Ce este nurul

Vai di mine, nurule, mai mare peste pohtele lumeşti
Ascunsă taină subt ceruitele peceţi domneşti
Matale care ţâi(iartă-mi vorba, nu eşti ţâiitoare),
Dreptu' de viaţă şi de moarte între nurlii hotare,
Între hulube de cer, la droştele cu vise înhămat,
Goneşti prin colbul vremii cu doruri înspumat
Şi ca Vezuviul talic, cu limbi aprins-focoase,
Pui jar pe stinse vetre, ba chiar dai foc la case,
Fără de tine chipul dragei n-are cum hi icoană
Cu giugiuleli, ocheade, pierzi ceasuri de pomană,
Podoabă ea, podoabă tu(l'amurul vrea giuvaercale),
Din Bazaruri le procuri(preţ scump la trufandale!)
Languroasa ei privire te robeşte-n veci pre tine,
Ca ţoalele destramă, pretine, liubovnica, destine,
Dar ţâe nici că-ţi pasă, aman din buzele-i cărnoase
Te-nfrupţi... Dulceţuri de cireşe-amare graţioase...
Vai di mine, nurule, mai mare peste Lume, ţâe bir ţ-aduc
Az totul dă-mi! De mâne, mă blesteamă a hi eunuc...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Costache Conachi
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu! Ce curgi acum prin mine,
În loc de timp, în loc de sânge!
Tu! Eşti clipa-ncremenită,
În tot, în suflet, în inima rănită!

Tu! Mi-eşti viaţă, chiar neviaţă,
Moarte dincolo de moarte!
Tu! Eşti visul ce întoarce clipe,
Clipe peste clipe doar cu tine!

Tu! M-alungi din tine, mă renegi,
Din viaţa asta fără Noi, fără de legi!
Tu! Fără să ştii tot mă mai chemi,
Când toate zilele se pierd în lacrimi!

Tu! În liniştea ce-i doar amăgitoare,
Eşti torentul ce zguduie chiar cerul!
Tu! Naşti curcubeul doar dintr-o culoare,
Punte între Noi şi iubirea ce nu moare!

Tu! Eşti răsăritul şi-asfinţitul,
Unde noaptea-i neagră fără vise!
Tu! Împleteşti cunune din tăceri,
Din tot ce-a fost demult, de ieri!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi iubi în tăcere...

Voi iubi în tăcere, voi striga nestrigând
Voi zbura în cădere şi zâmbi-voi plângând
Şi urla-voi la stele şi sufla-mă-vor ape
Şi spăla-mă-vor vânturi de iluzii deşarte
Şi voi arde în gheţuri îngheţând lângă ruguri
Voi bea vinuri din pietre ciugulite din struguri
Voi plana peste codri, voi pluti prin câmpie
Şi voi râde de moarte, fir-ar naibii să fie
Voi iubi bătrâneţea-mi, tinereţea-mi urând-o
Pe la mijlocul verii voi porni cu colindul
Auzind doar cu ochiul şi văzând cu urechea
Cioara albă pe ramuri - legănându-mi tristeţea
Voi ajunge la tine străbătând Universuri
Zgribulit ca un câine şi cu mine doar versul
Şi cu mine luceferi şi galactici astrale
Ce le-arunc cu tandreţe
La picioarele tale
Voi iubi în tăcere, voi striga doar şoptind
Voi cădea în zburare şi voi plânge zâmbind
Şi sufla-mă-vor vânturi şi-neca-mă-vor ape
În spumoase adâncuri de iluzii deşarte
Între mine şi tine - doar speranţe şi vise
Între tine şi mine - doar zăvoare închise
Între mine şi tine - doar troiene de vreme
Adorare în taină şi nescrise poeme
Între mine şi tine - obiceiuri şi datini
Între mine şi tine - generaţii de patimi
Între mine şi tine - doar chemările mele
Ş-ale tale surâse - arogante şi grele
Voi pleca de la tine suferind în tăcere
Resemnându-mă iarăşi cu destinele mele
Împletite din clipe ce vor toarce decenii
Rămânea-vei icoană dispărutului geniu...
Rămânea-vei, iubito, pur şi simplu femeie
Doar cu ochiul furând nebuloase lactee
Şi doar glasul vibrându-ţi recitând din poeme
Pentru tine culese prin livezile vremii
Şi în nopţi fără lună căuta-vei privirea-mi
Prin adânc de galactici să-ţi alini nostalgia
Încercând a-nţelege că o simplă femeie
Cum din stea printre stele ai rămas doar scânteie...

poezie de Iurie Osoianu (26 februarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tine

vezi drumul tău azi îl apuc
dar peste mine stă un nuc
Şi-asează moartea peste vii
În timpuri vechi, timpuri târzii
Peste pământ, peste copii
Şi-aş vrea cu mine tu să fii
Dar tu nu vii.

