amețitor!
Mi-e frică să adorm...
Aș putea visa din nou iar trezirea,
Mi-ar ucide ultimul legământ cu realitatea!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Iar toamnă
Te prind toamnă în palmele mele,
Culoarea ta ruginie în suflet mi-a intrat,
Prin frunze moarte îmi caut veșnicie,
Din zborul unui gând eu astăzi te-am luat!
Cu pași plini de iubire, spre tine mă îndrept,
În fiecare an tu mă cuprinzi cu-a tale vise,
Tot ce-mi oferi e viața, am înteles!
În tine, sunt toate nopțile de dragoste promise.
Te scuturi de speranțe și le oferi în dar,
Celor nostalgici, plini de dăruire.
Prin liniștea și puritatea ce-o trăiești,
Aduci în jurul tău doar iubire!
Acoperă-mă toamnă cu parfumul tău,
Îmbracă-mă în covor de frunze ruginii,
Plouă peste mine magia ta,
Lasă-te descoperită de oamenii cu suflete vii!
poezie de Liliana Andrei (2 octombrie 2015)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gardul viu și umbra ideală
Umbra se sprijină de mine
Ca o catetă mișcătoare
Ce se învârte pe pământ
Cu silueta după soare.
În mine, însă, un gard viu
Crește în sânge și în oase,
În carne, mă ține-n iubiri
Cu sentimente mătăsoase.
Umbra și gardul sunt mereu
Izbânda faptelor, banală,
Însă femeia-i gardul viu
Și umbra mea, cea ideală!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gest pentru atunci...
mi-e dor de o toamnă lungă
în care voi intra ca lumina
peste întuneric și
când va fi să plec
cu o foame nebună de iubire
mi-aș dezosa durerea
pe o stâncă umedă
și-n inima ei
aș scrijeli
ultimul bilet
să nu-l citești
gestul tău ar putea
ucide ultima lacrimă
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirii înfloriți în toamnă
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit.
E-o vreme solemnă, e toamna iubirii
Dar le zâmbește-un soare-obosit...
Și vor veni brume să mi-i pălească,
Vor arde geruri în inima lor
Iar fulgii albi vor veni să-i gătească
La nunta de-argint a dorului-dor.
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit
În iarna ce vine, o doină a firii
Doini-va trist, sufletu-mi înflorit...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirii înfloriți în toamnă
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit.
E-o vreme solemnă, e toamna iubirii
Dar le zâmbește-un soare-obosit...
Vor veni brume să mi-i pălească,
Vor arde geruri în inima lor
Iar fulgii albi vor veni să-i gătească
La nunta de-argint a dorului-dor.
În toamnă mi-au înflorit iar trandafirii
Și purpura lor mă doare cumplit
Că-n iarna ce vine, o doină a firii
O va cânta trist, sufletul înflorit...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unei nopți de... toamnă
Scăpând și de Sorin,
Traian făcu un legământ:
Că va planta un "crin,"
La domnu' Geoană... pe mormânt.
epigramă de Mike Farkas (20 noiembrie 2009)
Adăugat de Mike Farkas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărșăluiam prin oceane de ceață către tine.
Mă îmbătasem de gri și căutam trezirea în mov.
Era joi.
Ți-am simțit brațele de catifea și magică ne-a fost
îmbrățișarea.
M-am topit în nostalgii, doruri și treziri, era clipa visată
când tu mi-ai dăruit în mare taină, dulcele sărut.
Apoi s-a făcut lumină, peste tot simțeam parfumul
unei zile cu pecete de legendă.
Ziua sărutului tău ivit din fagurele dorinței
citat din Ion Țoanță (6 iulie 2021)
Adăugat de Lucia mandache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp de iubire
Sângerează de jar
Vulcanii de nectar...
Arde mocnit, în afară și în mine,
Anotimp de iubire.
Râu de stele coboară
Peste gânduri vibrând în cascade,
În ochi de fecioară.
Un univers de săruturi,
Un evantai de zâmbete calde,
Vioara-ncolțind din pământul
Ce freamăt de vară împarte...
