Voi, aceia care poposiţi adesea în grădină, căutaţi, primăvara, florile de păpădie şi observaţi-le cât de bine sunt deprinse să se apere singure, dacă ar fi surprinse de furtuni neaşteptate. Zâmbiţi sincer unei păpădii. Încercaţi să prindeţi, din zborul ei, o umbreluţă. Ascundeţi-o în sân şi puneţi-vă o dorinţă. Natura nu ne înşală niciodată şi se supune gândurilor noastre. Ea are un singur scop: de a ne proba, astfel protestând împotriva singurătăţii, mereu cu o iubire fără iluzii, aşteptându-ne pe un drum pe care să cântăm, nu să ne temem.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duioşia unei singure flori

e ceva ce nu-i în nicio carte.
liniştea unui loc neînşelător
unde paradisurile nu sunt mincinoase
acolo regrete şi locuri în care ai mai fost
dispar din memorie
vine o zi
când te surprinzi că exişti
şi primăvara poate fi actualizată chiar în zi de iarnă
într-o inimă cu resurse de statornicie
şi când mă gândesc
totul ţine doar de măiestria echilibrului
în mersul pe sârmă e îndeajuns
duioşia unei singure flori
pentru a tămădui toate rănile

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara, poţi afla câtă nevoie ai de solidaritatea suavă şi fără risc cu natura, care îţi cere să fii îndeajuns de tare să crezi în ea, pentru a reuşi să înţelegi partea care-ţi corespunde.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot este înşelăciune pe pământ... toţi înşală sau se înşală! Ce este mai inocent, mai sincer, mai cast în lume? Sufletul unei tinere fecioare! Ei bine, această fecioară ce jură credinţă mirelui său la poalele altarului încă înşală sau se înşală!

Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor, sinceritate! Statornicie...! Vorbe deşarte, cu care moraliştii se înşală sau înşală pe alţii! Înapoi, iluziuni mincinoase! Să tacă aceia care ne spun că viaţa are farmece! Ei sunt inamicii cei mai mari ai omului. Nu este nimic bun aici în lume! Minciuna, trădarea. Iată natura sufletului omenesc!

Dimitrie Bolintineanu în Elena
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar şi atunci când vrei să pari în rând cu lumea, dacă asta ţi-e natura, nu poţi ascunde aerul sub care îţi maschezi temerile. Iar dacă oboseşti, poţi fugi să te ascunzi. În singurătate, lucrând asupra unor noi speranţe, adesea, te simţi mai sigur.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi interior

nărăvaşă şi uriaşă
vertebră rotundă ca pământul
din care sar fără să ştii cum
concluziile
de care eşti convins ca de tine însuţi

într-o parte este foc în alta apă
analogii fără sfârşit
ficţiuni-realitate pe marginea
absurdului

un singur os
face un salt mortal
rămas în aer de grădină academică
umbră nedesăvârşită a
craniului
fereastră deschisă între poli

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duioşia unei singure flori poate vindeca orice rană.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din jurnalul unei zile ( în mijlocul singurătăţii)

Craterul vulcanilor de deschidea
ameninţător
sub povara gândurilor
"Tot ce nu mă ucide mă face mai puternic"!
bietul Nietzsche!
ars de suferinţă a ridicat sabia împotriva
"Dumnezeului"
ce l-a lăsat singur
în faţa filosofiei sterile...
cum să poţi locui într-o singurătate din care
sunt izgoniţi
zeii şi legendele?

Unde sunt tainele lumii care au fost făgăduite
materiei întrupate?
numai Everestul mai poate oferi un răspuns
acolo sus... lumina-i darnică, ocrotitoare, şi poţi
avea
un dialog sincer cu cerul – înfruntându-i
nepăsarea...
ori totul, ori nimic!
mult mai periculos este să priveşti în jos... spre
inima vulcanilor
ce nu cunosc toleranţa
şi nici speculaţiile metafizicii...