În viaţă n-am avut femei
Nici foc în suflet... nici scântei
Mi-a fost iubirea în zadar
Atunci când eu ţi-am dat-o-n dar
Ai spart-o ca pe un pahar
Păreri de rău nu ai măcar
Of, ce amar!

În viaţă n-am avut noroc
Dar te-am iubit cu mare foc
nu am ştiut să te pătrund
am preferat să mă ascund
mi-e mintea lac fără de fund
Şi mai adânc eu mă afund
şi repătrund
în tine.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Fiecare moment are propria lui semnificaţie,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
În fiecare clipă are loc o acţiune importantă,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Timpul este totdeauna hotărâtor,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Fiecare moment poate oricând schimba viaţa ta, a mea, a lui,
Astăzi, mâine, poimâine, pentru totdeauna.
Pentru un scurt moment, poţi fi un mare rege,
Peste mine, peste tine, peste el.
Într-o singură clipă, poţi să pierzi,
Totul, puţin, sau nimic...

poezie de Cornelia Păun Heinzel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biciuieşte, Doamne, dracii!

Oh, biciueşte-ti dracii, ori ia-i cu Tine, Doamne!
Căci de o vreme-ncoace mi-e-n suflet înnorare
Mi-e inima beteagă şi nu am nici un rost,
Cu fiecare clipă eu nu mai sunt ce-am fost.

De-atâta supărare, cu nepăsări, vezi bine,
Te-aştept... Neortodoxe căi se deschid spre mine.
Se scutură de vise şi taină lumea mea,
Eu îngenunchi zadarnic şi cad în faţa Ta.

Înlănţuie oştirea de diavoli! O supune!
Tu, cel Atotputernic peste pământ şi lume!
Eu nu cunosc lumina, trăind doar în păcat,
În patima lumească de-un timp m-am îngropat.

Supune-i şi-i ucide! Îngroapă-i în genuni,
Căci mi-au făcut viaţa rug de deşertăciuni,
Iar mie, Domne, iartă-mi greşeala de-a lucra
Când nu mai cred în Tine, doar împotriva Ta!

Şi dacă-s fiu de diavol, arată-mi calea dreaptă
Şi fă-mă peste timpuri cioplită vieţii piatră!
Dă-mi voce spre a plânge să smulg eternitatea
Fiu veghe suferinţei şi tihna-n timp ce moartea,

Din lacrimi împletească năframa de lumină,
Să fiu în întuneric beteală. Şi divină,
Să curgă peste mine, din nou, iertarea Ta!
Oh, iartă-mi, iartă-mi, Doamne şi nu te mânia!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă!

Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Şi-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.

Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Şi curg peste anotimpuri, şiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.

Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Straşnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii şi mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!

Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viaţă
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranţă
Că poate fi totul ca un nou legământ!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce-i mai de preţ în lume

Tot ce-i mai de preţ în lume,
Eşti Tu, Doamne Dumnezeu,
Ne-ai creat şi ne-ai dat viaţă,
Preamărim Numele Tău.

Ne-nchinăm smeriţi doar Ţie,
Îţi slujim neîncetat,
Eşti a noastră bucurie,
Fie-Ţi Numele lăudat.

Tu, eşti Dumnezeul care,
Prin Isus ne-ai dăruit,
Viaţă veşnică, iertare,
Doamne, fii în veci slăvit.

Eşti puterea ce ne ţine,
Călăuză pe pământ,
Doamne, ne-ai făcut mult bine,
Mare eşti, puternic, sfânt.

Cu Tine avem biruinţă,
În această lume rea,
Doar cu Tine prin credinţă,
Vom putea înainta.
Amin

poezie de Ica Dragoi (7 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te juca cu tine!