Un semn izvorând din pământ,
Un imperiu-cuvânt.
Caleidescop de petale,
Doar spinii tăcerii
Aleargă pe tălpile goale.
Iubesc trandafirii!
Prin spini îmi împletesc vise...
Se-nalță iubirea
Pe catafalc de poeme nescrise.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie
Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aș atinge visele cu palma,
Bucuria inocenței mi-ar împrăștia uitarea
Peste tristețe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aș alerga după fluturi colorați,
Verile mi-ar părea nesfârșite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aș fura cireșe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliți de asfalt,
Aș crede că toți copiii din lume sunt prieteni,
Dar aș împărți ciocolata
Doar cu fetițele frumoase
Din blocul vecin.
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie
Dacă anii aceia s-ar putea întoarce,
Aș atinge visele cu palma,
Bucuria inocenței mi-ar împrăștia uitarea
Peste tristețe,
Tata m-ar purta pe umeri,
Mersul mi-ar fi zbor,
Aș alerga după fluturi colorați,
Verile mi-ar părea nesfârșite,
Ploile mi-ar stropi fericirea,
Aș fura cireșe necoapte,
Genunchii mi-ar fi mereu juliți de asfalt,
Aș crede că toți copiii din lume sunt prieteni,
Dar aș împărți ciocolata
Doar cu fetițele frumoase
Din blocul vecin.
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ființa mea trăiește prin eternități
mi-ar fi plăcut să fii tăcerea mea
nu un cuvânt rupt de fire
să mă chemi în zborul ideii
și să fim stăpâni peste păsări
și peste nemărginire
dacă-ți păsa de mine
mă chemai în vis
nu în abisul cărnii
lacomă de uitare și morți
ființa mea trăiește, iubite
prin eternități.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Asfaltul îmi tot ceartă tălpile
ba că-s verzi
ba că pășesc ca pe o mare neagră
ba că șoptesc aiurea de prin valsul florilor
ba una ba alta
parcă din ciudă că tălpile mele
încă mai poartă pe ele pământul întors peste grâu
iar răspunsul pașilor mei neînvățați cu tropotul tramvaielor
e precum liniștea aceea deplină dintre două eternități
cât o pâine
deși știu că e doar supărat că iarba trece greu prin el
poate râvnește la un trifoi înflorit
pe când copiii nu mai știu să deseneze decât pop corn
........................
noaptea trecută i-am dăruit din lacrimile mele
mi-am pus apoi tălpile la uscat și visele
nu vă mai mirați așa
visele încă au rămas să împace asfaltul cu cerul
i-am promis că voi merge în palme și în genunchi
cât să nu-l mai doară câmpia din tălpile mele
nici dealurile nici munții nici deșertul
.........................
odată cu răsăritul
așa ca să nu mai am comentarii
am devenit imponderabil
și zbor peste tine asfaltule
uite
nu mai fi supărat
de aici de sus te vezi ca un câmp înflorit primăvara
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
pomi înmuguriți -
prin boabele de rouă
tălpile goale
haiku de Felicia Liliana Axentoi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Levitație
de-ai putea răspunde astăzi,
luând povara și neantul în mâinile tale
- acelea ce mă desfășoară,
pasăre în tot aerul ce-l respiri -
mi-ar fi de-ajuns un cântec,
mai trist decât mine azi
și peste tot locul.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpada Sfântului Andrei
Vă scriu în noaptea Sfântului Andrei
Când primele ninsori au prins să cadă,
V-aduc un rai cu soare și crâmpei
V-aduc o rugăciune pe zăpadă.
Eu vă colind în nopțile cu stele,
Eu vă colind de viață și de stea,
Mă dor toate credințele rebele
V-aduc dorința de a mai visa...
E iarnă peste brazi și peste viață
E iarnă peste sufletul meu gol,
E iarnă peste satele din ceață
E-o simfonie întrun si bemol.
Eu vă aduc un dor de libertate
Eu vă doresc s-aveți colind frumos.
