Insomnii
scriu un poem la porțile nopții
poate fi și banal
numai descătușarea să urce liberă
ca iedera pe ziduri
ca-ntr-un dans vegetal
și-n zănatice jocuri de iele
spre toată lucrarea
din același trunchi
de-am fi să urcăm
până la stele...
dar tremur odată cu frunzele
și sentimente făcute mănunchi..
nici nu mă mai văd de atâta verde
și de atâta iubire
într-un singur impuls
de aceea mă-nalț la porțile nopții
eu să-ți fiu iederă
iar tu...
poemul din care
m-am smuls...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Insomnii, Poezii de suflet (18 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre verde
- poezii despre stele
- poezii despre noapte
- poezii despre libertate
- poezii despre jocuri
- poezii despre iubire
- poezii despre insomnie
- poezii despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Cine la cine se-mparte?!
cine la cine se-mparte?!
când scrii cu sufletul celuilalt -
de la mine la tine atâta cale vin
atâta drum...
simt o asuprire tandră
și-o altfel de singurătate -
iubire fragilă regizată de destin...
lumea dinafara iubirii nu există,
e o formă de disperare iubirea -
și viața ta toată e rece
și locuiești același trup
în care nu-ți regăsești ispășirea...
dar sufletul meu te petrece
bântuit de aceeași iubire-ntr-un vers
între fascinație și sărut
dacă iubești, iubirea nu-ți trece
și nu mai știu în care vârtej,
din care tumult
viața noastră în doi capătă alt înțeles...
eu scriu cu sufletul tău acum,
de la mine la tine atâta cale vin
cu aceeași asuprire tandră
din aceeași iubire fragilă
regizată de destin.
poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre versuri, poezii despre trup și suflet, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre singurătate sau poezii despre existență
La Porțile Nopții
Am ajuns? Mi-s tălpile sânge
De-atâta pustie de cale,
Stau frânt, așteptând pe prag de prăpastie în umeda vale.
Nici pisc. Nici stea. Nici vultur. E tare-ntuneric. Nimic nu răsare: nici licăr, nici zare.
Ce vuie-n adâncuri? Tăcerea? Prăpădul? Ori zvon de urale?
O, Tată-al speranței, te-ntreb, Tu răspunde-mi:
Sunt Portile Nopții? Sau Porțile Tale?
poezie celebră de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Felicia
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Textul original este scris în limba română.
Cartea "La Medeleni Vol. 3" de Ionel Teodoreanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și poezii despre văi, poezii despre vulturi, poezii despre tăcere, citate de Ionel Teodoreanu despre tăcere, poezii despre sânge, poezii despre prăpăstii sau citate de Ionel Teodoreanu despre noapte
Al vieții poem
Voi face un pod între mine și mine
pentru cât nu m-am iubit
dar nimeni nu trebuie să știe,
cum nimeni nu trebuie să vadă
umbra mea din ultima mea zi pe pământ!
îmi va mai trebui o singură zăpadă
să-i scriu vieții un poem desăvârșit...
când niște scări voi urca...
voi coborî o mie de scări
ori voi sări câte două, întristată!
Să nu pot muri s-ar putea!
dar dacă alerg pe-un câmp de lavandă?
numai poezia să nu-nchidă ochii înaintea mea
poate așa-mi va crește un cord în partea dreaptă!
voi trece încet... ca-ntr-un regal
peste curbura de ramuri numită arcadă...
până dincolo... din-co-lo...
infinit mai pierdută în abis
va ninge cernit și voi pleca împăcată
c-am terminat al vieții poem,
cu două inimi scris!
Nemaiștiind care din ele
va-ncepe pe-un rug sa ardă...
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi, Amprente
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre zăpadă, poezii despre tristețe, poezii despre sfârșit, poezii despre perfecțiune sau poezii despre ochi
O iederă să fii
Mi-ar fi plăcut să fii mai bine-o plantă.
O iederă să fii lângă obrazul meu, sunând,
când reci curenții serii vin în pantă
din cerul rezemat pe-un singur gând.
Să-ți fi știut căldura, lângă coastă,
de frunze tremurând și lucind,
să fie-un singur trunchi secunda noastră
pe două ramuri luna sprijinind.
