Marilena Tiugan

Numai în pântecul mamei ne-am simțit acasă. Restul e drumul spre casă.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Citate similare

Marilena Tiugan

Bătrânului i-a fost îndeajuns să privească în jurul său pentru a fi recunăscător că există. Iar eu aș îndrăzni să pariez pe adevărul că, pentru fiecare, dacă ar exista numai fatalitatea binelui, singur, nu e suficient. Suntem dependenți fiecare de celălalt și, în tăcere, toți, de drumul ce ne separă spre început.

în Dincolo de plopi
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Avem impresia că Dumnezeu este atât de singur încât tânjeșete după dependența de vreunul dintre noi?! Nici pomeneală! El a dat, ne tot dă. Trebuie să dăm și noi. Să ne învrednicim de El. Ne-am învățat numai să Îi cerem.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Marilena Tiugan

Pentru a nu pierde drumul pe care am pornit, adesea suntem nevoiți să ne întoarcem.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

În cuib de cenușă

a devenit pasărea phoenix
după ce a devenit
și nu înainte
ea
pasărea phoenix
își păstrează taina devenirii
în patima ce reproduce devenirea
și fără să predice nimicul
ține loc de o bibliotecă nu mai știutoare
decât cel sărac cu duhul
restul paradoxul
numai El îl știe

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Nu este la îndemâna oricui, dar, dacă am vrea și ne-am strădui mai mult, am putea căpăta seninătatea unei stele.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Un caracter se construiește precum o casă. Principiile sunt scări cu ajutorul cărora se așază și ultimele țigle pe acoperiș.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Un caracter se construiește precum o casă. Principiile sunt scări cu ajutorul cărora se așază și ultima țiglă pe acoperiș.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Contur

două falange țin umbra tâmplei
pe drumul meu mă văd
nevăzută până-n adânc în moleșeală
o umbră pe cadran
răspunsă din eu
perechea mea artizanală

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Dacă drumul pe care mergi la un moment îți dă doar impresia că înaintezi, dar, de fapt, nu duce nicăieri, nu trebuie să disperi. Socotește-l ca fiind cel mai potrivit pentru a ajunge la tine însuți.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Între toate greșelile rămâne un drum spre vara noastră interioară. Principalul e să păstrăm tot ce ne oferă bun ca viitor.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Fereastră spre sud

în fiecare zi mă înveți să vorbesc și să tac
oh și cât de multe se petrec în tăcere
ce reverii curioase
în timp ce privesc
mâinile răsucind clepsidra
două fluide pornite din mare
și visul meu de exploratoare în nordul antartic
se întrepătrunde cu nisipul subțire ce curge
spre adânc prin fereastra deschisă spre sud

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Marilena Tiugan

Dacă orice acțiune, mișcare, gest, expresie s-ar face cu o motivație anume, ne-am pune în relație perfectă cu viața și ea s-ar pune în serviciul nostru.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

Unde nu e niciunde

voi pleca de acasă
pentru că nu
am casă voi pleca de acasă
voi ajunge în parcul
central din new york pe o pajiște verde (?!) eu
nu am casă - voi
aveți unele tresăriri:
aruncați
priviri spre omul venit
din europa de est

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când un copil se odihnește în pântecul mamei sale, el nu poate să-și vadă mama și nu poate plânge ca mama sa să vină la el. Amândoi sunt acolo, dar nu se pot vedea unul pe altul. Toți suntem în pântecul Adevărului Infinit.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Nu privi în jos