îmi caut un chip
cine are unul fără el?
nimeni?
vreau să plec din-nlăuntrul meu
dar nu mai vreau să iau nimic cu mine

am lăsat o carte deschisă în urma mea
nu o citiţi
dacă-mi dai chipul acela
fără tine
să ştii că nu voi plătii chirie

am la mine acum un ban
nu este nici mic nici mare
este între toate
nu are nici greutate

am dat telefon către mine
ieri
şi mi-a răspuns cel de mâine
Ascultă!
Nu te juca cu roata timpului!

poezie de Viorel Muha (decembrie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ai venit la mine

Curiozitatea mea e mare
când la Tine eu privesc.
Nu-ţi cer apă, nici mâncare.
lasă-mă să-ţi povestesc:
Am adunat atâtea-n viaţă
şi m-am bucurat de stele.
Dar s-a rupt firul de aţă,
nu mai sunt legat de ele.
Am cunoscut ce este răul,
am cunoscut şi ce e bine.
Într-o noapte am văzut hăul,
cel pregătit pentru mine.
Despre el, mi-a spus destinul
că mă-înghite fără apă.
Speriat precum copilul,
chiar am căzut într-o groapă.
De-acolo, privind la Tine
m-am închinat şi m-am rugat.
Ai venit Doamne la mine
şi din groapă m-ai salvat.
Ştiam că-ţi pasă de mine.
Când mi-e greu, Tu îmi dai bine.
Lângă mine stai oricând,
eşti Tatăl meu, eşti Tatăl Sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi... nimic nu poate fi

Între mine, între tine
Nu-i nimic ce ar putea
Să aprindă licărire,
Să privească ochi de stea.

Între tine, între mine
Gol pustiul surâdea,
Se-neca speranţa vie
Cerului ce ne veghea.

Între mine, între noi
Bate vântul şi curg ploi.

Între tine, între mine
Depărtare e de-un veac,
Ca-ntre noapte şi lumină,
Între verde şi uscat.

Nu e nimeni ce-ar visa,
Să unească două fire
De tristeţe-n iarnă grea
Pe un pisc frumos de lună!

Între mine, între noi
Bate vântul şi curg ploi.

Între tine, între mine
Nu-i nimic, ce-ar încerca
Să aprindă o lumină,
Să ne bucurăm de ea.
Nu e timpul şi nici locul,
Şi nici clipe de răgaz,
Tristă-i ziua, crud e focul,
Pal e roşul pe obraz!

Bate Între mine, între noi
vântul şi plâng ploi!

La ce bun aceste toate
Când speranţele ne mor,
Când plecat-a tot înaltul
Pe o frunză, pe un nor?

Între mine, între noi
Nu-i nici noapte, nu-i nici zi,
Curg doar lacrime şuvoi
Şi... nimic nu poate fi.

Între mine, între noi
Bate vântul, toarnă ploi!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigur nu azi...

Poate nu azi, iubire...
Poate nu azi, dar mâine,
Sigur voi deveni
"Povară" pentru tine!

De fapt, ce tot vorbesc:
Deja sunt o "povară",
Dar nu pentru "firesc",
Ci pentru-o lume chioară!

O lume fără suflet,
Ce se-nchină la bani,
O lume fără cuget,
Ce-şi bate joc de ani.

De ură până-n creştet,
Dotată, din picioare -
Lipsită de "concret"...
Şi cu o gură mare.

O gură care poate,
Să strice pe oricine!
Şi orice calitate
Să o facă ruine.

O gură care poate,
Chiar şi pe tine, fată -
Să te facă să uiţi,
Că nu eşti idioată.

Să te facă să vrei,
Să nu mai fii la fel
Şi să depinzi de ei,
De cei fără un ţel.

Să pui preţ pe nimicuri -
Pe tot ce nu contează...
Să uiţi să te mai bucuri,
De orice fel de rază...

Să te facă să vrei,
Să mă urăşti, iubito,
Pentru că nu-s ca ei...
Viaţa, nu am mimat-o!

Şi nici nu am de gând,
Să fiu vreodată-n rând,
Cu aceşti omuleţi
Ce-ar vrea să nu m-accepţi,

Dar sper să fie bine
Într-un final, iubire!
Şi să rămâi cu mine,
Să n-ajungi să te pierzi
În primul rând, pe tine!

poezie de Andrei Ş.L. Evelin (2018)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primeşte-L...

Vrei moarte? Vrei viaţă? - Din două alege,
Nu pot amândouă să fie la fel
Şi-n degetul care purtase o lege
Ca semn pentru lume, ai pus un inel.
Mi-era întuneric, mi-era poate frică,
Purtam o povară în sufletul meu
Dar n-a fost un altul să vină să-mi zică:
Dă-mi mâna şi haide, Eu sunt Dumnezeu.

