Iarba

In miezul noptii inca te sarut
si-ti incondeiez dintii cu vorbe,
cuvinte albastre scapate din lanturile memoriei...
Ai parul negru-tã mâia timpului,
nascut dintre cearceafurile arse de lacrimi
iar in inima ochilor ti se zbate un pescarus
Te cuprind si-ti caut sanii, dezgoliti sub luna
amestecati cu aburii copacilor flamanzi,
repezi ca sipotul izvoarelor.
Ma framant sa iti caut rostul,
aplecat peste trupul tau
cu genele prinse in ace...

Ma privesti la randul tau
si din cuvintele mele iti faci salba
ti-au crescut aripi si zbori catre stele
(aprinzi fitilul viselor mele...)

poezie de Cătălin Bizdadea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem sincerităţii

Nu pot să te uit!
în inima mea doar vânt
şi tu esti departe
Poate că plouă sau ninge în calendar, şoaptele tale sunt vii, nu sunt moarte
la noapte în tren va ciopli călătorul în mâinile tale
un zid prin care zborul dragostei mele îşi va ciopli un copil
copilul de aur, visând la stele în căutarea ochilor tăi
nu pot să te uit!
ai crescut în trupul meu ca un copac, cu aripi de flăcări
şi cât ai fi de departe, blestemul iubirii mă naşte în altă piatră
găsesc cuvintele şi ţi le şoptesc la noapte
în inima mea luna ochilor tăi va sclipi copilul din mine, se va închina în mâinile tale alb-azurii.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino

Ce ai făcut tu,
iubire?
Ai stors cuvântul
de ultima lui putere.
De ce îl laşi să moară
lăsând în urmă lacrimi?
Suntem simpli paşi de cuvinte,
simplă amintire.
Lumea a dispărut în tăcere.
Ele, cuvintele nu mai sunt.
Au rămas amintiri,
în sunete pe portativ,
gol de conţinut.
Inima plânge şi...
m-am pierdut pe mine
din cuvânt.
Mă caut în rătăcire
încercând să înşurubez becul
să luminez lumea.
Te caut pe tine
nu ştiu unde ascunsă
poate...
în cuvântul stors de putere.
Tăceri strigă în mine
rezonând cu imensitatea de dincolo.
Vino, tu, suflete drag!
Te aştept
în braţe de univers să dormi
liniştită...
la umbra viselor mele.

poezie de Viorel Muha (14 februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce ar fi iubirea?

In labirintul vietii mele ublu, dusa de al meu destin,
Masor cu grija pasii, clipele ce curg in urma mea.
Ma framant si cu fervoare caut,
Ca un viscol ce omatul-l rascoleste –n toiul iernii.
Incerc timid, si-mi iau curaj sa-mi dau raspunsuri.
Ce ar fi iubirea?
O opera de arta, fiica libertatii ce salasluieste-n mine,
Un fir incandescent ce trupul il strabate,
Ce cu-a lui lumina si caldura ma-nvaluie placut.
Obrajii mi-i impurpuri si starnesti emotii multe,
O imbratisare calda, o strangere de mana,
Ce ma toropeste si ma-mbata.
In lumina infinita tu ma-nfasori,
Ca o marama de matase purtata cu mandrie anscentrala.
Rubinul care scanteiste –n adancuri,
Al sangelui culoare ai ales sa porti.
Leacul pentru rani adanci si sangerande,
Un scut in lupta ce cu viata duc.
Esti bucuria unui clar de luna in noaptea instelata,
Neaua stravezie ce se-ntinde pe intreg cuprinsul.
Sa fie ea iubirea? ce-i sfanta –n asta lume?!
Ma pierd cu firea la rostirea ta,
Ma simt mai buna si mai treaza,
Cu nesat te sorb ca pe- o licoare dulce,
Insetata sunt, cu a ta putere –ntineresc.
Te port in inima ca pe-un trofeu.
Ma alini, ma- nduiosezi, ma bucuri,
Te caut peste tot in oameni, vise si natura,
Cu tine-n gand uit de-amaraciuni si de tristete,
Care se pierd in urma ta ca ceata diminetii.
Pe –al lui umar doresc sa-mi sprijin capul,
Sa zabobesc acolo doar o clipa, si,
Din priviri sa simt a lui chemare.
Ma uit la stele, la ape si la brazi,
La flori, la iarba si la tot ce m-aconjoara,
In sufet se strecoara fericirea.
Aud un cant duios de leagan,
Rostit de-a noastra mama,
Si la vorbe de dor si de alean,
Corzile sufletului subtil vibreaza.
Vrajita sunt de-atata frumusete!
Te ospatezi si-ti tragi a ta seva
Din energia fluida, ce curge suvoi in asta lume.
La randu-ti rasplatesti natura,
Esti primul simtamant din cele multe,
Vesnic, fara doar si poate,
Care nu are varsta si vine din neant.
Din matca mea as vrea sa ies si,
Sa spun din inima "Te iubesc!"

