Dimineata

Aş vrea să prind clipa
În care sufletul meu
Se unea cu trupul tău;
Când timpul se evapora
Prin sudoarea noastră
Şi nu exista trecut.

Mi-am vândut sufletul
Pentru o sărbătoare.
Acum doar roua din iarbă
Îmi aminteşte de noi.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceas de sărbătoare

E ceas de sărbătoare
Mă întorc la tine...
descătuşez tăcerile
cu aripile dorului
să gust bucuria răsăritului
mi-e sufletul curat
şi viaţa surâde în cercuri de lumină
cad fulgi din spirala timpului
păşesc desculţă, înflorind
chemarea ta
întorc clipa ce ţese
anotimpuri trecute
cu singurătatea din noi
zăpezile au adormit în jur...
stelele prind să răsară
dincolo de nori
E sărbătoare,
să trecem împreună
prin poarta dintre ani,
când noaptea îngenunchează
în faţa iubirii sub magia de astre
şi zorii renasc din albe ninsori

poezie de Maria Ciobotariu (6 decembrie 2015)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceas de sărbătoare

E ceas de sărbătoare
Mă întorc la tine...
descătuşez tăcerile
cu aripile dorului
să gust bucuria răsăritului
mi-e sufletul curat
şi viaţa surâde în cercuri de lumină
cad fulgi din spirala timpului
păşesc desculţă, înflorind
chemarea ta
întorc clipa ce ţese
anotimpuri trecute
cu singurătatea din noi
zăpezile au adormit în jur...
stelele prind să răsară
dincolo de nori
E sărbătoare,
să trecem împreună
prin poarta dintre ani,
când noaptea îngenunchează
în faţa iubirii sub magia de astre
şi zorii renasc din albe ninsori.

poezie de Maria Ciobotariu-Istin din volumul de versuri Umbra unei iubiri (6 decembrie 2015)
Adăugat de Maria Ciobotariu-Istin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omenirea trebuie să-şi descopere propria cale. Trebuie să învăţăm să ne întărim corpul şi sufletul. Mai întâi ne vindecăm sufletul, apoi şi trupul va fi sănătos. Când sufletul este sănătos, trupul va deveni în mod automat sănătos. În acest fel, sufletul şi trupul se vor afla în armonie şi vom fi împăcaţi şi mulţumiţi cu viaţa noastră. Ne vom vindeca pe noi şi pe ceilalţi şi vom adânci fericirea noastră şi pe a celorlalţi.

citat din Mikao Usui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel cu sufletul vândut se va evapora mai uşor de pe pământ.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

Atat de departe
si totusi in mine,
Esti in sufletul meu,
Dar mi-e dor de tine...
Inchid ochii si te pot vedea,
Te simt, dar imi lipsesti
Si chiar de te-as chema,
Nu vii acum la mine.

Asi vrea sa pot opri
pentru o clipa timpul,
Sa zbor spre-a ta fiinta,
Si sa te privesc...

Nu mai exista nimeni
Doar numai tu in mine
Pentru a te-atinge o clipa,
In mine ratacesc.

Si alerg si cut,
Si totul in abis,
Oricum tu etsi departe,
Desi la mine-n vis.

Si zborul meu se frange,
Desi nu te privesc,
Oricum sunt langa tine
Si simt ca te iubesc.

poezie de Anna Panovici din Clipe (15 februarie 2007)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: Alan, de unde ai luat banii?
Alan: I-am găsit.
Charlie: Alan...
Alan: Mama.
Charlie: Ţi-ai vândut sufletul pentru un Porsch?
Alan: Nu mi-am vândut sufletul şi e Porsche.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alb şi negru în rasismul sentimentelor

Târziu oamenii încearcă
pe acelaşi drum să ducă
şi trupul,... şi sufletul
ca doi necunoscuţi
ce par că se cunosc
unul alb şi unul negru..

Voind să-şi găsească
un nou destin
fugăriţi de soartă..

Trupul acum alb,
albit de nea de iluzii..

Sufletul negru,
întunecat de uitări
în mucegăite trăiri
când trupul era mândru
să răspundă
la conversaţii

Ca doi chiriaşi
în aceeaşi casă
trecând unul
pe lângă altul
cu orare diferite
trupul cu a lui noapte
sufletul cu a lui căutare
de zile senine...

