Lumea de iubire

Îngenunchiaţi în vara de iubire
Eu visul tău; tu visul meu hoinar,
Cu lacrima şezută in privire
Cu ochii pribegi, cu suflet de amar

Privim absenţi în negura uitării
Zâmbind timizi, de soarta poate crudă
Bătând tăcuţi la poarta disperării
Şi visători spre dragostea plăpândă.

Şi ţelul ce se-nalţă azi în zare
E piramida verde destrămată
Ce pare ridicată din visare
De cum a fost şi ce a fost odată!

O lacrimă, un zâmbet sau o floare
Când ni le-am dat au fost cu o menire
Din vise mari sau vise trecătoare
E plină lumea noastră, e lumea de iubire!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea unei veri

Din amintirea de-asta vara
Patrez doar simplul "te iubesc"!
Privesc si azi spre asfintitul
Ce imi placea sa il privesc.

Singuratatea ma-nconjoara
Tacerea-i lacrima si ea
Eu iti repet a mia oara
Te-astept si azi iubirea mea.

Dar voi ramine-o vesnicie
Cu dorul tau nebiruit
Caci dragostea, a fost sa fie
Un vis de ziduri strajuit.

Si chipul tau si fata-ti clara
Le am, le port cu mine-acum
In viata asta mea sprintara
In viata unui om nebun.

Iubire, de vei vrea acuma
Sa uiti de toate, sa revi
Nu-ti pot da-n dar Soarele, Luna
Ci doar caldura inimii.

Speranta-i mare, e deschisa
Te-nconjur ca pe-un vis frumos
Gindesc la dragostea promisa
Mi-e dor de glasul tau duios.

A fost o vara dureroasa
A fost o vara de traire
Iubirea ta asa frumoasa
E astazi doar o amintire.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ştii?

Scenarii care n-au fost scrise
Le-am petrecut poate în doi,
Ne-am scufundat adânc în vise,
Am luat secunda înapoi.

Trăiesc frumoasa rătăcire
În lumea asta fără rost;
Mi-e frică de acea rănire
Să spun prezentului... a fost!

Privesc neliniştit în zare,
Mi-aş fi dorit să te-ntâlnesc.
Dar nu-i decât o alinare,
Sau poate tot ce îmi doresc!

Ascult de inima-mi amară,
De versu-mi ce azi plânge,
Şi n-am să pot să fac iar vară,
Că-n sufletul meu ninge!

Nu-i loc de-o altă suferinţă
În golul inimii
Dar încă mi-am păstrat dorinţa
De-a te iubi. Tu ştii?

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi doar un vis...

În lumea viselor trăiesc,
Respir cu aerul de vise,
Pe-un nor de vise-ncet plutesc
Spre visul ce m-ademenise.

Un vraf de vise răsfoiesc
Şi-not în marea cea de vise.
Prin vise-ncerc să te găsesc,
De dor mi-s visele cuprinse.

Dar visele nu-ncetinesc
Din vise să mai nască vise:
Şi doar un vis, un vis ceresc,
E visul vieţii noastre scrise...

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă cu flori

N-aveam nevoie de cuvinte
Ploaia se topeşte -n flori
Un zâmbet un suflet cuminte
Atingerea de mâini ne dă fiori

Doar c-o privire m-ai sedus
Fermecător parfum de floare
Şi dorul meu a fost răpus
Sărutul petalelor la floare

Plouă cu zâmbet de copil
Prin părul tău gălbui de aur
Eşti înflorită ca luna lui april
Ochii visători un nou tezaur

Gândul zboară fără cuvinte
Doar ochii-ti vorbesc te iubesc
Pătrunde şi sapă prin munte
Luminiţa prin tunel o zăresc

Sufletele noastre se ating
Intr-o explozie de culori
În mijlocul cerului se stâng
Plouă cu vise şi iubire de flori

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise

Vise şi iar vise terestre,
pornite din viaţă terestră,
aşezate-n suflete şi-n gând,
deşarte vise şi iar vise
care se contopesc cu realitatea
şi se transformă-n viaţă terestră,
pe stradă curge sânge din Pământ,
din suflete ucise fărʼ de milă
de oameni din vise, ucise vise neîmplinite,
vise, vise ce se cumpără la taraba din colţ,
când o ţigancă îţi ghiceşte-n ghioc,
o altă visează la o ceaşcă de cafea
pe care o întoarce ca să viseze visul,
o altă ghicitoare descântă,
ucide ca să împlinească visul,
vise, vise furate şi trăite-n deşertăciune
de suflet amar ce varsă flăcări pe nări
precum balaurul cu şapte capete
care se visează stăpânul lumii,
visul i s-a întrerupt în flăcări
când a venit Făt-frumos călare pe un alb cal
şi cele vise din cele şapte capete
au murit odată cu balaurul,
vise întruchipate-n imagini colorate,
vise, vise de vânzare
pe strada cu lalele negre,
moarte din cauza viselor albastre!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteptare...

Cum norii vin în suflet trist,
Aşa şi soarele răsare...
Aş înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.

Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Aşa mă prind în braţe doruri,
Şi simt iubirea cum răzbate!

Te simt distant, rece şi gol
De simţăminte şi iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Şi dragostea îţi dă ocol...

Nu ştiu iubire cum să prind,
A noastre mâini şi să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...

A fost un ceas, sau poate două,
În care fost-am fericiţi...
Vino să fim iar împliniţi,
Chiar şi pe timp urât, când plouă!

Destinul este scris în Cer!
Nu pot să lupt cu soarta mea...
Tot ce aştept eu de la ea,
Eşti tu... şi este tot ce-ţi cer!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitate

Am fost naiv... si-n fine
E spus la timp trecut
Ca te-am iubit pe tine
Si totul a durut.

Ma incredeam in vorba
Ce mi-o spuneai sagalnic
Ti-am ascultat si soapta-ti
Ce amagea amarnic!.

Era frumos odata
Pe cind eram noi doi;
Ce soarta blestemata
S-a ales din noi doi!.

Mi-ai spus pe-atunci iubire
Ca doar asa va fi
Ca viata-i o menire
Si nu un joc de inimi.

Mi-ai spus ca ma iubesti
Si va ramine-asa
Ca nu ma chinuiesti
Ranindu-mi dragostea.

Iti amintesti cuvinte?
Iti amintesti iubire?
Iluzii... juraminte!
Si vorbe de-mplinire!.

Azi au pierit cu toate
Azi s-au topit in ploi
Eu te-am iubit! Tu... poate
Tu ai uitat de noi!

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Ramona Alexandrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca şi o undă

Am prins aripi şi am zburat
Îţi mulţumesc dragul meu
Eu trandafirul l-am luat
Iubit ai fost te voi iubi mereu

Ce m-aş fi făcut fără iubire
O floare uscată fără sevă
Ce eram dacă nu te vedeam
Fără lacrimi doar o Evă

Dacă nu te cunoşteam
Era doar noapte fără şoapte
Într-un loc eu mă roteam
Fără Lună fără vise luminate

Plec mă simt însingurată
Un vis de inocenţă am fost
Am fost lină şi plăpândă
Am trecut ca şi o undă

Te iubesc lacrima n-are rost
Este disperare neputinţă
Soarta ne poartă cu-n rost
Nu fi învins ai credinţă

Cea fost a fost el va trece
Şi trandafirul se va vesteji
Lăsăm tristeţea ca să plece
Să vină fericirea nu vom jeli

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul ucis

nu vreau să ştiu
de ziua care nu a fost
decât o filă roasă în calendar
atât de efemeră e privirea şi lungă durerea
tu scrii în cărţi despre iubire
eu am trăit odată, femeie, o ultimă iubire
cum tremurai în parcul acela de castani, la margine de ani
la sânul meu te cuibăreai
a fost odată un sărut, neterminat, neînceput
şi totul s-a sfârşit, demult
offf, ce frumos a fost...
noaptea e beteagă şi stele nu mai strălucesc
roiesc plângând în zborul lor ceresc
eu căutam o fată minunată
în zori când m-am trezit
buzele reci, privirea mută
doar tăcerea cădea pe trupul gol
pe sâni a adormit un vis
frumoasa mea cu ochii trişti
trezeşte-te, nu vreau să pleci
eu te aşteptam în univers
tu ai plecat în lumea ta
lăsând în urma paşilor pierduţi
doar lacrima şi dorul

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-ascunzi?

De ce ma faci sa te astept degeaba?
De ce te-ascunzi de tot ce-a fost?
Eu nici acum nu-mi mai dau bine seama,
De-s dragul tau, sau dac-am fost un prost.

Tacut si singur ma ascund in mine
Si azi traiesc doar din iluzii
Iluzii, da! caci ma gindesc la tine
Si tu zimbesti, sau poate te amuzi.

As vrea sa zbor spre tine
In serile tirzii
Dar nu stiu de e bine, caci
Tu n-ai sa revii.

M-am amagit iubite, cu vorbe de-nprumut
Iar soarta mea timida... a fost un inceput.
A fost un vis de vara, din seri mai racoroase
Cind dragostea fugara intinde mii de plase.

Eu am crezut intr-una
Si rau m-am chinuit
Si-am sa-mi revin atuncea cind Fortuna
Se va-ndrepta spre mine la zenit.

poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorul proscris

E doar un gând ce bate la poarta unui vis
Nerăbdător să intre, să facă o-ncercare
Şi, poate, să-nceteze prea lunga-i căutare
Ce-l face, printre gânduri, un călător proscris.

Dormea, în noapte, visul, era în plină pace
Cu lumea de afară, cu el, cu lumea sa,
Iar gândul, observându-i privirile opace,
A-mpins, cu grijă, poarta ce totu-i ascundea.

Era ciudat acolo, chiar pentru el, un gând:
Imagini când mai clare, când şterse şi pierdute,
Cu amintiri în zborul ce devenea mai blând
Atunci când, curioase, veneau să îl salute.

-Voi, amintiri din vise, în lumea neştiută
Pierdută în uitare şi-n nepătruns abis,
Nu aţi văzut pe-acolo, ascunsă şi tăcută,
O amintire-anume, un gând rămas nescris?

-Noi am văzut, ţi-am spune, zadarnicule gând,
Ţi-am povesti mai multe din lumea cea străveche,
Dar visul se trezeşte, întreabă-l şi, oricând,
El poate să te-ndrume spre gândul tău pereche.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Sunt multe zile de tacere,
Si multe seri cu intrebari,
Vedeam in noi o inviere,
Azi cum sa vad aceste stari?

Ne-am ridicat iute prin vise,
La fel de iute-am coborat,
A fost o simpla aventura,
Si sa ne multumim cu-atat?

Noi ne-am ales doar din privire,
Nimic din buze n-a iesit,
Eu eram dornic de iubire,
Am inchis ochii, si-am simtit...

Deja vedeam ce-o sa urmeze,
Iubire, vise, despartiri,
Speram sa fie ipoteze
Bazate doar pe amintiri...

Cateva clipe de iubire,
Cateva nopti de vise pline,
Mi-am deschis sufletul din nou
Si am dorit sa fiu cu tine...