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul iubirii

Zorile insotesc visele de
iubire ale mortilor...
Apusul indruma sufletul viu catre
necuprinsul amintirilor
de speranta.
Luna dezveleste cu raze blande
intunericul adevarului.
In sanctuarul noptii gandul
infierbantat zboara catre rasaritul
disperarii.
Soarele intumeca farama
de ratiune adusa de stele,
iar vise
tot visele mele
zboara si ele spre acelasi
neajuns ideal.

poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina de ieri

Caut, nu ştiu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus.
Cât de-aplecată e fruntea menită-nălţărilor altădată!

Caut, nu ştiu ce caut. Caut
aurore ce-au fost, ţâşnitoare, aprinse
fântâni - azi cu ape legate şi-nvinse.

Caut, nu ştiu ce caut. Caut
O oră mare rămasă în mine fără făptură
Ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.

Caut, nu ştiu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am nascut in Romania

M-am nascut in Romania
La buza Dunarii ce-mparte,
Sarut la oamenii frumosi
Cand intra-n ea, sa-si scalde
trupul.
M-am nascut stransa de lantul
Muntilor, cu capete descoperite,
Spre infinitul cerului ce tine,
Un Mantuitor, cu darurile lui frumoase.
M-am nascut pe un pamant
In care tot ce creste, este bun,
Cu radacinile muiate-n miere
Si-n dragostea lui Dumnezeu.
M-am nascut cu florile
nemuritoare
Ce stau pe ape si-n ferestre de
cristal razand,
Si am crescut pe dealul plin
cu salbe,
De struguri-tamaiosi, plangand
in soare.
M-am nascut sub cetina de brad,
Unde un cerb iubeste-o caprioara,
Acolo unde vulturul saruta cer,
Si taie norul plin de curcubeu,
cu aripile lui puternice.
M-am nascut in raiul leganat
De cer si vantul ce-mi iubeste
graiul,
Si-aici doresc sa mor, si sa vars
lacrimi,
Pe pieptul ei, bogat si iubitor.

poezie de Adelina Cojocaru (1 iulie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutare

Te caut în noapte, pierdută-n abisuri,
Smerită, tăcută, dor rătăcind,
Te plăsmui în gânduri. brodându-te-n visuri,
Eternă tăcere! Te caut, dorind...

Când stele, lucind, se preumblă în noapte,
Albastre, lungindu-se-n dâre de foc,
Descopăr muţenii arse în şoapte,
Umbre pe cer, alergând, îşi fac loc...

Te caut în noapte, mă tem şi te strig
Prin bezna ce curge-n direcţii bizare,
Lumina-i departe, mi-e greu şi mi-e frig,
Plumbi parc-atârnă din nou de picioare.

Până când zorii fruntea-mi sărută,
(Blândă trăire) să mă trezească
În noapte mă nărui şi caut, pierdută,
Luciri de lumină să mă-nsoţească

poezie de Florentina Mitrică (9 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te Caut

Te caut printre stele,
Ştiind că eşti una dintre ele,
Iar steaua-ţi luminoasă
Pătrunde –n cotloane şi unghere,
Unde stau ascunse gândurile mele
Şi o inimă rănită şi mâhnită,
Ce-aşteaptă doar să fie iubită.

Te caut în dansul norilor fugari,
Ce plăsmuiesc în treacăt modele,
Ştiind că-n al lor joc aleator,
Imaginea-ţi dragă o pot vedea
Şi printre lacrimi arteziene
De acolo, de sus, aproape de stele
Să-mi poţi potoli şi alina
Neliniştea şi dragostea mea.