Mergând acum
pe un tărâm
dominat de rasismul
sentimentelor
a celor trupeşti
faţă de cele sufleteşti
unde târziu
îşi dau seama
că sunt unul
şi aceleaşi
neputând fii
despărţiţi
în casa
cu două camere
clepsidră timpului
cu sufletul curgând în sus
şi trupul scurgându-se
întâlnindu-se
doar
la mijlocul
clepsidrei
cu nisip negru sus
de vid ce se vrea
luminat de suflet
şi nisip alb jos
ars de trup
os cu os...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Trecut-a primavara
De ochii tai,
De ochii mei,
Din timpul nostru.

De mult am adunat furtuna
Din cerul tau
Si o pastrez si azi.
Sper ca cerul meu e mai greu
Si nu te apasa.

De m-ai iertat, fie ca nu,
Tot tu-mi porti pasii.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut...

Trecutul nu-mi dă pace,
Amintirile mă pun ca pe ace,
Fizic par indiferent,
Dar sufletul e dus la amanet.
Prezentul îmi zice că ai murit,
Dar amintirea ta încă e vie,
Trecutul îmi aminteşte că m-ai iubit,
Dar sufletul nu ştie.
Umbre din trecut încă se arată,
Noaptea, când inima cade îngândurată,
Cioburi de amintiri se sparg,
Tăindu-mi sufletul adânc,
Iubirea îmi curge pe prag,
Iar eu adorm plângând.

poezie de Miron Iustin (28 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!

După moarte

Rotind cosmic sufletul şi trupul
Invadez doar încercări modeste,
În care predici neînduplecate
Poartă miei spre căile celeste.

Ghiftuit de cărţi şi-nsingurare
Sufoc pământul cu-oprobiul idiot
Din care-analfabeţii ajung pe bolta
Spovedaniei cu crezul în Irod.

Pun preţ pe nuferii îngemănaţi
Ce părăsesc spirala de nămol
În care doar ideea cu secreţii
De calomnii rămâne-n trupul gol.

Mi-i sufletul otravă pusă-n floare
Şi zugrăvesc onoarea care nu-i,
Lumina ei se scaldă în mireasma
Morţii ce-şi atârnă coasa-n cui.

Rotind şi sufletul, şi trupul, şi
Propriul crez ieşit din ochi de foc,
Gândesc la clipa care mâine
Nu va avea lumină să mă-ntorc.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am regăsit

Mi-am regăsit liniştea în cuvinte,
Când haosul punea stăpânire între virgulă şi spaţiul dinainte.
Mi-am regăsit culoarea în imagini,
Când non-culorile scrijeleau zgârieturi în cretacic.
Mi-am regăsit timpul sau doar o parte
Pierdut printre rânduri sau devieri din aproape-n aproape.
Mi-am regăsit zâmbetul în fotografii,
Acum rămas pierdut printre amintiri.
Mi-am regăsit dorul de mine,
Pe treptele abandonării de sine.

Mi-am regăsit pasiunea pentru cunoaştere,
Abilitate dezvoltată din naştere.
Mi-am regăsit chemările,
Am lăsat în urmă uitările.
Mi-am regăsit ceea ce declarăm pierdut,
Însă, tot a rămas ceva în necunoscut.
Mi-am regăsit adăpost
Când sufletul se zbătea între tăcere şi zgomot.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul neglijat îşi cere drepturile. Îi aminteşte trupului că vine ziua de naştere a lui Dumnezeu. Trebuie să se pregătească de musafiri. Trupul respinge oferta şi nu vrea să audă de legume. Sufletul ar sta toată ziua în bisericuţa de lemn de pe deal. Şi-ar face acolo trei colibe. Una lui, una Sfântului Nectarie şi una părintelui Arsenie.

Marius Matei în Adăpostul
Adăugat de Ron Varese
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am visat că cineva
mi-a fărămiţat trupul
l-a împrăştiat peste tot
ca pe nişte litere de sânge

mi-au rămas doar ochii
care priveau de sus
la păsările ce ciuguleau
ultimele rămăşiţe

şi parcă se auzea
o inimă bătând tare
ca un plâns de copil
îmbrăţişând viaţa
pentru prima oară

ploua frumos
fără ca timpul
să mai treacă prin ceas
nu mai era nicio grabă
nimic din ce să te întoarcă
doar un aer
ce aştepta să înflorească

"cât de frumoasă e
lumina pe care o beau"
îmi şopti sufletul
şerpuind prin iarbă

(convinsă fiind că Dumnezeu
bate într-un cui
toate visele)

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel

Ne-am cam trecut, căci timpul a zburat,
Cu cântec trist sau dulce, râs, oftat...
Şi tinereţea noastră a dispărut,
Şi tot ce-a fost, acum s-a terminat.
Oricât am vrea s-avem ce am avut,
Acum ne-am cam trecut.