De ce-a fost dat sa fii la fel?
De ce mi-e dat sa sufar iar?
Exista iarasi un alt "el"?
Ori noi n-am existat macar...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros 2

E-atâta dor în pomii înfloriţi
Când se revarsă ploaia din petale,
Că se trezesc toţi demonii-adormiţi
Să se răsfeţe-n mierea vorbei tale!
Eşti o minune cu ochii mari şi verzi,
Cu trupul crud de brazdă răscolită,
Azur m-aş face, doar ca tu să crezi
Că ţi-am fost scris şi că mi-ai fost ursită!
Că te iubesc cu murmur de izvoare
Când ora trage zorii peste timp,
Şi visul umple lumea de culoare
Din margini de Infern până-n Olimp...
Când mi se zbate-n sânge glasul tău
Doar în iubire vreau să mă prefac,
Şi jur solemn, pe-o lacrimă de zeu
Că te cuprind cu sufletul... şi tac!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina Maria

Dintre miile de feţe cu ochi bleu, frumoşi, rotunzi
Ochii tăi stau să mă-ngheţe când spre mine ţi-i afunzi
În adâncul lor văd marea cu albastrul ei senin
Ne-ndoielnic, e chemarea, spre iubire cu-al ei chin
Aşa că spre tine vin ca la pieptu-mi să te-ascunzi!

Mi-am pus mintea la-ncercare iar din oceanul de vise
Am cules o poezie din cele ce n-au fost scrise
Rândurilor le-am da forme şi am pus doar pentru tine
Inima şi-un pic de suflet ca în vise să te-aline.
Alintat mă vreau şi eu dar alintul nu prea vine.

acrostih de Dumitru Bădiţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste fragedă

Peste verdele-n neştire, plouă lacrimi de iubire,
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire, străluceşte în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!

Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară
Iar zefirul unduieşte firul ierbii ce-mi zâmbeşte.
Pădurile şuşotesc, frunzele se-nveselesc
Şi obrajii-mi se roşesc, c-au aflat cât te iubesc!

Cântec nou, de înflorire străluceşte în privire.
Primăvara dă de ştire, vieţii de a ei sosire
Şi mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire
Şi iubesc a ei menire şi iubesc, iubesc, iubire!

Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară,
Geana şi clipirea lor ca petala florilor,
Florilor de viorea care-mi ascund dragostea
Şi mă rog, iar să mi-o dea, ca să gust amar din ea!

Peste verdele-n neştire, plouă lacrimi de iubire
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire străluceşte în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept, iubire!

Când tu vei vrea să fii cu mine
Voi fi mereu aici.
În orice depărtare te-ai afla
Te voi aduce lângă mine.
În fiecare zi eu voi trăi doar pentru tine
Şi voi îngenunchea în faţa ta
Şi-ţi voi cânta decât poeme de iubire.
Şi când tu vei fi pregătită
Şi vei vrea iubire,
Voi fi mereu aici şi te voi aştepta
Cu sufletul în palmă.
Voi aştepta venirea ta, iubită doamnă!
Iubirea de mult aşteptată.
Te vreau să-mi fi tu zâmbetul ce îmi alină inima.
Din vise adânci, iubirea noastră a zămislit.
Iar tu vorbindu-mi fără un subiect anume
Lăsându-mă decât pe mine să vorbesc despre iubire
Trăind în lumea mea de vis, un basm de nedescris ai să adormi.
Şi am jurat pe-a mea iubire
Că voi păstra ăi visul, dar şi dragostea.
Te-aştept sa vii!
Te-aştept să faci şi tu un pas spre mine,
Că doar aşa vom dobândi ce-am căutat
Iar eu promit că îţi voi dărui iubirea
Ce vreau să îţi aducă fericirea,
La care ai visat şi altădat.
Mereu de mână să fim amândoi.
În zile albe, nesfârşite.
Să nu-mi mai fie noaptea zi
Şi visul sec în zorii dimineţii,
Să fim doi purtători de viaţă
Pe cerul timpului să-nflorim,
Să fim în doi la bine şi la rău, mereu îndrăgostiţi
Şi să ne dăruim decât iubire.
Mereu stângaci ca-n prima zi,
Pierduţi în nopţi cu lună plină
Cuminţi, sub dulci îmbrăţişări
Sorbind lumină din iubire
Să ne cunoaştem fiecare of şi dor
Doar tu şi eu pierduţi în noi ca-n Paradis.
Şi să uităm de astă lume...
Dă-mi mâna când vei vrea să fii iubită!
Să-ţi pun pe deget un inel de vise.
Cunună-te cu mine!
Luminile sunt stinse...
 