Se-aud din nou colindele în sate
Și ultimul colind etern, duios...
Întro seară magică în care ninge atat de liniștit
încât se aud și stelele crescând
poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă!
Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Și-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.
Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Și curg peste anotimpuri, șiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.
Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Strașnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii și mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!
Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viață
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranță
Că poate fi totul ca un nou legământ!
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e teamă să adorm
Departe mi-e somnul în noaptea pustie,
Plutesc în neliniști, în albul ei rece,
Năvalnic dă gândul s-aștern pe hârtie
Ceva despre dorul încins ce nu-mi trece.
Mi-e frică s-adorm, să nu mă chinuie-n vis
Singurătatea ce-ar vrea să mă cuprindă,
Zburăm, să ne visăm pe-un țărm de paradis,
Pe mări albastre iubirea să se-ntindă.
Ne-arunce marea în valul desfătării,
La sânu-ți cald să mă apropii, să mă strângi,
Voal de mireasă va țese spuma mării,
Din ochii tăi senini tristețea s-o alungi.
Licăre stele pe-a cerului cărare,
O salbă-ți împletesc și facem legământ,
Călăuză s-o alegem pe cea care
Își va dori să ne mai țină pe pământ.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu...
am învățat să mă leg la șireturi,
erau opreliștea ce-mi sufoca tălpile în ghete,
degete private de libertatea de a simți
roua dimineții
sau fânul fierbinte din amiezile unei
toamne târzii...
Nici apa de ploaie
nu o mai simțeam mustoasă,
prin noroiul din băltoace ce-mi sărea până la brâu,
degete rigide ascunse în gheată
îmi furau plăcerea de a zburda
cu tălpile goale
prin taina unei zile ploioase...
Funda
dorea să-mi fie iertarea,
petale de flori să-ndulcească chinul,
mereu nereușită...
bucla de floare
era un nod prevestind parcă destinul...
Târziu,
am învățat să mă leg la șireturi,
târziu mi-am legat și sufletul de oameni,
aceeași frică de noduri și pustiu
când se intră încălțați prin suflete
și rămân doar șireturile
ce cârpesc o inimă ce doare!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Și-aș mai sta și nu prea, foarte mult pe pământ,
Fiindcă-i toamnă târziu și-mi mai vine să plâng,
Și îmi vine să strig și-mi mai vine să mor,
Doar puțin, printre munți, fiindcă tare mi-e dor!
Mi-este dor de-amândoi, de trecut, de prezent,
Și de arborii verzi și de-un veac inocent.
Și-i târziu nu știu cum, ca să fim amândoi
Că e toamnă demult și-acum ninge pe noi.
Peste tine frumos, peste mine urât,
C-am trăit prea mulți ani într-un veac mohorât,
Peste tine puțin, peste mine mai mult,
Că aștept cam de-un veac să te-ntorci din trecut...
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De n-ar fi mâine
Peste sete
Și regrete,
Peste cât am fost secrete,
Peste orice baionete
Care m-au tăiat portrete.
Mi-ar fi vină,
Dar puțină
Și de multe ori străină.
Mi-ar fi-ntr-una lună plină,
Să m-adoarmă în Lumină.
Peste Soare,
Peste floare
Și deloc întâmplătoare,
Peste-a sufletului sare
Răsfirată-n orice zare.
Mi-ar fi pace
Și a face
De-a cuvintelor dibace
N-ar fi "tace", nici "preface",
Chiar gonit cu bobârnace!
Peste milă
Și idilă,
Regăsindu-mă-ntr-o filă,
Peste ultima pastilă
Nedorită, inutilă.
Mi-ar fi rană
Suverană,
Dacă nu mi-ar fi și hrană,
Și cerneală pentru pană
Sau și roua de pe geană.
Peste poate
Mi-au fost date
Și într-una-mbrățișate
Cu a voastră bunătate
Gândurile mele toate!
Mi-ar fi pline
Doar de bine
Amintirile senine.
Mi-ar fi ultim gând ce vine:
V-am iubit ca și pe mine...
poezie de Vali Iurașcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!