Și foșnetul orașului, mai altul și mai smuls
ca marea din culoare, jos la diguri,
să fi bătut oprind cu un impuls
stâlpii tăcerii-naintând, nesiguri.
S-aud cu-o frunză, cu o rădăcină,
mi-ar fi plăcut un anotimp sever,
când ultimele ghețuri se dezbină
în ele însele. Și nu au loc și pier.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Colindă de inimă
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre seară
- poezii despre plante
- poezii despre oraș
- poezii despre gânduri
- poezii despre crengi
- poezii despre botanică
Atingerea nopții
Atingerea nopții albastre
Să-ți spună ceva numai ție
Iar limita dragostei noastre
Să fie de fapt poezie.
Atingerea mării de stele
Să-nchidă distanțe absurde
Și cântecul straniu de iele
Să pună zăvor lumii surde.
Avem reci coroane pe frunți,
De dor, de regret și păcate,
Ne cheamă să trecem de punți
Atingerea nopții plecate.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre limite, poezii despre coroană, poezii despre albastru sau poezii despre absurd
Unde eu nu-s
Luna s-a ascuns în agudul din față,
mă furișez pe prispa casei,
glasul nopții se așază-n poeme
pagină de pagină.
Nimic din ce am scris nu se știe,
aripile drumeților se frâng,
măduva nopții îngheață-n cuvinte.
Dimineața înveselită de rouă
își lasă umbra dusă de ape.
Tu n-ai așteptări, ai numai prevestiri,
la porțile zăvorâte ale inimii
care se deschid.
De atâta ger în sufletul pietrelor
pașii și-au luat urma înapoi,
și orbecăie pe cărarea unei absențe
unde eu nu-s.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (16 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre drumeție, poezii despre dimineață sau poezii despre cuvinte
N-am să-ți spun
N-am să-ți spun, pădure,
cum m-au încălzit ramurile tale,
în iernile de piatră înghețată
când luna-n oglinda nopții
îmi așeza pietrele pe suflet și râdea.
Am vrut să le rostogolesc pe drumuri
dar nu purtau nici un nume.
N-am să-ți spun, iubire,
cum ți-am verificat polii magnetici
lipiți pe inima cuvâtului.
Am să incep să-mi sculptez dorul
pe porțile templelor.
N-am să-ți spun, moarte,
bucuria pământului în care prefaci totul
și-mi oprești inima la clipa
în care o pasăre vine la geam
și-mi fură singurătatea.
Numai tu, viață smintită,
cu ghimpi și flori,
faci în fântâni ziduri,
construiești cetăți
pe care vrei să-ți rămână însemnele,
și ele se vor dărâma.
N-ai putea să mă păstrezi
cu certificat de războinic ne-nvins?
Nu în cuvinte scrise pe undeva,
necunoscute ori șterse,
ci uitat pe pământ, într-un timp
pe care acele ceasurilor
îl măsoară rotindu-se invers.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (22 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sculptură, poezii despre păsări, poezii despre păduri sau poezii despre magnetism
Cu același suflet al meu, de azi...(mamei mele)
Se pare că viața
e un circular spectacol de acrobație,
pentru că nu știe nimeni cum s-a făcut,
cum se poate naște dintr-un copil un OM,
da, asa m-am visat! ca eram însărcinată cu mama
(deci, smulgerea ei din mine, așa s-a petrecut!)
da, ireală senzație de abandon
(din moarte cum s-o mai strig, ar fi o tragedie
mai mult... că tot ce mă rănește
stă, chiar, într-un prezent, al ei trecut...)
Se pare că nu numai viața e plină de mășți și costume,
nu-i azi, singura zi când nu mai știi ce-ți doreșți,
nici timp câștigat, nu-i! mereu sa te-ntrebi:
cine pe Cine aduce pe lume,
Numai că eu, la o simplă acrobație visez...
ziua când mă voi naște la termen(mama, din Tine!)
cu același suflet-al- meu, de azi... la Trapez!
poezie de Daniela Pârvu Dorin din VOLUM IN PREGATIRE, Amprente (20 aprilie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre mamă, poezii despre trecut, poezii despre tragedie, poezii despre prezent sau poezii despre naștere
În acest început repetat...