Te caut printre coroane de pomi
Ştiindu-te în freamătul lor
Ce răspândesc în jur acel odor
Al florilor de cais, cireş
Salcâm, de tei sau de oricare
Trimiţindu-mi o magică mângâiere
Pe care o port pe al meu drum
Spre un etern şi pastelat amurg.

Te caut printre multicolore flori,
Ştiindu-te -n roza ce cu mândrie
Trandafiriul îl poartă
Şi veşmânt în apărare a ales
Să nu se lase uşor de cules,
De unde al tău gând hoinar veghează,
La al meu suflet ce în acorduri fine vibrează.

Te caut printre oameni,
Ştiind că a ta prezenţă,
Mă înalţă şi călăuzeşte
Pe-o nouă şi râvnită cale,
Şi-n paradisul dinlăuntru
Sufletu-mi de tine consolat
Străluceşte din nou ca un diamant.

Te caut peste tot şi oriunde,
Cu mine eşti în visele-mi profunde,
Aud ale tale blânde şoapte,
Duioase şi calde cuvinte,
Ce-n cântec etern se transpun,
Ce-mi alungă întristarea
Şi pe chipu-mi crispat
Un zâmbet de bineţe apare.

poezie de Georgeta Ganea (28 februarie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

iubire,
te caut în noapte
în clipe ce dor
tu n'ai să vii sau poate o să vii
în toamne reci, târzii
tu n'ai să fii doar un sărut
mereu neînceput, ca la început
eu iţi aduc un strop de vis
nu, nu-ţi cer nimic
din şoapte line, cristaline
ţes o scăriţă către cer
să duc, să duc spre stele
iubirea, visurile mele
mă vor privi întrebător
unde e ea
ea dorul tău
şoaptă fierbinte de amor
am smuls un ciob din lună
să scriu pe trupul tău poveşti de dor
din lacrimi de iubire pictez un râu într-o privire
nu ai băgat de seamă, atunci
priveai un zbor de cuci, prin lanurile vieţii şi prin lunci
în seri târzii cobor pe malul unui râu
să caut chipul tău
în clipocitul stropilor de dor

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Timpul e iute. Mai am câte un dar

de preţ – şi caut destinatari sub stele.

S-ar putea să-i caut în zadar;

şi-am să mă-ngrop, ca faraonii, cu bogăţiile mele.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Caut lumina de dincolo de genele norilor...
Tihna clipei şi-a zorilor.
Caut iubirea fiicei-foton,
Alergând pe câmpia iubirii – flututre-n zbor.
Caut speranţa revederii, când ploi,
Ne vom naşte lumină, vom avea aripi noi.
Şi oricât de departe am fii, înspre stele,
Tu, fiică iubită, ne eşti adiere.
Eşti visul orange, eşti pace, culoare,
Iubire, lumină şi... soare, mult soare...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O viata pierduta pentru totdeauna
Dincolo de marile timpului
Daca ar fi sa se reintoarca in totalitate
Inlauntrul inimii
Sub forma de lumina
Si stand
Alaturi de luna si de stele
Acest soare
Imi va releva
Forma universala...
Atunci nu va fi alta cale
Si ma voi preda, o Doamne,
Si-ti voi cere binecuvantarea

poezie celebră de Maitreyi Devi din Dragostea nu moare
Adăugat de Bagarean Alina Ingrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candela

E ceas tirziu, e noapte
Tacut imi aprind candela
Si vreau s-aud doar soapte
Spuse de vocea ta.

Privesc tacut la ce-i in jur
Privesc si sunt ranit
Imi caut Eul fara de cusur
Si-ti spun ca te-am iubit.

Si flacara iubirii mele
Din candela se stinge
Si lasa-n urma clipe grele
Si-o inima ce plinge

Iubitule in noaptea asta
As vrea sa fi din nou cu mine
Sa alungam din nou napasta
Sa ne iubim, sa fie bine.

Si vintul sufla-n noapte
Si candela se stinge
S-au scurs a vietii soapte
Iubite, nu mai plinge!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Te caut,
in zeci de amintiri frumoase,
dar cad doar lacrimi dureroase
mi-e greu sa cred ca s-a terminat
acum esti altu, te-ai schimbat.

Te caut,
Caci nu mai pot suporta
durerea din inima mea,
dar nu te gasesc si plang mereu
cu zeci de lacrimi in sufletul meu.

