Am înţeles că totul fusese o înscenare. Exploratorul timpului nu vedea din trecut, ci din viitor. Luase înfăţişarea eroului lui Wells pentru a stabili mai uşor contactul cu o lume care s-a obişnuit să vadă împlinindu-se anticipaţiile din cărţi. Mi-ar fi destăinuit probabil secretul, dacă aventura mea nu l-ar fi avertizat că trecutul poate deveni un labirint fără ieşire.

Ion Hobana în Un fel de spaţiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brooke: Probabil că vă uitaţi acum la mine şi faceţi mişto de hainele mele, nu? Mă rog, uite ce trebuie să ştiţi despre lumea de azi: dacă eşti gras, prost şi bărbat, totul e în regulă. Dacă eşti fată, nu. Vă rog spuneţi-mi că asta s-a schimbat în viitor. Cineva să-mi spună că aţi înţeles iubirea, pentru că am ceva să vă zic: totul e varză acum. Dar presupun că aşa a fost mereu: să vrei să fii iubit, să găseşti pe cineva pentru care inima ta să bată cu o durere plăcută... Să fii înţeles de cineva. Deci... dacă sunteţi roboţi, sau extratereştri, sau ceva, şi mă priviţi acum şi iubirea nu mai există... ei bine, aţi pierdut ceva important... şi-mi pare rău pentru voi. Pentru că, după mintea mea, iubirea e tot ceea ce contează pe lume.

replici din filmul serial Ruleta destinului
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirint

la intrare
mergi de-a buşilea
curând viaţa va pune biciul pe tine
şi o vei lua la fugă
în acest labirint
cu o singură
ieşire

eşti obosit
probabil te-ai născut aşa
destinul te urmăreşte
bătăile inimii te dau de gol
iar respiraţiile
sunt repetiţii pentru ultima scenă
în care-ţi vei da sufletul

poezie de Ionuţ Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul sau oratorul nu poate săvârşi ceea ce săvârşeşte eroul, el poate doar să admire, să iubească şi să se bucure prin intermediul eroului. Totuşi, poetul nu e mai puţin fericit; căci eroul este, ca să spunem aşa, natura sa mai bună, de care e îndrăgostit şi-n care se desfată pentru că nu mai este el însuşi, şi iubirea sa poate fi admiraţie... El îşi urmează chemarea inimii, iar când a aflat ceea ce căuta, rătăceşte pe la uşa fiecăruia cu cântecul ori cu povestea sa, pentru ca toţi să-l admire pe erou precum el însuşi şi toţi să fie mândri de erou, asemeni lui... Dacă rămâne astfel fidel iubirii sale, dacă înfruntă zi şi noapte acea viclenie a uitării care l-ar îndepărta de erou, atunci poetul şi-a desăvârşit opera, s-a alăturat eroului care l-a iubit şi el întocmai, căci poetul este natura mai bună a eroului, neputincioasă, într-adevăr, ca orice amintire, dar simultan transfigurată, ca orice amintire.

Kierkegaard în Frică şi cutremur
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut, prezent şi viitor, încă se împleteau în mod straniu, greu de înţeles chiar şi pentru cei direct implicaţi; dinozaurii Cretacicului Superior nu înţelegeau probabil nimic în acest sens, dar nici nu încercau aşa ceva! Pentru ei, totul se limita la ecuaţia simplă a existenţei, dintre pradă şi prădător, vânat şi vânător...

citat din romanul "Speranţa"... dinozaurilor! de Cornelia Georgescu (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut iubirea?