Poate de aceea nu-mi găsesc locul
uimită de atâta sens dat începuturilor
stau sprijinit în noul toiag,
în voia gândurilor intuindu-mi jocul
Nu mai sunt însetat
îmi a înzestra cu suflet, Sufletul...
cât mai cred cu candoare
în acest început repetat...
'trebuie stinși tăciunii rămași''
îmi spun, repetându-mi... în van
simt cum bucăți din mine se rup
sau iar se vor pierde
în Povestea noului an...
02.01.2021
poezie de Daniela Pârvu Dorin din personale, Amprente (2 ianuarie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre inocență
Poemele cu ochii verzi
Se scutură crinii
peste tăcerea care mă scrie,
caut să te închid într-un poem
sau într-o simplă poezie
numai că tot ce frământ
e fără umbră și doare,
dar azi
îmi ești dator
și complice
în cereasca-mi chemare
Lasă-mă un timp
să dispar
pentru cât mi-e de dor
vreau să-mi caut cuminte
un împrumut
exista o bancă de cuvinte!
orice cuvânt care respiră
numai în doi
mă inspiră!
De aceia mi-e bine
azi te caut prin iubesc-ul
ce-l am de la tine
chiar dacă se scutură crinii,
te rog sa mă crezi:
de-o vreme-
scriu numai poeme
cu ochii verzi
poezie de Daniela Pârvu Dorin (1 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi verzi sau poezii despre crini
La porțile cerului
porțile cerului oricând se deschid
căci iubirea este veșnic anotimp
cu puterea ei mai dărâmă un zid
fluturi de visare să valseze pe câmp
am făcut cu cerul solemn legământ
să îi ofer din suflet un curcubeu
născut din armonia dintre ploi și cuvânt
legat prin nemurire de Dumnezeu
cinci culori să-mbrace trupul de poem
reflexii de lumină și pe cerul nopții
în viața după moarte nu am să mă tem
că din slovele mele vor dispărea emoții
porțile cerului prin cânt se deschid
căci iubirea este anotimp candid
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vals, poezii despre religie sau poezii despre ploaie
Fapt divers
La zoritul zorilor
nu știm ce contează mai puțin
stelele, treptele, sunetele, verdele
sau numai într-o anumită zi, contează numai
sângele, problemele, faptele, verbele
și asta...(cam) o jumătate de viață!
Apoi... spre Apus ești un pic surprins
de veritabilul adevăr șoptit în față,
despre jumătatea rămasă, nu-i timp să te vaiți
se-ntâmplă-n același Tărziu de ieri
când afli!
că sentimentele sunt condimentele
acestei vieți...
nu luptele, nu zdrențele, nu trădările,
nici testamentele, nici tratatele, nici castelele
(și te trec toate apele...)
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Volum nou, Amprente (21 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verb, poezii despre trădare, poezii despre testament sau poezii despre sunet
De dor...
Pântecul mamei nu mi-a fost căuș
dar dorul de tine îmi este
un cocon... fierbinte
degeaba strig!
mă simt încolțită de orice asfințit
și de florile ce cresc gigant pe morminte!
unde-mi ești când te strig?
caută-mă într-un poem
eu nu mai sunt Eu-
ochiul tău nu mi se-nchide!
nu vezi că-n orice dor
și-n orice gând al meu
strivesc cuvinte?
poezie de Daniela Pârvu Dorin din personale, Amprente
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre dor sau poezii despre creștere
Poveste de iubire
Scriu povești
Cu dor îngeresc
Spre tine să zboare în vers
Mă gândești
Și DA! Te iubesc
Cu tot cu poem și-Univers.
Scriu cu alean
În zi și în noapte
Să nu mai fii singur și trist
Rescriu un roman
Cu sânge și șoapte
S-avem un loc în Paradis.
Compun dintre stele
Sonata de dor
Să-ți fie balsam pentru gând
Luminez ca și ele
Să-ți spună ușor
Că-mi ești Luceafărul blând.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre rai sau poezii despre povești de dragoste
...''întotdeauna''
Mă tem deși nu mă mai tem
de acea melancolie densă,
de curcubeiele ce se tot strâng în mine ghem
ca-ntr-un deșert întins,
fără margini...