Cobor dintre ceruri acum pentru tine,
Dă-mi mâna şi vino, dă-mi inima ta,
Eşti floarea aleasă culeasă de Mine,
Eşti floarea albastră de nu-mă-uita.

Aşa mi-ai spus, Doamne, - din valea de plângeri
M-ai scos la lumina-ntr-o lume de vis,
M-ai pus lângă Tine, m-ai pus între îngeri
Şi-o noua iubire în cer s-a deschis.

Vrei moarte? Vrei viaţă? Din doua doar una
Te poate conduce în Ţara de Sus
De vrei să-ţi rămână pe creştet cununa
Primeşte-L în suflet acum pe Isus!...

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări către o stea

Stea care subt carul cel mare abia licăreşti
nedumerită-ntre şapte lumini, a cui stea eşti?

Eşti steaua lui Verde-mpărat – duhul nemântuit?
Ce sărbătoare scuteşti? Ce ceas împlinit?

Aperi un mare mormânt, sau vreo apă vindecătoare?
Păzeşti un norod, o cetate, sau numai o floare?

Peste ce suflet, peste ce sfinte recolte
veghezi mistuită subt vinete bolte?

De eşti a mea, păzindu-mi anul şi vatra,
n-aruncă nimenea după tine cu piatra?

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru-n piruetă

Nu mă tem de ceea ce sunt
Între cer şi vechiul pământ,
Între linişte şi zbuciumare,
Între zâmbet şi-adâncă-ntristare.

Nu mă tem de ceea ce este
Între viaţă şi-o simplă poveste,
Între ochii deschişi ori închişi,
Între cei amintiţi ori nezişi.

Nu mă tem de ceea ce-a fost,
Pietate ori gând fără rost,
Folosinţă ori caz inutil,
Afirmare ori demnul exil.

Nu mă tem nici de ceea ce-ar fi
Pentru încă o noapte şi-o zi
Către care, de mână cu mine,
Tot ce am şi ce sunt, iată, vine!

Nu mă tem de firescul sfârşit
Al iubirilor ce au pătimit,
Nu mă tem de-ntrebări şi răspuns,
Chiar de-n mine, subit, m-am ascuns.

Nu mă tem, nu mă tem, nu mă tem,
Chiar de-ar fi rugăciuni ori blestem!
Nu mă tem de războaie ori pace,
Nici de cel care urlă ori tace.

Nu mă tem nici de proşti ori deştepţi,
Nici de cei care-s strâmbi ori prea drepţi,
Nu mă tem nici de foc ori furtună,
Nu mă tem de-adevăr ori minciună.

Nu mă tem de iluzii ori fapte,
Nici de vise ori praguri de noapte;
Între toate mă-ncumet să fiu
Omul drept, omul sincer şi viu.

Nu mă tem nici de timpul ce-mparte
Câte-o oră-ntre viaţă şi moarte,
Dar mă tem că-ntr-o zi voi afla
Cum ar fi să mă tem de ceva.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke Skywalker: Nu pot! E prea mare.
Yoda: Nu te lua după asta! Mărimea nu contează! Uită-te la mine! Pe mine mă judeci după mărime? Suntem fiinţe luminate, nu materia asta grosolană! Aliatul meu e Forţa! E un aliat puternic. Viaţa creează Forţa. O face să crească. Energia ei ne înconjoară. Ea există peste tot! Între tine şi mine, copacul, piatra... Chiar şi între pământ şi navă.
Luke Skywalker: Vrei imposibilul!

replici din filmul artistic Războiul stelelor - Episodul V: Imperiul contraatacă
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de tine

şi m-a lovit aşa un dor de tine
printre destine
că nu mai ştiu nici cui îi aparţine
nici ce-i cu mine

m-a mai lovit un soi de nostalgie
cu scrum în fine
că nici nu ştiu măcar dacă eşti vie
nici ce-i cu mine

mă mai lovesc într-una vise mute
şi clandestine
că nu mai simt nici secole trecute
nici ce-i cu tine...

poezie de Iurie Osoianu (2 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ninge
ca o tăcere
peste toate vorbele
între mine şi tine
o mare de linişte

gogyohka de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va fi... iubire

Atunci când inima ţi-e cioburi,
Pentru că fost-ai mult respins...
O astenie printre droguri
Se-abate asupra ta, învins...