A trecut momentul iubirii
Nu există veşnicia clipei
Nici dragoste neţărmurită
Nu există bariere atinse de lacrimi
Nu există pajişti,
Fermecătoare pajişti în care să ne oglindim
Fiecare zi e o luptă pentru supremaţie?
Am obosit şi mă simt asediată
Probabil că voi fi ridicată şi proiectată pe cer
Nu înţeleg ideea... Probabil că sunt diferită...
Nu am intenţionat nimic!...
Fiecare întelege ce vrea....
Aşa se întâmplă când te apropii de cei ce nu merită.
Aşa merit pentru toată osteneala mea
Pentru tot dorul şi focul nemuririi.
Dacă vei fi în viitor ignorat, nu uita că asta ai solicitat
Dacă nu vei fi tată, află că nici nu ţi-ai dorit
Dacă nu vei ridica umbrele cu siguranţă
Nu vei vedea lumina din privire.
Până atunci sunt liberă, cum am fost o viaţă-ntreagă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar eu si gandul

Am întâlnit pe malul cărărilor de fum
Un om cu gându' aiurea ce nu era nebun,
Un om pe care chiotul l-a îndrumat spre vid
Fără a şti că totul se-nfundă-n infinit.
-Am întalnit un om foarte bizar pe drum.

M-a salutat cu ochii lui săgetători
Umplându-mi tot amarul de fiori,
Eu l-am sfidat -fatal mi-a fost momentul
Caci din răşini am dezgropat secretul.
-M-a salutat un om fără culori.

Secretul e în mine, sau poate doar în el,
Eu nu sunt decât umbra pe care-o purta el,
Acuma sunt speranţa ce o avea-n trecut
Când îi hrăneam gândirea acelui om tăcut.
-Eu sunt viitorul, trecutul meu e el.

poezie de Gabriel Andone
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul magic

Când noaptea nu va fi nici neagră, nici albă
lumina din interior mă va înghiţi,

voi uita pe unde am fost şi dacă am fost
ori am lăsat la alţii ce am avut,

mă voi despărţi cu totul de trup
chiar şi gândurile mă vor părăsi,

o umbră poate să-şi aducă aminte
de soare când m-am ascuns,

voi întra într-un labirint fără ieşire
în care şi steaua mi se va topi.

Nu voi mai simţi nici vântul, nici ploaia
somnul nu-mi va mai fi somn,

voi iubi altfel decât am ştiut
fiindcă inimă nu voi avea,

doar un ochi mă va călăuzi
de voi vedea universul întreg.

Tu, iubito, dacă vei fi undeva prin el
am să te recunosc cu ochiul magic.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A ieşi din tine nu înseamnă să ieşi din momentul prezent ca un visător ce evadează către trecut sau către viitor. Este exact pe dos: extazul e identificarea absolută cu clipa prezentă, uitare totală a trecutului şi viitorului. Dacă atât trecutul cât şi viitorul sunt abolite, secunda prezentă se află în spaţiul vid, în afara vieţii şi a cronologiei sale, în afara timpului şi independentă de el (de aceea poate fi comparată cu veşnicia, care este şi ea o negare a timpului).

Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iosif Sava:
- În 1992 aveaţi impresia că ne îndreptăm spre o lume a valorilor şi a competenţelor!
Augustin Buzura:
- Nu avem de ales. Ori vom fi, ori vom dispărea. Nu există ieşire. Dacă nu vom pune accentul pe cercetare ştiinţifică, pe materia cenuşie, pe cultură şi pe învăţământ, vom dispărea. Întotdeauna oamenii vor cere una sau alta, dar ce trebuie de făcut este de dezvoltat aceste domenii, pentru că, fără ele, nu avem niciun viitor.
Iosif Sava:
- De ce trăim o aşa criză a învăţământului?
Augustin Buzura:
- E o criză a tuturor. Toate lucrurile ţin de competenţa unuia sau altuia. Totul pleacă de la oameni. De la a face curat în jurul tău, la aţi asigura un confort spiritual. De aici pleacă totul. E mai uşor să distrugi decât să construieşti. Asta e!

replici din emisiunea Seratele muzicale TV
Adăugat de Avramescu Norvegia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bine ar fi dacă trecutul ar putea fi distrus şi aruncat precum ciorna unei scrisori sau a unei cărţi! Însă rămâne pentru totdeauna, pătând transcrierea pe curat şi, poate, acesta-i adevăratul viitor...