Nimeni nu știe, copile, că tu știi să zbori,
de ți-e teamă,
numai murmură ca vântul între sfori,
ridică bărbia,
pregătește pasul,
închide, o clipă, ochii
și, cu mâinile întinse spre oameni,
reglează-ți visul,
nu privi în jos spre abis,
să nu-ți dispară curajul ce ți l-ai promis.
În călătoria ta, copile,
de-ți va lipsi,
îți voi da îngerul meu a te păzi, să preguști
liniștea din sine când ești doar cu tine.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Semn de carte

astăzi simt fragmentar văd șirul cu întreruperi
în spațiile goale iluziile mele supraviețuiesc
neputinței de a vedea mai departe de
capătul unui gând ce mă biruie
ca o compensație îmi așez fotoliul aproape de mal
în apă văd mai bine cum apune soarele peste aripile păsărilor
numai că această apă mare nu e marea neagră
ci o cameră de bibliotecă
plină cu cărți între care golurile nu și-au găsit loc
aici nu se face niciodată nici seară nici noapte
nici zi este numai dimineață

nici gâștelor săbatice nu le trebuie
lumină artificială
ele știu pe întuneric
drumul spre locurile îndepărtate și zboară spre acolo
după ce ziua a devenit mai mică decât noaptea
și nu-și mai permit să întârzie
(îți amintești de călătoria lui Nils copilule)
vai după ce-au zburat ce frumos semn de carte
au lăsat pe apele Suediei.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Uși închise înseamnă inimi închise. Nu știm să ne bucurăm mai mult unii de alții. Spre necunoscut plecăm singuri.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

Ușile închise înseamnă inimi închise. Nu știu de ce nu încercăm să ne bucurăm mai mult unii de alții. Spre necunoscut plecăm singuri.

aforism de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Charlie: Ai înțeles tot ce ți-am spus?
Alan: Da, mă duc la ea să o iau de acasă, o duc la restaurant...
Charlie: Stai, stai! Să o iei de acasă? Trebuie să te întâlnești cu ea acolo.
Alan: De ce?
Charlie: Cum adică "de ce"? O să te desparți de ea și apoi o să o duci acasă? O să ai nevoi de Ghearele Vieții să o tragi afară din masina ta.
Alan: Nu ai spus nimic despre asta.
Charlie: Se înțelege de la sine. Ști de ce Custer și Sitting Bull nu au mers cu același ponei cu Little Big Horn? Pentru că știau că cineva va fi rănit, iar drumul spre casă ar fi fost stânjenitor.

replici din filmul serial Doi bărbați și jumătate
Adăugat de Ioana NițăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Serghei Esenin

Scrisoare mamei

Tot mai trăiești, bătrână mamă?
Ție, cu supunere, mă-nchin!
Mica-ți casă, seara de aramă,
Lumineze-o pașnic și senin.
Mi se scrie că ești tulburată,
Că ți-e dor de mine ne-ncetat,
Că ades bați drumul, supărată,
În paltonul vechi și demodat.
În albastre seri și se năzare
Gând pustiu, ce lacrimei da val,
Că la crâșmă-ntr-o-ncăierare
Mi s-a-nfipt în inimă-un pumnal.
Mamă, nu-i nimic! Delirul fură
Gândul tău, ducându-l spre prăpăd.
Nu-s bețiv chiar în așa măsură
Ca pierind, să nu te mai revăd.
Ca-n trecut, mi-i inima duioasă,
Am un vis, un vis pe care-l storc;
Să mă smulg din dorul ce m-apasă
Și la noi acasă să mă-ntorc.
Eu voi reveni, pe când răsfață
Pomii-n floare, satul meu tăcut;
Dar să nu mă scoli de dimineață,
Cum opt ani în urmă, ai făcut.
Nu trezi deșertăciunea crudă,
Nici regretul că mă risipesc,
Prea devreme, pierdere și trudă,
Mi-a fost dat, trăind, să pătimesc.
Să mă rog, tu nu-mi mai da povețe!
Nu-i nevoie! Duse-s câte-au fost.
Numai tu-mi ești reazem la tristețe,
Numai tu dai vieții mele, rost.
Fie-ți deci, neliniștea uitată,
Nu-mi mai duce dorul ne-ncetat,
Nu mai bate drumul, supărată,
În paltonul vechi și demodat...

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook