Sentiment

trenul şuieră
plec
tata cu mâinile ridicate
ca o rugăciune
mama a înlemnit
fără braţe
lacrimile mele lungi
înconjoară oraşul
şi continentul se-ncâlceşte
în încordarea mea
în sfârşit
plâng
ca un copil bine bătut
o băbuţa din tren
îmi întinde emoţionată
un şervet
şi moşuleţul îmi face loc
să mă aşez în locul lui
stai aici fată dragă
e mai răcoare şi mai vânt
merci mult
şi-un zâmbet plăpând
pe faţa mea
nu mai plânge
a trecut
de acu eşti om
nu mai eşti fată
Râd.

poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura mea

uită să formuleze vreun cu
vânt în plete simt mai de
grabă
nu este pentru inimă

inima mea uită de maniere. inima mea uită să aştepte să o cunoască, mai întâi, pe fată, înainte să se zbată în pieptul meu, ca să fie lângă ea.
laura.
laura.
laura, laura, laura.
este ca o poezie.
da, e o poezie a inimii.
se revarsă
ca o cascadă
în
centrul
universului
meu.

laura, laura, laura.

îi repet din nou numele, iar şi iar, în mintea mea, eşti laura mea, viitoarea mea iubită. sunt convins că o să mă îndrăgostesc de ea.

acel păr castaniu mă pre
face praf
mă pre
fac ne
afectat de acei ochi albaştri
care, sper, într-o zi, vor zâmbi
pentru mine
numai pentru mine
îi spun cum mă cheamă

dumnezeu
a creat iubirea
pentru noi

o să-i zic:
laura.
zâmbeşte.
zâmbeşte din nou.
o să mă îndrăgostesc de tine, laura.
zâmbeşte.
zâmbesc.
mergem în aceeaşi direcţie.
laura, sunt un băiat rău.
laura.
o să te îndrăgosteşti de mine.
vei fi a mea.
eşti a mea.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu suflet blând

Tu suflet blând
Eşti acolo, eu aici
Toate gândurile bune
Le-ai luat cu tine.

Eu aici, tu acolo
Plâng mereu si tu sti bine
Mă priveşti şi-ţi pare rau
Mă atingi, nu simt nimic.

Încerci să imi ştergi lacrimile
Mâna ta prin fată imi trece
Trece şi tu începi să plângi
Tu acolo printre îngeri

Mă astepţi să vin şi eu
Dar aici pe Pamânt e greu
Fără tine, fără noi
Fiecare zi e rece

Fără al tau chip blând
Zilele mele sunt pe sfârsite
Şi împreună noi vom fi
Mereu printre îngeri
Pe vecie, amândoi.

poezie de Mirel Modrea
Adăugat de Mirel Modrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amintiri te caut...

Când mi se face dor,
În amintiri te caut,
Umblând încetişor,
Prin sufletu-mi precaut...

Dar fără să-mi dau seama,
Plâng pleoapele-amândouă,
Aşa cum spunea mama:
"Că şi-n oameni mai plouă."

Cănd mi se face frig,
Tânjesc să-mi fii aproape,
Dar între noi e-un dig,
"Uscat" ferit de "ape"...

Şi fără să-mi dau seama,
Ajuns-ai să-mi fii viciu,
Aşa cum spunea mama:
"Că dragostea-i supliciu."

Cănd mi se face rău,
De-atâta "fără tine",
Ţi-aş da arma, călău,
Rănind, să mă faci bine...

Căci, fără să-mi dau seama,
Mi-eşti ambele deodată,
Aşa cum spunea mama:
"Că eşti slabă, măi fată."

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind de dragoste

Fată frumoasă, în iarna grea,
Hai, încălzeşte-mi tu inima
Colind la geamul tău luminos –
Mi-e frig, dar să intru – mă simt sfios.

Sfiala-mi vine dintr-un trecut
Care mă doare – sau m-a durut...
Copilăria-mi, ca şi un fulg,
Topitu-s-a, parcă, pe brazdă de plug.

Fată frumoasă, în casa ta,
Nu e tristeţe – ca-n inima mea
Ci-i veselie şi-un brad frumos –
Colindu-mi devine prea dureros.

Dar îl tot cânt, cu lacrimi în glas -
Colindul meu, parcă-i, de bun rămas
Căci nu mai pot – sau n-am fost copil
Ci doar un bătrân urât şi umil.

Acum în casă de m-ai chema
Fată frumoasă, eu n-aş intra
Chiar de-mi eşti dragă şi te iubesc –
Gheaţa din suflet nu pot s-o topesc.

Fată frumoasă, acum voi pleca
Unde mă duce tristeţea mea
Te las cu căldura-ţi şi bradul frumos –
Mă cheamă lutul cel friguros...

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbeşte...