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire de catifea

Pe-o aripă în zare, pe-o aripă de dor
Când lacrima din vise mă face ca să mor
Pe cerul luminat şi ochii mei de foc
Eşti o iubire amară, eşti cel mai simplu joc.

M-ascund în visul meu ca să trăiesc în doi
În amintirea vie să fim doar printre ploi
Cocorii să plutească în ale noastre sfere
Să contopim cu drag duioase atmosfere.

Pe cerul meu albastru şi plin de bucurie
Gingaşe gânduri zboară spre zarea aurie
Şi umbre din trecut să le lăsăm de vrei
Pe crestele abrupte din munţi înalţi şi grei.

Să ne îmbrăţişăm, să fim două speranţe
Pe buzele de stele, himere rezonanţe
Cu braţul te cuprind, eşti ca un nor vremelnic
Hoinar ajung acum, cu pasul şovăielnic.

Căci nu mai ştiu cum e iubirea cea suavă
Risipa mea de-o viaţă o simt ca o otravă
Am încetat să cred în mica noastră lume
Şi n-am mai dat acum iubirii niciun nume.

În suflete noastre veşnic îndrăgostite
Sunt adevăruri mute ce nu pot fi rostite
Te voi porta mereu în suflet ca pe-o stea
Să străluceşti etern pe-un cer de catifea.

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi eu sunt o frunză

Ridic ochii-n zare
spre munţii făloşi
Văd norii pe creste
şi-mi spun că-s frumoşi
Cern vise de iarnă
trimise cu-n dor
În suflet mi-e toamnă
şi-am suflet uşor
Ca fulgul ce pică
albind tâmpla rară
Am inima crin
şi inspir primăvară
Din aerul tare,
din cetina verde
Din visul ce-n vara trecută
se pierde.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Am fost lacrima bucuriei şi durerii
Am fost lacrima bucuriei părinţilor mei
Când am gângurit cu ochii ţintiţi către soare,
Când am atins cu mâna o gingaşă floare,
Când am intrat în codrul parfumului de tei.
Am fost lacrima bucuriei părinţilor mei
Când am împărţit bucăţica de pâine
Cu omul milostiv, c-o pasăre şi-un câine,
Când am citit poveşti cu oameni buni şi răi.
Am fost şi lacrima durerii părinţilor mei
Când mi-am lăsat buchetul amintirilor acasă
Şi am plecat în lumea diversă, curioasă,
Să-mi fac viaţa bună,-n credinţa cu temei.
Am fost şi lacrima durerii alor mei părinţi
Când suferinţa mi-a cuprins trupul şi anii,
Sănătatea am cumpărat-o aiurea, cu banii,
Dar pe ei în viaţă nu-i pot avea, sunt sfinţi!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lacrimă din întâmplare

Ţi-am scris demult
într-o scrisoare
ce mult iubirea ta
mă doare
simţeam că totu-n jur
dispare
în mine se usca
floare de floare...
trecut-au luni
fără de soare
când nu vedeam
lumina-n zare
iar azi privind în urmă
mi se pare
ca preţul ce-am plătit
a fost prea mare
zile pierdute,
lacrimi amare,
pierdutele clipe
de sărbătoare
si viaţa mea era
doar clipe de-tristare,
iar dacă azi
când iar e soare
mi-e dor de tine
într-o clipă de uitare,
de scap o lacrimă
din întâmplare
să nu crezi că mai simt
acea iubire mare
e doar o amintire
de-un zâmbet trist
o-mbrăţisare
că azi când te-am zărit
în gara mare
în ochii tăi
a răsărit o floare

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!