Un gând de iarnă

Când iernii or să-i meargă fulgii,
Va fi mai greu de cei ce n-au căciuli,
Să-i tângui pe slujbaşii la moguli,
Dar strânge, prudent, baierele pungii.

E plină lumea de mumii de gheaţă,
Jeratic numai din furnale poţi lua,
Atâta timp cât nu se vor privatiza,
Şi-o curge oţelul din vatra măreaţă.

Şi între noi, pustiuri de zăpadă,
La clopote sunt ţurţuri ori sunt limbi?
Caii la troică, tremurând, îi schimbi,
Iar Luna, bulgăre, aştepţi să cadă.

Şi-apoi să ningă tandru ca-n fraţii Petreuş
Să ne iubim bezmetic în scârţâit de uşi.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Adrian Păunescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gând de iarnă

Când primele ninsori or să se cearnă,
Atunci va fi mai greu de cei plecaţi,
Atunci să cânţi peste al vieţii zaţ,
Atunci să-ţi fluturi braţul peste iarnă.

Prin lume numai oameni de zăpadă,
Un foc din vatra stânilor să smulgi,
Şi, cu puterea disperării dulci,
Să-l laşi deasupra spaţiului să cadă.

Se vor aşterne între noi vecernii,
Din clopote cădea-vor chiciuri mari,
Atunci visez, frumosă, să apari
La marile instanţe ale iernii.

Şi-apoi să ningă mult ca-n fraţii Grimm,
Şi sub zăpezi de bronz să ne iubim.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăiasa Zăpezii

Cu inima de gheaţă,
Cu sufletul de plumb
Cu răsuflare rece
Crăiasa Zăpezii sunt.

Când fulgii cad,
Când gerul se aşterne,
Când nu-i pasăre zburând,
Farmece de iarnă sunt.

De gheaţă sunt lacurile,
De nea sunt norii plini
De piatră este blândeţea mea
Nu iert un om tremurând.

Frigul intră în vene,
Ceaţa se lasă deasă,
Fulgii din cer coborând,
Eu sunt a lor Crăiasă.

poezie de Anca Todor (17 ianuarie 2010)
Adăugat de Anca Todor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţurţuri de gheaţă

În sufletul meu e iarnă mereu
De atâta viscol sunt îngheţată
Ţurţuri de gheaţă atârnă greu
Inima in sloiuri e întemniţată

Ai luat primăvara când ai plecat
Verdele şi cântul de privighetori,
Cerul cu nori negri s-a intunecat,
Ghioceii sub nea plâng sfâşietori

Prin vene-mi îngheaţă nopţile albe,
Lacrimile-mi, ţurţuri grei au devenit,
De suflet îmi atârnâ gheaţă-n salbe
E cald afară, dar de ger am înlemnit

Anotimpuri se perindă cu disperare
In speranţa că iubirea va topi gheaţa
Că mâine va fi o zi in suflet cu soare
Şi primăvara-mi va lumina iarăşi faţa

poezie de Alexandra Găluşcă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă

1

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
Se prăbuşesc din ceruri ca fiarele-nsetate
Să sfâşie pământul şi vântul cum ne bate
Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă?

Acum e clipa aia măreaţă, hai la luptă
Dă-mi merele, frumoaso, arată-ţi coapsa dulce,
Să nu lăsăm zăpada cea pură să ne spurce -
Şi luna de durere pare acuma suptă

Pe fruntea ta senină se sprijină pământul
Auzi cum se-ndârjesc şi stelele, şi vântul
Vrând parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc

Hai, sfâşie-mi cămaşa şi caută-mi o armă
Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi şi mă sfarmă
De-aceea, minunato, candoarea ţi-o cerşesc.

2

Se pregătesc copacii să Înflorească iară
Din florile de gheaţă or să se nască miei
În visul tău cu fluturi cu tine să mă iei
Acum când vine iarna ca altă primăvară

Şi ţine-mă în braţe, tu eşti aşa fierbinte
Zâmbeşte-mi, nu sunt sigur, dar cred că mă iubeşti
Îţi dau tot Universul cu struguri de doreşti -
Cuvinte mai frumoase nu mai îmi trec prin minte

Tu eşti plină de taine şi mă îmbeţi cu şoapte
Suntem atât de singuri noi doi în recea noapte
A început să ningă... şi părul mi-a albit

Salcâmul de la stradă... cum scârţie-amărâtul
Ce soartă tristă are. Nu l-a cuprins urâtul?
Trosneşte de durere că nu este iubit.

poezie de Ioan Lila
Adăugat de Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ningă! (poezie in grai bănăţean)

Să ningă neaua să mă-mbreşe
în albu ei străluşitor,
să măi zăuit vremea şe treşe
şi doru meu rătăşitor...

Să ningă. Num-atâta vreu
să număr fuljii care cad,
că ei furară satu meu
şî toace crenjilii dă brad...