Julio Cortazar în Armele secrete
Adăugat de Marianne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că există trei timpuri: trecut, prezent şi viitor. Ce greşeală grosolană şi dăunătoare. Exista două feluri de timp, trecut şi viitor, prezentul e în afara timpului. Şi viaţa adevărată, liberă se află în afara timpului, adică în prezent. Cât de important este să ştim asta. Se poate trăi numai în prezent, adică liber.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura poporului fără cărţi pentru dânsul, nu se poate. Şi fără cultura poporului, orice alcătuire economică, orice formă politică, n-au nicio valoare. O clădire frumoasă trebuie să aibă în ea cărămizi bune şi nu se poate mulţumi numai cu podoabe de marmură sau bronz, care vor cădea jos, în praf, dacă nu se vor sprijini pe un schelet tare de material obişnuit.

citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul înşira sticluţele pe dulap, pe cămin, pe masa de lângă fereastră, pe jos, pe raftul de cărţi, pretutindeni. Farmacia din Bramblehurst nu se putea lăuda nici cu jumătate din sticlăria expusă acolo. Era un spectacol cât se poate de interesant. Coş după coş se uşura de încărcătura lui, până ce toate au fost golite. Masa din mijlocul odăii dispăruse sub un morman de paie. Afară de sticle, singurele obiecte care s-au mai ivit din coşuri au fost o serie de eprubete şi o balanţă împachetată cu grijă. Şi culmea! de îndată ce a isprăvit cu despachetatul, străinul s-a dus la fereastră şi s-a apucat să lucreze, fără să se sinchisească de muntele de paie, de focul care se stinsese, de lada cu cărţi rămasă afară, sau de restul bagajului care fusese cărat sus.

H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul călăuzitor al acestei prelegeri va fi evocat printr-o spusă a gânditorului, de a cărui operă trebuie mai întâi să ne apropiem pentru a avea o confruntare fructuoasă cu ea: În jurul eroului totul devine tragedie, în jurul semizeului, totul dramă satirică; iar în jurul lui Dumnezeu totul devine – ce? poate că «lume»?

începutul de la Despre eterna reîntoarcere a aceluiaşi de Martin Heidegger (1937), traducere de Lucian Ionel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am înţeles azi mai limpede ca înainte că totul creşte, pleacă şi trece. E de mirare că oamenii nu pot pricepe asta, îşi transferă toate dorinţele în viitor, fără să le treacă prin minte că viitorul nu stă-n loc, că va trece la fel ca trecutul.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea culmilor

Trecutul a fost cândva prezent.
Dar a fost şi viitor.
Dacă gândim mai atent
Şi prezentul a fost viitor.

Oare cum ar fi să fie
Să gândim o inepţie:

Trecut să fie prezent,
Sau poate chiar viitor.
Să schimbe pentru-un moment
Fiecare locul lor.
Prezentul să fie viitor...
Ar fi culmea culmilor.

poezie de Dumitru Delcă (14 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între viitorul şi trecutul meu e un joc... Mă simt liniştit şi împăcat, dar îmi dau seama că viaţa mea înseamnă chiar acest joc între trecut şi viitor, care e anormal la vârsta mea... Nu vreau eu să mă gândesc la viitor, dar atunci apare în mine, pretimpuriu, trecutul, ca un mare semn de întrebare, pe care eu mă prefac că nu-l văd.

Marin Preda în Marele singuratic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut

Pentru că trecutul,
bine înţeles,
nu-i numai trecut...

poezie clasică de Rudolf Eucken, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

trecut

Trecutul este doar începutul unui început.

definiţie clasică de H.G. Wells
Adăugat de Peter Gluck
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce o să-ţi spun nu e uşor de înţeles, e imposibil de admis, dar dacă ai vrea să-mi aasculţi povestea, dacă ai vrea să ai încredere în mine, atunci poate că vei sfârşi prin a mă crede şi asta e foarte important fiindcă eşti, fără să ştii, singura persoană din lume cu care pot împărţi acest secret.

Marc Levy în Şi dacă e adevărat...
Adăugat de mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!