Glas

Zid dărăpănat
Eu m-am întrebat
Astăzi că de ce
Nu s-a spânzurat

Lia, blonda Lie
Noaptea de-o frânghie…
S-ar fi legănat
Ca o pară coaptă

Şi ar fi lătrat
Câinii de pe stradă
S-ar fi adunat
Lumea să o vadă

Şi ar fi strigat
,, Vezi ca să nu cadă”.
Aş fi încuiat
Lacătul la poartă

Aş fi pus o scară
Şi aş fi luat-o jos
Ca o pară coaptă
Ca o fată moartă
Şi aş fi culcat-o într-un pat frumos.

poezie clasică de Tristan Tzara
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glas

Zid dărăpănat
Eu m-am întrebat
Astăzi că de ce
Nu s-a spânzurat

Lia, blonda Lie
Noaptea de-o frânghie...
S-ar fi legănat
Ca o pară coaptă

Şi ar fi lătrat
Câinii de pe stradă
S-ar fi adunat
Lumea să o vadă

Şi ar fi strigat
,, Vezi ca să nu cadă".
Aş fi încuiat
Lacătul la poartă

Aş fi pus o scară
Şi aş fi luat-o jos
Ca o pară coaptă
Ca o fată moartă
Şi aş fi culcat-o într-un pat frumos.

poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul de azi

Îl vezi şi sufletu-ţi renaşte,
Că-i dulce ca o pară coaptă
Şi ţipă chiar de când se naşte
De parcă ştie ce-l aşteaptă...

epigramă de Corneliu Păunescu din Top E, culegere de epigrame (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Sufletul bătrân, iubito, flori de vară vrei să pară
Păsările stau închise în colivii iarna

Te iubesc cum cheamă dealul trupul văii primitoare
Sau pământul cum iubeşte ploaia deasă şi roditoare

Te aştept în fiecare seară la fereastră deşirând mărgelele
Aşezând cărţile, recitindu-mi versurile

Şi mă bucur când în curte latră câinii latră câinii
Şi când vii să stai la mine până mâine până mâine

Sufletul meu fericit e ca odaia noastră caldă
Când ştiu că afară ninge şi strada-i albă.

poezie celebră de Tristan Tzara
Adăugat de Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melinda: Ai spus că mai ai doar un singur lucru de făcut.
Connor: S-ar putea să-ţi pară puţin morbid.
Melinda: Totuşi... vorbesc cu o persoană moartă.

replici din filmul serial Mesaje de dincolo
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de vară

Ce frumos miroase iarba
Într-o zi caldă de vară.
Când e cosită de un fecior voinic...
Om simplu de la ţară.

Ce frumos miroase pâinea
într-o zi caldă de vară.
Când este coaptă de o mândră fată,
Ţărăncuţă de la ţară.

Ce frumos miroase ploaia
Când spală pământul.
Într-o zi caldă de vară,
Ce liniştit mai bate vântul.

Ce frumos miroase floarea
Cea de tei şi de salcâm.
Ce frumos mai cântă cucu
Cocoţat pe un stog de fân.

Ce frumoşi mai sunt copiii
Cu cireşe la urechi.
Jucându-se cu veselie,
Alergând perechi, perechi.

Iată aşa trece vara
Cu zile calde şi senine.
Cu miros de pâine coaptă
Şi cu inimi de bucurie pline.

poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul unei incertitudini

Atât de coaptă de iubit,
Atât de crudă de păstrat.
Prea multe într-un singur strat...
De evitat, sau de dorit?!

Îmi pare de nerefuzat,
Pe cât de greu de cucerit.
Atât de coaptă de iubit,
Atât de crudă de păstrat...

Prin ea te simţi hipnotizat
Şi nu ştii de-ţi va fi sfârşit,
Sau paradisul mult visat.
Atât de crudă de păstrat,
Atât de coaptă de iubit.

rondel de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excesul inutil

M-am gândit
într-o zi
la
o vijelioasă
revoluţie populară
împotriva legii gravitaţiei.

N-ar fi frumos?

Am ieşi
cu toţii
pe
stradă,
cu
pladarde mari
pe care
să stea scris:

"Jos cu mecanica lui Newton!"

sau

"Nu mai vrem să atârnăm!"

Şi
lumea ar ieşi
la balcoane,
emoţionată.

S-ar vărsa
poate
şi
sânge.

Dar,
spuneţi-mi:

cine
s-ar cheltui
în
toată
afacerea aceasta?

Toţi
am pleca
intacţi
de
acolo.

Chiar
dacă
am sfârşi
pe
tărgi.

poezie de Costantin Noica din Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coaptă ca un fruct

Coaptă ca un fruct ţin lumea în braţele mele,
ea s-a copt peste noapte;
coaja e pieliţa fraged-albastră
ce se bolteşte în jur,
şi sucul e dulcele, înmiresmatul, încinsul şi scânteietorul
şuvoi de lumină.