Să ningă. Cât măi mult să ningă,
să mi-i ce prindă iarna-nbraţă
sî cand o fi ea să ce strângă
să sâmţ căldura ei dă gheaţă...

Să ningă cum n-o nins dămult,
tăşâtu iernii să-l primeşci,
iar doru teu când îl ascult
mereu, mereu să ce topeşci.

Să ningă. Până să sprăjăce
şî umbra iernii ce apuşe
când jeru numa să năspreşce
şî soarilii nu ce aduşe

Să ningă. Iarna să şiulească
ca o cemare-a nopţî blândă,
iar ochii tei să n-o găsască
sî măi dup-aia să să-nchidă.

Să ningă, să ningă, să ningă,
să mori supt neaua care vine
şî gându meu d-o fi să plângă
să moară odată cu cine!...

poezie de Sergiu Boian din Antologia literaturii dialectale bănăţene "Gura Satului" (februarie 2008)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu mai bine ca oricine

Este vremea de iubire,
Luna vrea să fac-amor,
Stele cad înspre uimire
Fără niciun viitor.

Eşti regină-n astă noapte
Când bat clopote de-argint,
Cerul când va cerne soapte,
Vin luceferi... care mint.

Noaptea-s sărutări furate
Şi sunt buze ce-nfloresc,
Eu... privirile curate
De-ai tăi sâni mi le lipesc.

Te cuprind c-o-mbrăţişare
Tandră şi-apoi ne iubim.
Plâng cireşii plini de floare,
Hai iubito!... să-i privim,

Vreau să-mbobocească dorul
Pe o aripă de vânt,
Când voi săruta piciorul
De la coapsă... la pământ.

Ştiu mai bine... ca oricine
Şi m-aştept... la oare cum,
Vremea dragostei când vine,
Mă găseşte... peste drum.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cade

cade zăpadă multă să ne-ajungă...

nici nu ştiu dacă te mai iubesc
nici nu ştiu dacă mai am nevoie de mine
în toiul iernii cad mă rătăcesc
sunt şi pădure şi izvor dar şi tăciune

să cazi e simplu să te ridici e greu
caut un prieten să îmi fie aproape
nu ştiu unde mai sunt cine sunt eu
ştiu totuşi că nu pot să calc pe ape

iarna e mai tăcută ca nicicând
fulgii tot cad şi cad ca o perdea
frigul când e tăios când e mai blând
pe-afară nu se-arată nimenea

doar oamenii de nea au mai rămas
să ne aducă aminte că sunt vii
au gânduri multe chiar dacă n-au glas
îi înţeleg doar cei ce sunt copii

mi-a picat aşa ciudă pe iarnă
că vrea să-mi intre-n casă şi în suflet
în loc să stea afară şi să cearnă
iar inima să-mi bată fără sunet

nu mai cădea zăpadă, ne-a ajuns...

poezie de Mihai Chira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă

Daca poţi strânge între palme o pată de azur
Şi vieţii să-i iei tot ce-i tandru şi pur,
Dacă poţi îmbrăţişa pentru o secundă timpul
Şi deschide poarta pentru a împrăştia vântul

Dacă după toate acestea
Mai poţi păstra în ochii tăi taine moi,
Atunci mai poţi crede în soare!

poezie de Alexandra Irimie
Adăugat de Alexandra Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii mei, stele-nviate

De-acum nu voi mai scrie despre stele,
Că sunt şi ele nişte muritoare,
Se ghemuiesc până se sting în ele,
După ce ard cu multă-nflăcărare.

În ani, peste vreo zece triliarde,
Vor fi cu toate veri în pragul iernii,
Aceste flori de noapte nu pot arde
Cât dragostea din ochii mei, eternii,

De care, când ai dat întâia oară,
Ca şi acum, când nu ai ochi să-i vezi,
Mă plâng, ştiind că poţi să-i faci să moară
Şi râd, ştiind că poţi să-i înviezi.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (12 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată, hăi, ia ascultă aici: spune-i lui tată-tău să mă ia de nevastă, şi de s-o învoi, o să te ţin ca-n puf şi-o să-ţi dau în fiecare dimineaţă numai lapte, ca să-ţi speli feţişoara, iar de băut, numai vin dă-l bun, iar fetei mele o să-i dau apă de spălat şi apă de băut.

