Fir cu fir se ţese covorul.

proverbe persane
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată este legată ombilical de buna faptă, tot timpul se arată, e în simţiri, trăiri, priviri, nu stă sub semnul echivocului, al ambiguităţii, nu pendulează între a fi sau a nu fi, ci ţese în fiecare zi covorul certitudinii pe care vei păşi, iar tu vei găsi motive întemeiate de a zâmbi şi de a înflori cu petale mii şi sute de mii.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 3-a din 5.12.1979 - 5.01.1980: 7. Puţin ciubuc nu strică...

Cu covorul nu-mi iau zborul,
Ci îţi pregătesc peşcheşul
Şi, ca să evit covorul,
Eu am să te duc... "cu preşul"!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că există cu adevărat covorul zburător. După ce l-a bătut pe bara din faţa blocului, l-a lăsat câteva clipe nesupravegheat şi covorul... a zburat!

aforism de Mihail Mataringa (30 aprilie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-aş ţese inima de-a ta

Mi-aş ţese inima de-a ta
Să bată împreună,
Eu doar al tău, tu doar a mea,
Noi Stele, Soare, Lună.

M-aş face, eu, una cu vântul,
Chipul tău mereu să-l mângâi,
Aş vrea doar eu să fiu cuvântul
Celui te iubesc dintâi.

Mi-aş ţese fiinţa mea de-a ta
Ca amândoi să mereu fim,
Dintr-un aluat cu fericirea,
Dospiţi, pe veci, să ne iubim.

Mi-aş face timp şi din netimp,
Doar ca să fiu mereu cu tine,
Aş inventa alt anotimp,
Tu să-mi fii anotimp, iubire!

Aş ţese din raze de soare
Veşmânt doar pentru amândoi,
Din curcubeu aş lua culoare,
Să colorăm viaţa din noi;

-Căci te iubesc cum n-am iubit,
Cum nu speram c-o să iubesc,
Cu tine mă simt împlinit,
Tu îmi eşti darul, sfânt, ceresc!

poezie de Răzvan Isac (30 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fascinaţie

În împrejurimile inundate de lumina din flori,
abandonată sunt duioşiei de culori.
Fascinată iremediabil de dansul nuanţelor,
mă prind în spirala speranţelor
şi-asemeni unui păianjen ce plasa nesigură ţese,
arunc podurile mele de speranţe împiedicate în cuvinte alese
printre lumini arborescente, în pletele de coral ale nimfelor,
peste verdele plăpând al tufişurilor.
Cu fire de soare ţes o cărare între norii curcubeie
şi casa pământeană, azvârlind în genuni munţi de hodrobeie.
Nudă păşesc pe covorul pufos fără să-mi plec ochii în jos,
în urma mea rămâne parfum de poezie al sufletului amoros.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele e covorul săracului.

proverbe armeneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele este covorul săracului.

proverbe armeneşti
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păianjen ...

Un păianjen subţiratic
Cu picioare răşchirate,
Ţese pânze blestemate
Numai bune de zăbranic.

Prin nescuturate case,
Mic, cât bobul meu de linte,
Iscusit şi-ager la minte,
Ţese oţelite plase.

Meşter ţesător din fire
Scuipă iţele din gură,
Aşteptând ca vreo făptură
Să se prindă-n împletire.

Întinde în fugă laţul
Agăţând pânze-n unghere,
Răstignite şi stinghere,
Menite să-i umfle maţul.

La pândă, nădăjduieşte
Să îi pice în capcană
Vreo muscă mai dolofană,
Să o prindă ca în cleşte.

Însă vezi că socoteala
Din târg, cu cea de acasă,
De la sine înţeleasă,
Strică toată rânduiala.

Gospodina îndrăzneaţă
Strică plasele urzite,
Temniţelor năruite
Nu le dă nicio speranţă.

Temnicerul nu se lasă
Machiavelic unelteşte,
Cu cleiuri se năpusteşte
Ţesând pânză mai aleasă.

Parcă-i meşterul Manole
Ţese într-o zi cât şapte,
Pentr-o zi sau pentru-o noapte,
Înalţă vremelnic schele.

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ziua muncii -
soţul bate covorul
şi ea pe el

senryu de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

livadă în floare –
pe covorul alb întinsă
roua dimineţii

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă în doi

Peste covorul frunzelor căzute
Păşim la braţ înşiruind tăceri,
Iar buzele-mi tânjesc să îţi sărute
Frumoşii ochi doriţi mai mult ca ieri.

Şi-n freamătul de toamnă însorită
Ne pierdem printre viile culori
Tu nu vorbeşti cu gura-ţi preaiubită,
Privirea, însă, naşte calzi fiori.

Suntem uniţi de-acelaşi gând fierbinte
Că ne iubim... şi ne iubim nespus
Nemaifăcând risipă de cuvinte...
Tot ce simţim ne este acum de-ajuns.

Peste covorul frunzelor de toamnă
Păşim la braţ lăsând lumea în urmă,
Te-ador şi mă adori, frumoasă doamnă
Prea mult ca vorbele să o mai spună...

poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!

iarna geroasă -
pe covorul alb de nea
umbra unui fulg

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

candela stinsă -
covorul neterminat
mâncat de molii

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum înzăpezit.
Pe covorul argintiu -
diverse urme.

haiku de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra femeii
acoperind covorul
de umbreluţe

haiku de Gabriela Genţiana Groza (11 mai 2021)
Adăugat de GabrielaGenţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

sunt
sufletul pe care
ai călcat
ca pe covorul roşu

catren de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi păianjenul ţese, dar din pânza lui nu se fac haine.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

covorul roşu -

rămas fără petale

buchetul de maci

haiku de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe covorul sacrificiilor întotdeauna va păşi semeaţă gloria învingătorilor.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să descifrezi desenul din covorul destinului tău, doar în câteva decenii?

aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!