Ca ceaţa ce prin ramuri stă fâşii,
Ca valurile mării mii şi mii,
Ca tot ce piere, bun la început,
Prea repede sfârşitul va veni.
Dar orice am trăit şi am făcut,
Acum ne-am cam trecut.

poezie de Kevin N. Roberts, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc!

Sufletul meu,
un câmp de maci
înfloriţi,
striviţi de copitele cailor
ce mi-au trecut în galop
prin viaţă.
Le-au fost lăsate slobode frâiele
rănind şi iar rănind petalele
prin cuvinte şi fapte.
Iar el,
sufletul,
câmp însângerat la apusul soarelui,
ajuns altar de jertfă
şi-a pierdut scânteierea.
Doar fumegă,
semn că ar fi ars
cândva
precum soarele.
Din când în când
luminat,
mângâiat de poezie
cum luna îşi mângâie cerul,
primeşte strălucire de la cei
cu care îmi împărtăşesc
trăirile prin vers.
Dimineaţa,
petalele spălate de roua
cuvintelor voastre
îşi revin şi continuă
să trăiască
şi iar să trăiască!

poezie de Angelina Nădejde (16 ianuarie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitul meu

Iubitul meu, de tine mă despart
Cu sufletul în mii de cioburi spart.
Cine-i de vină? Poate amândoi,
Că n-am simţit ce se-ntâmpla cu noi.
Sorbind licoarea dulce din pahar,
Cum ne-am îndepărtat, nu am habar.
Doar amintiri duioase se mai zbat
Între o lacrimă şi-un biet oftat.
Prin soare, ploi, mă voi plimba ades
Tot întrebându-mă ce s-a ales,
Dintr-o iubire care promitea
Să nu-şi ia zborul ca o rândunea.
Îţi las pe masă un bilet stingher,
În care vreau iertare să îmi cer,
Cu gânduri multe pentru rămas-bun,
Când am avut atâta timp să-ţi spun.
Dar timpul a trecut nerăbdător,
Lăsându-mi vorbele pierdute-n zbor.
Acum, când totu-i prea târziu, aş vrea
Să baţi a doua oară-n uşa mea,
Să te opresc la mine şi să strig:
Ia-mi sufletul în palme, că mi-e frig!
Şi-n loc de bun-rămas să mă săruţi,
Cu buze moi şi dulci rămase muţi.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am scris povestea pe un colţ de suflet, folosind cerneala inimii mele, prea plină de iubire... o inimă care nu vrea să mă asculte, o inimă care parcă s-a învăţat ca să o doară! E inima mea, e sufletul meu şi împreună mă învaţă cum să îmi scriu povestea vieţii mai departe... voi folosi aceeaşi cerneală, pentru-că aşa v-a rămâne dovada că tot ce mi-am dorit a fost doar iubire, înţelegere, prietenie şi mai ales Omenie! Plecăm aşa cum am venit... goi, doar sufletul îl luăm cu noi! Nostalgii de seară aş putea spune, dar un adevăr ce se afă în sufletul meu, scis cu cerneala inimii...

citat din Elena Bulancea (februarie 2018)
Adăugat de AČ›unel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentele trecut, prezent şi viitor sunt făcute de minte şi, în ultimă instanţă, iluzorii. Trecutul şi viitorul sunt forme ale gândirii, abstracţii mentale. Nu-ţi poţi aduce aminte de trecut decât în clipa Acum. Ceea ce îţi aminteşti este un eveniment care a avut loc în clipa Acum, iar tu ţi-l aminteşti în clipa Acum. Viitorul, când va veni, este clipa Acum. Aşa că singurul lucru adevărat, singurul lucru care există este clipa Acum.

Echart Tolle în Linistea vorbeşte, traducere de Ovidiu George Vitan
Adăugat de Valentish
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul şi trupul sunt ca o pereche de căsătoriţi. Trebuie să îmbătrânească împreună. Altfel, ori sufletul chinuieşte trupul, ori trupul şicanează sufletul.

Constantin Tsatsos în Aforisme şi cugetări (1977)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

frica aceea
nu vine singură

e biciul stăpânului
în mâna
slugii
care şi-a vândut sufletul

te vrea în genunchi
te vrea capră

te plezneşte până când
îi intri în
buzunar

poezie de Ioan Matiuţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!