Zâmbeşte-mi, fată dragă,
Cu ochii-ţi lăcrimânzi,
Zâmbeşte-mi, fată dragă,
Cu ochii tăi cei blânzi.

Închide-ţi ochii de cleştar
Şi zâmbeşte iară...
Alungă-mi din suflet soarele-amar,
Să fie din nou vară.

Să pătrundem între copaci,
Să prindem puf de păpădii,
Să fim din nou săraci,
Să fim din nou copii.

Să ne jucăm cu florile,
Şi să stăm în ploaia argintie,
Şi să vedem cum cad zorile
Pe bolta argintie.

Să alergăm în vesela poeniţă,
Pe muşchiul cel pufos,
Şi să zărim o tânără căpriţă,
Cu iedu-i mic, morocănos.

Şi să culegem albăstrele,
Dintre copacii milenari,
S-ascultăm cum cântă păsărele
În plopii lungi şi solitari.

Cu ochii tăi cei blânzi,
Zâmbeşte, dragă fată,
Cu ochii-ţi lăcrimânzi,
Nu plânge, dragă fată.

Simte fericirea oarbă-a noastră,
Şi parfumul dulce-al iubirii...
Ascultă cum cântă pasărea măiastră,
Despre focul rece al iubirii.

Zâmbeşte-n continoare,
Să ştii, drăguţa mea.
Că viaţa-i trecătoare,
Nu plânge, fata mea!

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti zăbava vieţii mele

Tu eşti zăbava vieţii mele
în care-nchizi singurătatea,
cu sluj şi mii de temenele
slobozi din mine răutatea!

Trezeşti de fiecare dată
gânduri trăsnite şi rebele,
eşti cea mai insolită fată
când eşti zăbava vieţii mele!

Remarc figura-ţi încruntată
când te-ntâlesc, uit toate cele,
mă placi, te prefaci bosumflată,
dar eşti zăbava vieţii mele!

Se mai întâmplă câteodată
să uit de lună şi de stele,
te vreau aşa... îngândurată
că eşti zăbava vieţii mele!

În clipele cele mai grele
să te urăsc, să plâng îmi vine,
că eşti zăbava vieţii mele
şi te-aş pârî... dar n-am la cine!

Că-mi eşti atât de singulară
încât îţi compun poezele,
ispită dulce şi amară,
tu eşti zăbava vieţii mele!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă

Foaie verde, flori de mirt, mamă,
La Covid m-am convertit, mamă,
Că vor mamă să mă ducă,
În Italia la muncă, mamă.

Doamne, cât îmi e de greu, mamă,
Plânge portofelul meu, mamă,
Nu mai am nici mărunţiş,
Mi-e gândul la măritiş, mamă.

Lasă mamă că nu mori, mamă,
Iei Covid de sărbători, mamă,
Şi le dai pe card la toţi,
Fată dragă, cât mai poţi, mamă.

Bani în cont ai cu lopata, mamă,
Fiindcă eşti fata lui tata, mamă.
Şi-apoi tot te-ai mărita
Cu Covid, de ziua ta, mamă.

Naşa Carantina ştie, mamă,
De folos ce-are să-ţi fie, mamă.
Stai aici şi nu pleca,
Acolo n-ai ce căta, fato!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A murit cu zâmbetul în gură

Doamne urc muntele de piatră
eşti prea departe
schiurile mele aşa grele
se prind de tendoanele picioarelor Tale
acum eşti carne
şi gheaţă şi simbol de pus sub haină
Auzi Doamne am şi eu o întrebare
Unde eşti când moare-un om?

Ştiu răspunsuri, ştiu întrebări
Aş vrea să cânt un bocet lung şi drept
Pe schiuri gata să pornească
prin păcate şi colinde
cântam colinde şi vara
cu atât mai mult acum când ne bate neaua-n ochi
deschide radioul şi ai să vezi că e încă decembrie

De anul nou o să fie o groapă săpată
pentru o fată încă plină de viaţă
cu păr blond şi ochi frumoşi
Era prietena mea
ce-o fi făcând acum în timp ce-aşteaptă să fie îngropată
se răcoreşte în aripi de înger la prima vizită în cer

poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Lena Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai şti

În mâinile mele, tu eşti o-ncântare,
esti marea, eşti cerul, eşti tot ce mi-e sfânt,
eşti norul pufos, eşti corabia-n vânt,
parfumul divin. Tu eşti vis şi culoare.

Îţi mângâi privirea, alunec pe tine,
te-nvălui în braţe tăcut şi flămând,
te-alint, te sărut şi te strâng ca şi când
aş vrea să mai am încă-un suflet în mine.

Prin mâinile mele îţi sunt piedestalul
pe care te-aşezi, ca zeiţă-a trăi,
slăvită, de-a pururi, de cel ce-ţi va fi
şi stâncă, şi vis, şi oceanul, şi valul.