(văd câte spații goale în mine-ai aprins)
în mijlocul ființei mele cand un hău mi se cască...
și-l simt, cât timp voi fi cu viața asta prins!
și-n caligrafia mea de înțelesuri...)
Doamne, ce rod de bucurie mai mare trăiesc?
când toate le văd cu inima
Știi, tu! că eu iubesc și când nu mai iubesc?!
că-mbătrânește timpul cu mine odată...
totul începe și se sfârșește într-un moment
fără sens
și nu mai poți spune: ''întotdeauna''
chiar Niciodată!
poezie de Daniela Pârvu Dorin (10 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre melancolie, poezii despre deșert sau poezii despre bucurie
De dragoste
pe sânii mei fierbinți
coc pâine pentru vrăbii -
când dormi te privesc cum respiri
mărindu-mi căldura,
anotimp fără contur
fără îngeri
nu știu decât să mângâi
și să-ți scriu
poeme cu gura
poezie de Daniela Pârvu Dorin
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vrăbii, poezii despre sâni, poezii despre somn, poezii despre pâine, poezii despre gură sau poezii despre anotimpuri
Nopții i-am smuls un poem
Cifrul nopții l-au spart poeții
doar pentr-un pumn de stele
fete verzi înmuguresc pereții
ah singurătății mele
Sânii lor sunt plini de stele
Doamne cum aș pune gura
firmament să am sub piele
să dau nopțile de-a dura
Doamne cum aș pune gura
fete verzi înmuguresc pereții
cum le-aș colinda natura
cifrul nopții spartu-l-au poeții
Doar pentr-un pumn de stele
în stilou am căi lactee
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (5 octombrie 2004)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre natură, poezii despre muguri sau poezii despre Crăciun
Anotimpurile mele...
În ziua în care am învățat să respir
ochii mei inocenți
au văzut pentru prima oară lumina
în frunzele viilor am fost înfășat
strugurii se transformaseră în sânge
imediat mama mi-a schimbat veșmintele
învelindu-mă în straie albe
m-am trezit într-un clinchet
de clopoței și-n ciripitul
unor mici vietăți
în nuanțe pastelate
pe un fond verde intens
ochii mei deveniseră verzi
apoi am descoperit dogoarea soarelui
atâta căldură
atâta lumină
mama mă dezbrăcase lăsându-mă gol
să ma scald în razele lui
de atunci totul se repetă
cadru după cadru
până intr-o zi
cănd mi-am zărit mama
tremurîndă într-un ungher al casei
i-am privit orbitele întrate în os
aștepta în liniște
albul din cer...
poezie de Iuri Iulian Lorincz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre alb, poezii despre învățătură, poezii despre viticultură, poezii despre struguri sau poezii despre schimbare
Fără mine
Voi pleca singură,
Fără mine,
Sluga mea cea credincioasă
De-o viață,
Pentru că numai eu
M-am însoțit
În drumul anevoios
Spre Eben-Ezer.
Voi pleca singură,
Fără mine,
Către Elyoenai.
Voi arde odată
Cu uleiul de măsline
Al Menorei,
Până la mistuirea
Flăcării albastre
Din al șaptelea braț.
E-adevărat,
În timpul Jertfei de Seară,
După atâta Arderedetot,
Despărțirea asta
Nu mai doare.
Până târziu,
Până departe,
Până la Manahat,
Voi ajunge
În sfârșit...
Singură,
Fără mine.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (martie 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre măslini sau poezii despre jertfă
Aspecte cromatice
melancolică în galben romantică în verde
sentimente ce mă duc în zări îndepărtate
candoare planantă care-n soare se pierde
sete maladivă de zbor spre libertate.
am absorbit în mine fericiri albastre
vise roz am propulsat în univers
gânduri sporesc ca mușcatele-n glastre
încoronând iubirea cu corole de vers.
trăiesc viața intens până dincolo de devenire
toată simțirea mea mângâie stele azur
trăire profundă cu lumini în privire
lacrimi care limpezesc pulberea de lazur.
aș vrea să fiu mănunchi cu raze de iubire
să mă înalț în ritmuri ca Charles Aznavour
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre romantism sau poezii despre ritm