Fraţii Grimm în Fata moşului cea cuminte şi harnică şi fata babei cea haină şi urâtă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

E timpul iernii să revină...

e timpul iernii să revină
dintr-un concediu prelungit,
lăsându-şi albul şi-a lui vină,
să se aşeze pe trecut

să se aşeze peste dealuri
şi peste câmpuri, peste munţi,
să se amestece cu valuri,
fulgii să zboare unduiţi

se-aude iarna cum revine
cu scârţâit de ger pătruns,
cu nopţile cu lună plină,
cu-al ei pustiu ce a ajuns

e timpul ei sortit de sensuri,
de rătăciri duse de vânt,
e timpul urmelor de versuri,
lângă un foc călduţ şi blând

e iarna albă înnoptată,
e iarna albă peste zori,
pe cer sunt stelele de gheaţă,
ciulinii înfloresc fulgite flori

pădurea iarăşi se îmbracă
cu haina albului de nea,
norii din cer încet revarsă,
prea albii pufi de catifea

e timpul iernii să revină
şi toamna tremura de frig,
sub streşini păsări se adună,
pe jos e alb ca ţipirig

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina ninsorilor de altădată

Erai înger de zăpadă
ori o flacără-ngheţată
din cer fulgii stau să cadă
să te nască-nc-o dată

Ca pe-o flacără-ngheţată
ochii mei te şlefuiesc
de lumina ta se-mbată
şi-apoi cântă nefiresc

Ochii mei te şlefuiesc
lacrimă gata să cadă
dintr-un ochi neomenesc
cade-un înger de zăpadă

Ca o flacără-nlăcrimată
ninsoarea mugur de fată

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (18 ianuarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să iubesc pe fraţii mei

Vreau să iubesc pe fraţii mei,
cu tot ce am în piept mai sfânt.
Vreau să doresc tot ceru-n ei,
dar să-i iubesc aşa cum sunt.
Vreau să iubesc pe fraţii mei,
Cu care veşnic voi fi sus.
Văzându-L pe Isus în ei,
să-L simt în mine pe Isus.

Vreau deopotrivă să adun,
şi rodu-ntreg şi spicul frânt.
Căci şi Isus mă vrea mai bun,
dar mă iubeşte-aşa cum sunt.

Când fraţii mei au răni ce dor,
să-mi fie braţul mai sfios,
să nu apăs în rana lor,
căci nu eu vindec, ci Cristos.

Noi prin Isus am fost iertaţi,
ca să iertăm şi noi oricui.
Dar dacă nu iubim pe fraţi
n-avem în noi iertarea Lui.

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă de iarnă

Vrem zăpadă, vrem zăpadă
Vrem să fie alb pe stradă!
Vrem să ningă, vrem să ningă
Fulgii faţa să ne-o-atingă!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (13 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi...

Limbi de clopot, limbi de ceas,
Limbi în ceaşcă la taifas,
Limbi de şarpe, de papuc,
Cum le dai, le ei, se duc...

Poţi să-nveţi mai multe limbi,
Lumea dacă vrei s-o plimbi,
Dar ţin tare şi menţin
Să ştii limba de cămin...

Se încurcă-ntr-un moment
Când îi dai să bea ferment,
Ţi se limbă plimba-n bot
Sau să-ţi iasă de un cot...

Mai e limba de curea
De la brâu cu găurea,
Ce-i dai drumu când e rost
Sau o strângi în zi de post...

Pentru-o nouă pălărie
Limbile pe la sefie,
Şi de-o fi să ai şi parte
Baftă cu limba de moarte!...

Limbi de veste, limbi tic-tac
Limbile care nu tac,
Limbi pe faţă, limbi pe dos,
Limba, un organ gustos!...

Limbi sunt multe nu am când
Să le spun pe toate-n rând,
Luaţi ideea de-azimut,
Limbile când se sărut!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 august 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-i iubim pe acei copii

Să nu uităm de acei copii
Cu sufletul frumos, dar firav
Ca puful de păpădii,
Să-i iubim pe acei copii!

Căci ei sunt singuri,
În lumea asta mare
Şi au nevoie de-o mângâiere,
De-o dulce sărutare.

Ei au inimile îndurerate,
Căci nu au nici soră, nici frate,
Nici tată sau mamă,
Nici nu ştiu cum îi cheamă!

Să nu uităm de acei copii,
Că sunt şi ei oameni,
Nu sunt stafii!
Să iubim aceşti îngeri vii.

poezie de Vladimir Potlog (24 noiembrie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă de gheaţă

Îngheţ, îngheţ, nu am pic de viaţă
În mine sunt ţurţuri, zăpadă şi gheaţă
Aş vrea doar un sfat, ca să-mi fie bine
Să topesc zăpada şi gheaţa din mine;
Pot să-nghit şi flăcări, însă chiar şi-aşa
Ştiu că doar iubirea mă va ajuta;
Totuşi vreau să simt zăpadă şi-ngheţ
Dacă cu iubirea o să mă dezgheţ.

poezie de Robert Herrick, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adu-ţi aminte ce greu îţi este să te schimbi pe tine însuţi şi vei înţelege atunci câte şanse ai când încerci să-i schimbi pe ceilalţi.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un om putred de bogat şi omului ăstuia s-a întâmplat să-i cadă nevasta greu bolnavă. Şi când a simţit că i s-apropie sfârşitul, femeia şi-a chemat la căpătâi singurul ei copil, o fetiţă...

Fraţii Grimm în Cenuşăreasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti tânăr, încerci să schimbi toată lumea; când ai îmbătrânit, vrei să-i schimbi pe cei tineri.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!