Te caut,
iar atunci cand te gasesc
cu durere in suflet te privesc,
cum treci pe langa mine
parca nu as fi existat pentru tine

poezie de Adriana Monica Burtea (29 ianuarie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

te caut
aşa cum în fiecare dimineaţă
mă scol cu tine sub pleoape

periuţa de dinţi
roz
e la locul ei
printre-ale mele

parfumul
l-am deschis ca să-ţi simt
aroma nedefinită
a coapselor

am udat floarea
iar fotografiile tale
sînt pe toţi pereţii casei mele

şi-n cuvintele mele
eşti

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate

Închisoarea minţii mele,
Nu i-a dat vieţii vreun sens!
Fiind vrăjită de iele,
Gândeşte fără niciun sens.

În mintea mea întortocheată,
Aş vrea să găsesc.
Vieţii mele să-i vorbesc.
Şi să-i spun o dată:

Vreau in lume să fiu liber,
Galaxia să-mi fie lider.
În universul ăsta lat,
Să găsesc ce-am căutat!

Caut un loc să stau...
Să fiu hoinar,
Să nu am habar,
De lucruri ce întristau.

Îmi caut gândurile
Să-mi găsesc visele,
Să am la ce spera,
La lumea ce era.

Luna să-mi ploua stele,
În minţile mele,
Ca să fiu fericit,
De nimeni otrăvit.

Să rămân mereu...
Cu soarele meu,
Să fiu hoinar,
Să nu am habar,
Să rămâneţi voi!
Cu lumea voastră!
Cea dezastruoasă!
In lipsa mea...
Bucuraţi-vă de ea!

poezie de Ilie Andrei Harapascu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii au lacrimi

Îngerii au lacrimi şi fluturi pe degete,
tocmai acum curg în biserici peste chipul
mucenicilor bizantini,
mă închin sfioasă
în parada asta de aripi
Te caut, Doamne,
Te strig de dincolo de mine,

M-ai răstignit pe trei cruci deodată:
a Ta, a mea şi a lui...
cu dragoste şi iertare Mi-ai dat
dezlegare de cuvinte,
Ah, Doamne
cât dor rănile înfipte în inimă!

sângerează a viţă de vie sălbatică,
peste tot curge
şi colcăie a farisei în catedrale,
pe străzi mucenicii cer azil cerşetorilor
îşi fac loc printre cartoane
şi benzi desenate...

nu vreau
să-mi schingiuiesc şi ultimul deget
mâinile mele prelinse în sunet de greier
mai pot să mângâie curcubeul.

poezie de Ioana Bolba
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daruri

Primăvară primăvară,
Ai adus cu tine iară;
flori albastre, bucurie,
căntec, joc şi veselie;
trilul drag al ciocârliei,
glasul verde al câmpiei
murmurul izvoarelor,
albul lăcrimioarelor,
cânteul cocoarelor...
Azi alăturea de ele,
aşez gândurile mele
pe-un şirag plăpând de stele
şi le dărui ţări mele.

poezie de Elena Vasile (august 2008)
Adăugat de maria 1
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă caut

Mă caut pe malul Lacului Tei
În toate dimineţile de vară,
Dar clipele cu valuri tremurătoare
Imaginea de mult mi-o întunecară.

Mă caut prin ierburile
pe câmp înverzite,
Dar clipele ca nişte păpădii
De boarea vântului sunt răspândite.

Mă caut în ochii oamenilor
din cartier,
Dar ochii lunecă străini
peste mine.

Mă caut în liniştea parcului
pe mal înverzit,
Dar liniştea de mult
a pierit!

Rostul ţi l-ai împlinit.
Cântecul s-a zămislit,
chair dacă te-ai prăbuşit!

poezie clasică de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt inima ta în mâinile mele

Cred că sunt mâncat de viu
dar nu mă pot înghiţi nici bucăţele
mă otrăvesc câte puţin degeaba
concentrez în cuvinte sumare întregul
mă detaşez de adevărul încorporat
şi mă mint,
caut furios
ceva care mă linişteşte
simt inima ta în mâinile mele
cum zvâcneşte ca ochiul meu stâng
şi sunt atent,
să nu calc peste sufletul tău
care urcă în mine şi rămâne acolo
ca un fel de pagină colorată
unde să-i mărturisesc iubirea
scrisă-n jurământ.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!