Şi soarele n-are lumină,
Nici gustul nu mai are gust...
Priveşti hipnotic luna plină
Şi îţi simţi trupul greu, robust...

Nimic nu mai are culoare!
Când ce-ai iubit, s-a depărtat...
Nici aerul n-are valoare,
Vrei doar să ai ce ţi s-a luat...

Respinsă fost-am în iubire!
Când am iubit aprins, lumesc...
Încep să mă urăsc în fire,
Şi-ncet să mă învinuiesc...

Totul e dat cu un scop mare...
Aş vrea şi eu să îl cunosc!
Şi în nimic nu simt savoare,
Motivul să îl recunosc!

Când nu mai eşti tu lângă mine,
Nimic nu are sens de-a fi...
Prea te-am iubit intens străine,
Şi dragostea-mi tu nu mi-o ştii!

Şi uite aşa timpul se duce...
Mă ofilesc când nu-s iubită!
Petale moarte îmi aduce,
O amintire neîmplinită...

Ai aruncat dragostea mea!
L-a fel m-ai aruncat pe mine...
Ai renunţat... dar nu la ea!
Ai renunţat la noi... la tine!

Sper timpul să te lumineze...
Să te grăbeşti să vezi corect!...
Inima şi trupul să-ţi vibreze,
Puteai avea totul perfect!

Mă ai încă prin gând la mine...
Mă ai în inimă cu dor...!
Cărările nu ne sunt line,
Dar lângă tine vreau să mor...

Te-mpotriveşti la o iubire,
Curată ca un diamant...
Te lupţi cu tine... răzvrătire!
Şi te-ai purtat ca un amant!

Inima mea, vorbeşte-n taină
Şoptindu-ţi că noi suntem pentru fi...
Priveşte-mă că pe o doamnă...
Căci doamna ta pe veci voi fi...!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, Tu eşti totul...

Fără margini mi-este dragostea de Tine
Orişiunde-aş merge Tu eşti Domnul meu
Mă-nfior şi tremur când Te simt în mine
Unde eşti Tu, Doamne, vreau să fiu şi eu.
Nu mai pot departe să Te ştiu, mi-e teamă -
Viaţa fără Tine-i ca şi cum n-ar fi -
Stele mii să moară, nu le bag în seamă
Tu eşti ceru-n care iar le vei zidi.

Ce eşti, Doamne sfinte, de rămân pierdută
Când Te văd pe gânduri şi-n tăcere stai,
Ochii plâng cu ceaţă, vorba mi-este mută,
Mâinile-s întinse după Tine-n rai.

Şi mă sui pe-o rază gingaşă de lună
Să Te văd când, Doamne, mă aştepţi în prag,
Pentru Tine, Doamne, mi-am dorit cunună
Mi-e şi frică, Doamne, cât îmi eşti de drag.

Doamne, Tu eşti totul până peste moarte
Ai crescut în mine veşnic Dumnezeu,
Îngerii din ceruri vin şi-o să mă poarte
Şi cu Tine-n slavă am să fiu şi eu...

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie de dragoste

eu te imaginez întruna
ca o vioară, ca un cânt,
căci tu îmi eşti pe veci stăpâna,
cu tine simt şi eu că sunt.

ridic palate de albastru,
plutesc adeseori pe nori,
privesc la tine ca la astru,
când râzi, mereu îmi dai fiori.

s-aşterne peste văzul meu
un văl frumos de nebunie
m- ascund adesea-n sânul tău
ca spiriduşu-n colivie.

mi-aş pune, zău, capul pe el
să-i ascult durerea-n sânge,
să văd zvâcnetul rebel
şi să văd dorul cum plânge.

eu sunt ochiul tău ce vede
zeu alergător prin timp,
vise dulci în risipire
ce mă poartă prin olimp.

bolnav de vini imaginare,
adeseori te văd plutind,
ca o sirenă-n marea mare
şi printre valuri vălurind.

să nu mă mângâi niciodată,
să nu-mi pui mâna ta pe frunte
căci mâna ta ce mă atinge
îmi face pletele cărunte.

este în mine atâta vis
ce îl strivesc mereu sub pleoape,
şi în albastrul meu iris,
aş vrea să te culeg din ape.

te stingi din ce în ce, te ştergi,
de peste ochiul meu, făptură,
a fost iubire, nebunie?
sau între noi a fost doar ură?

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (1 iulie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!