poezie de Valentina Becart din Pe "muchia instabilă dintre existenţă şi neant"... (9 martie 2011)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bulgări de zăpadă... Primăvara începe în iarnă. Într-un început de ordine, florile au rolul lor.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărţile şi florile ne fac credincioşi memoriei noastre.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alte cazuri se pierd obiecte care nu şi-au diminuat cu nimic valoarea, cu singura intenţie de a aduce un fel de sacrificiu sorţii şi de a fi astfel cruţaţi de o altă pierdere de care ne temem. Analiza arată că această manieră de a conjura soarta este destul de răspândită la noi şi că din acest motiv pierderile noastre constituie adesea un sacificiu voluntar. Pierderea mai poate fi expresia unei sfidări sau a unei autopedepse. Pe scurt, motivele mai îndepărtate ale tendinţei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sunt nenumărate.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino primăvara în grădină

Vino primăvara în grădină. Florile rodiilor s-au deschis
Şi peste tot se găseşte vin şi iubire tandră.
Dacă nu vii, acestea oricum nu mai contează.
Dacă vii, acestea oricum nu mai contează.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără urmă

dezveleşte sânuri păduratice
vânt stăpân
al micilor şi uşoarelor
păpădiile
concentrate
îşi aşteaptă zborul tăcere fără urmă
aici
peste o întreagă neîntâmplare
doar o dorinţă ascunsă în sân
sau
pierdere în moarte
acolo
toate izvoarele plâng descătuşate

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnaval

drumul bătătorit e cel spre masca de fiecare zi
sub care se prăbuşesc
de pe geamurile trenului în care doar am urcat
picături din ploi repezi
ce dispar pe neaşteptate
înainte de a afla cum arată nisipul deşerturilor
ori grădinile înflorite
înainte ca norii să se transforme în lumină umedă
din păcate nu avem vreme să coborâm
iar peceţile rămân intacte acolo
unde nu le-am căutat niciodată
şi ne mirăm mereu de lucruri fireşti
cum de exemplu scârţâie nisipul sub talpă
presupunând

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zborul adevărat este cel pe care îl descoperim noi înşine.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sete

pornită din inima unei brânduşe
primăvara umple ulciorul
cu lumină
ruptă din soare
încă o dată m-adapă
în rotire egală
tot caut
un singur cuvânt
să fie
plinul
şi gândul acesta ce trează mă ţine
cum la sfârşit de rugăciune
o şoaptă
aminul

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riduri

toamna
soseşte penultima pantofii ascultă cu toată talpa vaietele
frunzelor desprinse de gol rătăcite o vreme printre
umbre contorsionate de soare
cu mâini desprinse de trup
căută un ungher sau un crâmpei din mine
în care a crescut o păpădie
care mi-a umplut degetele de lumină
pe când mă scruta curioasă

croitoreasa mi-a făcut răul cel mai mare
în timp ce probam această vaporoasă rochie galbenă
încreţită pe firul subţire al acului său
ştia nu-mi plăceau creţurile adăpostind grăunţi de singurătate
dar ea continua să încreţească voalul
într-o nebuloasă de nori cenuşii

înainte nici nu mă intrigau nici nu mă dureau stăruinţele
şi totuşi acum cât de neajutorată mă simt
când vine vorba să resping o părere mă rotesc
rochia aceasta mi se pare mai grea ca o toamnă
plină de căzături şi răni
ace şi aţe nu-s pentru a coase păpădiei rochie de voal
nici umbreluţă nu-i să-i apere trupul de ploi nepăsătoare
nu există niciun leac credeam că uitasem

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există locuri pe care le priveşti până te dor ochii... În livadă, ascult primăvara...

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a nu pierde drumul pe care am pornit, adesea suntem nevoiţi să ne întoarcem.

aforism de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă gândesc adesea la Munchen, şi nici unul dintre noi nu are altă dorinţă decât aceea de a-şi încheia odată socotelile cu indivizii ăştia, indiferent de rezultat... Să terminăm odată, oricare ar fi preţul, iar aceia dintre noi care au norocul de a-şi revedea patria, să o regăsească mai curată şi mai purificată de elemente străine, asta prin sacrificiul şi suferinţa pe care atâtea sute de mii de oameni le îndură zilnic, prin şuvoiul de sânge care curge aici în fiecare zi, împotriva unei lumi întregi de inamici.

Adolf Hitler în scrisoare către Ernst Hepp (5 februarie 1915)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!