Niciodată nu ridica mâna ameninţător, numai într-un gest prietenos!

citat din Sophie von La Roche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sophie: Ce i-ai făcut?
Eisenheim: I-am oferit ce mi-a cerut.
Sophie: Ce te-a împins la o asemenea nechibzuinţă?

replici din filmul artistic lluzionistul
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă într-o poveste de dragoste iubeşte numai unul, atunci e mereu doar o întrebare şi niciodată un răspuns. Nu poţi să-ţi petreci viaţa aşteptând un răspuns.

Sophie Kinsella în Fata fantomă
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul de muzică îşi ridicase încet mâna, într-un gest de rămas bun. Îi făcu şi ea cu mâna, zâmbind. Totul avea să fie bine. Urma să se întoarcă repede, toţi aveau să se întoarcă în curând. Dar bărbatul era extrem de trist. Pe obraji îi curgeau lacrimi, lacrimi tăcute de neputinţă şi de ruşine, pe care ea nu le înţelegea.

citat din romanul Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay
Adăugat de Iuliana Demian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirela: Care colegi, că-s numai femei în biroul meu!? Dar sunt numai de-alea aşa... ştiţi voi, nu le deranjează când le pune şefu' mâna pe fund...
Domnul Crăciun: Le pune mâna pe fund?! (cu un gest de verificare) Cum... aşa... direct?!
Doamna Crăciun: Da' tu de unde ştii cum se face?
Domnul Crăciun: Eu nu ştiu nimic, dragă. Am întrebat şi eu aşa... de unde să ştiu?!

replici din piesa de teatru Da-ul de Crăciun, scenariu de Emil Dogaru (aprilie 2008)
Adăugat de Mirela Andi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ridica niciodată mâna asupra nevestei tale când eşti mânios. Cel ce-şi loveşte femeia, se loveşte pe sine.

aforism celebru de Pitagora din Legile morale şi politice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiţi atent la cel care cică prietenos vă întinde mâna. Studiaţi-i degetele, pielea, căldura mâinii, pentru că adevărata lui "faţă" nu o veţi cunoaşte niciodată. Nu vă plângeţi că lumea e falsă, pentru că nici voi nu veţi avea curajul să expuneţi societăţii, adevărata, integra voastră personalitate.

Anastasia Popescu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Anastasia Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram obsedată de "Sunetul Muzicii". Întotdeauna îl priveam cu nostalgie şi nu mă plictiseam niciodată.

citat din Sophie McShera
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cazi, nu te ridica de acolo cu mâna goală.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora Unirii-n doi

Hai iubito şi dă-mi mâna
mâna ta ca o vioară
să traduc iarăşi româna
într-un susur de izvoară

Mâna ta ca o vioară
pare vers de Alecsandri
mângâind iar mă omoară
într-un veac fără Dridri

Pare vers de Alecsandri
nu traduc iarăşi româna
nici pe-a fi în a nu fi
hai iubito şi dă-mi mâna

Mâna ta ca o vioară
îmi răstoarnă munţii iară

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pingelele

Duminica
mama îmi cocea dorinţele
într-un cuptor de lut
în liniştea lui
tata punea pingele
unor pantofi
niciodată purtaţi
umbra pendulei
îmi arată colţul ştirbit
din grinda tavanului
într-un târziu
mă trezesc încălţat
pluteam de voie
pe mâna tatălui meu…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sophie Neveu (după ce află că ea este urmaşa lui Iisus, bagă piciorul într-un mic lac ca să vadă dacă poate merge pe apă): Poate că mă descurc mai bine cu vinul...

replică din filmul artistic Codul lui Da Vinci, după Dan Brown
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ezita niciodată să întinzi mâna cuiva; şi nu ezita niciodată să accepţi mâna întinsă de altcineva.

citat din Papa Ioan al XXIII-lea
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopoţelul de la uşă va tresări într-un clinchet prietenos şi maestrul va păşi calm şi impozant în vestibul şi nu se va arăta deloc surprins de prezenţa unor străinii în casa lui, aşteptându-l.

Viorel Ilişoi în Necunoscutul Mihai Codreanu (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverii de toamnă

Mor toţi copacii,
Câinii umblă trişti,
Boschetarii părăsesc parcurile,
Gândurile mele se ascund
Prin cotloanele creierului,
precum cârtiţele,
ce va scoate la iveală primăvara?
Ne aşteaptă o iarnă
Tulburător de albă,
De disperare, un mort
Va întinde o mână,
Eu ştiu să strâng
Mâna unui mort.
Am o mare înţelegere.
Numai cu dragostea
Nu-l pot salva din adâncuri.

Pe reverul hainei se aşază toamna,
Ciudată îmbinare de omidă cu o scamă,
Xilofon tăcut,
Xilofon sângerând.
"Niciodată toamna", ascultam
Vinul bolboroseşte ameninţător,
O demenţă mov, proliferând gălbenele.
Agată ascunsă în suflet,
Feerie la vedere,
Ne sărutăm parcă pentru ultima oară,
Două lipitori ambigene,
Nici o fantezie,
O vânătoare deznădăjduită,
Cum cade timpul - vertical,
Rochia ta se despică, eşti goală.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi ridica iubita la cer

De ţi-e odorul cel mai sfânt,
Iubita ta spre cer n–o ridica,
Că de–o urneşti de pe pământ,
Cu primul înger te va înşela.

epigramă de Paul Constantin (1 iunie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna speranţei

Îmi caut colţul existenţei
Mă mai retrag spăşit în el
Zâmbesc tăcut indiferenţei
Şi vieţii ritm, un pic rebel,

Acolo... mă-ntâlnesc cu mine
Mai, mai să nu mă recunosc,
Eram ca bradul, eram bine,
Acum îmi par un pic anost

Sunt tăvălit, cămaşa ruptă,
Mult praf şi urme berechet
Privirea parcă mi-e mai scurtă
Nu îmi mai pare de poet

Văd un alt colţ, o altă umbră,
A fost un om şi ea cândva
Parcă-i zăresc ochii-n penumbră
Dar se retrage... nu mă vrea

Mă-ntreb ce fac... Să nu îmi pese?
Întind o mână înspre el
Pare speriat, clipiri sunt dese,
Speriaţi suntem de fapt la fel

Şi trec secunde, câte una,
O ţin întinsă, poate-o vrea,
Într-un final mi-apucă mâna
Şi pare a se ridica

De fapt, ne ridicăm deodată,
Doi oameni obosiţi cumplit
Dar vezi tu, mâna ce e dată,
Pe amândoi ne-a odihnit

poezie de Adi Conţu (16 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul – poem diamant

Biciuind
în viteză
şuieră mereu asurzitor
când rece, când cald
"mătură" totul din calea sa
iar dacă se supără
se transformă repede
într-un uragan
ameninţător.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa liniştită şi blândă s-arăta marea, când am plecat din Sulina! Şi cât ne-a prins în larg a şi început a se posomorî şi, din ce în ce mai cu mânie, a-şi ridica oştirile-i de valuri înaintea noastră. Soarele a asfinţit. Pământul nu se mai vede. Un întuneric greu, ameninţător, se lasă din cerul înnorat, fără stele. De pretutindeni, mugind, talazurile negre vin ca nişte matahale vii şi se izbesc de coastele vaporului, care, gâfâind greoi, se luptă cu nămeţii de apă şi-şi taie cale dreaptă pe marea învolburată.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un gest generos nu-i niciodată zadarnic.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sărut nu e niciodată un gest pierdut.

citat din Italo Svevo
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!