Sunt tot ce tu vrei şi sunt dornic a şti:
iubito, ce crezi că înseamnă-"a iubi"?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată dragă

Fată dragă, fată dulce,
Vise vor să mi te culce
În parfum de fân cosit
Şi de dragoste sfinţit.

Poţi a învăţa să numeri
Cu picioarele pe umeri
Şi săltând înspre ispite
Sfârcurile... întărite.

Apoi, sărutări vor ninge
Şi fiori... te vor învinge
Unduind trup de felină
Pe o rază de lumină.

Fată dulce, fată dragă,
Nu lua nopţile în şagă,
Palmele ce te frământă
Buzele ce nu cuvântă.

Lasă degetele-n pace,
Ele ştiu ce pot desface
Înlesnind scântei nebune
Ochilor... ca de cărbune.

Şi când soarele se duce
Spre culcuşuri zăbăuce,
Te deschide ca o floare
Într-o zi de sărbătoare.

Fată dragă, fată bună,
Fii pe clipa ta stăpână
Rostuind plăceri rebele
Infinitului de stele.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul mamei

pe firul apei.. pas cu pas
cobor din munţi.. mai fac popas
cu braţul sprijinit de stâncă
unde e apa mai adâncă.

privesc spre cer că-i plin cu nor
şi nu am timp ca să cobor
în satul care-i jos în vale
cu-ncrengături de ulicioare.

se lasă seara peste văi
şi se retrag înspre odăi
bătrânii.... tinerii-au plecat
mai sună uneori pe chat.

întreabă dacă mai trăiesc
părinţii-n locul strămoşesc
-noi suntem bine.. spune mama
si-a umezit la ochi năframa.

tata a fost cu un tractor
rămas în pană pe ogor...
lumini s-aprind pe mapamond
în vocea mamei e un nod.

cu glas întretăiat întreabă
-dar tu eşti bine fată dragă?
vreau sănătoasă ca să fii
şi tu şi scumpii tăi copii.

pe firul apei la Ampoi..
este asfalt în vremuri noi
e internet... canalizare
dar tinerii-s peste hotare.

bisericuţa-i sus în deal
trenul opreşte la semnal
la şcoală lacătul e pus...
şi toţi se duc înspre apus!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somnambule

În oraşul meu trăiau o femeie şi fiica ei,
şi-amândouă erau somnambule.

Într-o noapte, când tăcerea era stăpâna lumii, mamă şi fiică,
mergând în somn, s-au întâlnit în grădina lor învăluită-n ceaţă.

Şi mama a vorbit, şi-a spus: "În sfârşit, în sfârşit, duşmanca mea!
Tu, cea care mi-ai distrus tinereţea – care ţi-ai clădit viaţa
pe ruinele vieţii mele! Te-aş putea ucide!"

Şi fiica a vorbit, şi-a spus:" O, femeie odioasă, egoistă şi bătrână!
Tu stai între libertatea sinelui meu şi mine!
Viaţa mea nu-i decât ecoul vieţii tale insipide. Vede-te-aş moartă!

Chiar atunci a cântat cocoşul, şi-amândouă femeile s-au trezit.
Mama a întrebat cu blândeţe, "Tu eşti, dragă?"
Iar fiica i-a răspuns cu blândeţe, "Da, dragă."

poezie clasică de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

Eşti un fulg din zarea cea curată,
Eşti o linişte a nopţii minunată,

Eşti un vis al nemuririi ce-l atrag,
Eşti un înger al iubirii, înger drag.

Eşti zâmbetul în larg ce se destramă,
Un gând în permanenţă ce mă cheamă.

Eşti o aripă de soare şi de vânt,
Eşti o lacrimă în floare pe pământ.

Eşti zâmbetul ce cade pe-a mea faţă,
Eşti boabele de rouă în prag de dimineaţă.

Eşti un zâmbet, eşti o aripă de vis,
Eşti un cântec, un dor de necuprins.

Eăti o lacrimă din ochii mei vioi,
Eşti un dor ce plânge pentru noi,

Eşti o viaţă-nfloritoare ce-o ador,
Eşti o pasăre ce o răpesc din zbor...

.........

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor îmi e de tine ...

Dor îmi e de tine, dragă,
Dor de ieri, cu dor de azi.
De noi doi ce-o să se-aleagă,
De nu vii la piept să-mi cazi?!

Dor îmi e de tine, fată,
Tu mi-eşti dragostea dintâi,
Ce-a plecat ca niciodată,
Când credeam c-ai să rămâi.

Dor îmi e de tine, dragă,
Nu-s nici flori, nu-s nici fântâni,
Lângă ele-a gurii fragă
Să mi-o dai fără s-amâni.