Adânc mă cufund, ca un înotător, într-un cosmos cu licăr de argint,
botezat pentru maturitate, renăscut pentru noi împliniri,
şi uns pentru faptă.
Uşor ca un hohot de râs,
tai cu braţele o mare de miere-aurie,
căreia dor i-e de mâinile mele flămânde.

poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Moineşti s-a dezvelit un bust poetului Tristan Tzara

Acest guvern pedeserist
Îmi pare că-i şi Dadaist!
C-a spus mereu: Da-da! Da-da!
Şi ne-a lăsat Tristan-Tzara!

epigramă de Vasile Matei din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog să îţi pară bine

Tu nu ai plecat! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Eu am plecat! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Nu mai e rău! Îmi pare rău...
În loc să îmi pară bine.
Că zilele trec... nu îmi pare rău,
Ba chiar îmi pare bine.
Că e perfect... îmi pare rău,
În loc să îmi pară bine.
Pentru că ţie îţi pare rău,
În loc să îţi pară bine.

poezie de Augustin Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar stinge mai curând

S-ar stinge mai curând un cer cu stele
Şi apele-ar seca pe orişiunde,
Şi soarele s-ar îneca în unde
Şi n-ar mai scânteia ca azi în ele;

Şi munţii mari cu înălţimi rebele
Tot mai curând în haos s-ar ascunde
Decât aş vrea să-mi fac spre-o blondă punte,
Spre-albaştrii ochi, cu dorurile mele.

Doi ochi căprui pe veci mă-ncătuşară,
Ceilalţi nici vii în faţa mea să-mi pară!
Şi nu mă-ncântă părul auriu.

Doi ochi căprui mi-ar lumina şi-n moarte,
Căci numai ei mi-s dăruiţi de soarte -
Doi aştri peste inimă să-i ştiu.

sonet de Pierre de Ronsard din Sonete, traducere de Pavel Darie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un oarecare-n Baleare
De-o neghiobie fără de hotare.
Sta morfolind pe scară
Câte-un măr, câte-o pară,
Imprudentul oarecare din Baleare.

limerick de Edward Lear din A Book of Nonsense
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steffi: Ştii, de-a lungul anilor m-am întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă rămâneam împreună.
Joe: Eh, n-o să ştim niciodată. Am reuşit, în schimb, să avem o fată grozavă. Din fericire, fizic seamănă cu tine şi are personalitatea mea... fascinantă.

replici din filmul artistic Toţi spun: Te iubesc!, scenariu de Woody Allen (6 decembrie 1996)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestem

Fi-ţi-ar zilnic dor de mine,
Să nu dormi, să nu mănânci
Şi să te-ndoieşti de tine
Până-n braţe îmi ajungi!

Suferinţa mea te-ajungă,
Lacrimile-mi să te ardă,
Iar noaptea să-ţi pară lungă,
Depărtarea, halebardă!

Să-ţi pară că nu respiri
Până ochii nu mi-i vezi
Să visezi dulci contopiri
Şi-n iubirea mea să crezi!

Să fiu una pentru tine,
Cum mi-eşti de ne-nlocuit
Să mă iubeşti doar pe mine
Aşa cum n-ai mai iubit!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe probleme în viaţă s-ar rezolva dacă oamenii frumos unii altora s-ar adresa, reciproc s-ar încuraja şi armonios să trăiască ar învăţa.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omoară-ţi gunoaiele gândirii în stadiu de larvă, că s-ar putea, ajungând fluturi, să-ţi pară frumuseţi.

Cornel Stelian Popa (noiembrie 2015)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spânzuratul

Treceam aşa, de vânător ce sunt
Cu puşca adormită la oblânc
Pădurea înaltă mă-ncânta
Vânatul mic nu apărea
Şi nici măcar vânatul mare
Ascunşi de parcă-i sărbătoare
Deodată văd cum legănat de-o cracă
Legat de mijloc c-un cordon
Un ţigan. L-am întrebat ce-ar vrea să facă
Şi-mi zise c-un imperturbabil ton:
- Ce să fac, rumâne vere,
M-am spânzurat, să-i fac
Pirandei mele o durere.
- Puneţi cordonul, prostule, pe gât!
- L-am pus mâncat-aş, da' mă sufoc şi-atât!

poezie satirică de Stelian Platon (16 septembrie 2013)
Adăugat de Stelian Platon
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mită statuii mele

Eu, acela care, noaptea, stau de vorbă cu fantome
De prin visurile moarte-n lumea celor ce-or să fie,
Astăzi, duc statuii mele trei buchete hipocrome,
Să i se imprime-n soclu,
Să îi pară, ca şi mie,
Că sunt flori cu-arome-n come.

Şi-am să-i zic statuii: "Hei! – ţí-am adus ceva, să taci
O tăcere mai cu viaţă, nu ca asta, de mormânt!"
Ce să zică o statuie? Ce să-i dai? Ce poţi să faci
Ca să nu mai fie mută,
Să împuşte vorbe-n vânt?
Pui, la gura ei, trăgaci?

Nu! În noaptea asta rece, duc, statuii, pălărie
Şi-o aşez mai pe-o ureche sau o trag pe frunte, mult,
Să îi ţină cald prin cute şi să-i pară că e vie.
Poate, doar aşa, începe
Ce-o tot rog, şi-o rog demult:
Să-mi recite-o poezie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pică pară mălăiaţă

Pică pară mălăiaţă
În grădină... Pică pară!
Toţi mâncăm la masă pere
Numai tu mănânci papară.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urăsc platformele. O fată tânără, cu forme, crede că dacă poartă platforme, acestea o vor face să pară înaltă şi slabă. Dar nu, o fac să arate ciudat.

citat din Manolo Blahnik
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!