Dor îmi e de tine, fată.
Crezul meu e că m-aştepţi,
Proaspătă şi-mbujorată,
Vechi fiori să redeştepţi.

Dor îmi e de tine, dragă,
Să te salt de subţiori.
Lumea, dacă ne reneagă,
Ne-om iubi din seară-n zori.

Dor îmi e de tine, fată,
Vreau să-ţi mângâi părul tău.
De destin mi-ai fost tu dată
Şi iubită şi călău.

Dor îmi e de tine, dragă,-
Toate-s vânt, iubirea-mi nu.
Vechi simţiri pe veci ne leagă
Şi-am să vin de vrei şi tu!

poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zâmbet este adesea esenţialul. Eşti plătit cu un zâmbet. Eşti răsplătit cu un zâmbet. Eşti însufleţit de un zâmbet. Şi calitatea unui zâmbet te poate face să mori.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerei fumătoare

Fată dragă, fără şagă
Eşti ca floarea din grădină,
Dar guriţa-ţi ca o fragă
Are iz de nicotnă.

epigramă de Ion Romanescu din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamei mele

mamei mele, cu dragoste

Când eram copil, îmi doream ceva:
Atunci când voi fi mare să fiu ca mama mea.
Apoi, am crescut, mamă-am devenit
Şi mă-ntreb adesea dac-am reuşit
Să fiu eu, ca mamă, pentru-ai mei copii
Cum e mama mea. Asta mi-aş dori!
Anii au trecut şi încă îmi doresc
Să fiu ca tine, mamă, când îmbătrânesc.
Tu eşti, dragă mamă, omul minunat
Ce ştie să zâmbească şi de-i supărat.
Eşti minunea mea, modelul meu în viaţă.
Zi de zi găsesc la tine o povaţă
Şi o vorbă bună, o încurajare,
Mereu ştii, mămico, de ceva mă doare.
Azi, de ziua noastră, sţii ce imi doresc?
Să fii sănătoasă, mami! Te iubesc!

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă de fată

Într-o zi când te-oi vedea, o să fii un oarecare,
Nici un tremur, niciun zâmbet, doar regret şi resemnare.
Nu-mi pasă de ziua aceea, poate n-o s-o mai apuc.
Vreau când se sfârşeşte viaţa, amintirea ta s-o duc
Până-n rai cu mine, sus. Şi de-acolo să simt dorul.
Să privesc cum mergi agale, îţi târăşti cu greu piciorul,
Cel cu care niciodată nu ai vrut să îmi calci iarba.
Ţi-a fost teamă să nu strici, florile de pai şi nalba.
Dar eu ştiu că nu de-aceea n-ai venit în curtea mea.
Nu ţi-e drag deloc de mine. Ce-mi mai plânge inima!
Las' să plângă, să suspine şi să bată ca nebuna.
Eu ii spun mereu că tu, nu eşti soarele, nici luna
Şi că poate fără tine. Îi va fi cu mult mai bine.
Dar ea nu şi nu, te vrea. Hai iubeşte-o, doar o dată.
N-o să-ţi facă niciun rău. Biata inimă de fată.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată de primăvară

Te prinde primăvară ca o rochie subţire
Îmbrăcată la o despărţire.

Primul fluture tresaltă-n soare;
Ca să te asemui, caut o floare,
Caut o floare-n vânt şi-n minte.
Fată mare, adu-ţi aminte
Cum treceai încununată de-albăstrele
Şi-n gând nevinovată de tot,
Aşa cum trec căpriţele în turma de oi,
Cu fire de iarbă în bot.

Azi mersul ţi-e catifelat.
Şi farmecul din tine creşte pe-nserat;
Atunci toate tainele se-nchid în gând
Ca mâinile pruncului plăpând.

poezie clasică de Raymonde Han din Cartea dimineţii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât îmi eşti mai dragă, cu atât îţi sunt mai drag

Cu mult îmi eşti mai dragă, în fiecare care zi,
Încât nu pot să stau, nevăzâdu-ţi ochiim
Şi atunci când îi revăd, privrea mea va şti
Subtil să-şi ţină paşi, în prisma de-a zâmbi.

Cu mult îmi eşti mai dragă, atunci când îmi vorbeşti,
Atunci când îţi exprimi cuvintele trupeşti,
Atunci când îmi şopteşti, la urechi, mă iubeşti,
Cu atât imi eşti mai dragă, atunci când mă doreşti.

Cu mult îmi eşti mai dragă, cu mult îţi sunt mai drag,
Şi-n iubirea asta singur n-am ce să fac
Încerc s-o ţin ascunsă, încerc să o complac.
Cu cât îmi eşti mai dragă, cu atât îţi sunt mai drag.

poezie de Luigi Ungureanu
Adăugat de Pescăruşul
Comentează! | Votează! | Copiază!