
- inspirație
- Inspirația este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârnește fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger.
definiție celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Gând 10
Inspirația este fundamentul artelor în genere, ea
este exact ca impulsul electric care stârnește
fulgerul între doi poli. În momentul în care
tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare.
Fără fulger nu poate să existe fulger.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Care e diferența între fulger și electricitatea din priză?
Fulgerul e gratis.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Două vieți eu am
Două vieți eu am în mine:
Una pleacă, alta vine!
Și doi poli în mine bat:
Unul cântă, altul-tac!
Între valuri prinse-n iele
Sunt doi poli care mă cere:
Unul visul mi-l cuprinde,
Altul tremură, surâde...
Două poluri nu mă lasă:
Unu-i bolta, altu-i casa!
Pe o strună de vioară,
Cei doi poli se arată iară:
Unu-i zbor prin zări albastre,
Altul cântă la fereastră.
Două ruguri ard în mine,
Unu-i Eu și altu-s Liră;
Unu-i lumea ce o am,
Altul eu oglindă-n geam!
Curcubeie colorate,
Legăminte între toate,
Rog, așterneți puntea mea,
Între o viața și o stea!
Două poluri nu mă lasă:
Una-i bolta, altu-i casa!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul electric
e bine între îngeri: când
tușești nu tușești
te bucuri de o sănătate răpitoare...
când sângeri nu sângeri. când
trăiești abia mori (?!) cu șocul cu intensitatea
bine aripata intensitate
înger la înger
fulger la fulger, cu penele de
electricitate-n rețetă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când marea... Nichita Stănescu
pentru cele două
picături de rouă
(să mi-o publice postum)
Când marea își varsă din sine
amarul și peștele
cresc valuri și-atâta, iubită...
de vrei izgonește-le.
Când piscul văiugii își plânge
în fulger fărâmele
Cad așchii de stâncă, iubită...
de-ți place sfărâmă-le.
... Azi noapte am visat între arbori
pierzarea clipitelor...
în vis se făcea că răsună
tălăngile vitelor...
Și-n om din cuvinte, iubită...
hai vino și strânge-le
... îmi umblă cuvântul prin vine
odată cu sângele...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi interior
nărăvașă și uriașă
vertebră rotundă ca pământul
din care sar fără să știi cum
concluziile
de care ești convins ca de tine însuți
într-o parte este foc în alta apă
analogii fără sfârșit
ficțiuni-realitate pe marginea
absurdului
un singur os
face un salt mortal
rămas în aer de grădină academică
umbră nedesăvârșită a
craniului
fereastră deschisă între poli
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul este o viziune "atemporală" a ființei și instrumentul apropierii de absolut; Poezia - un raport cosmic între doi poli: Universul și Omul.
Geo Libbrecht în Antologie de poezie belgiană (1968)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
poate
chiar mâine pleacă cineva
din spațiul acesta
de unde să știu eu
ce înseamnă
liniștea rămasă
între cei doi poli?
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Care sunt ipotezele? Nu fiecare receptor poate să înlăture și să îndepărteze ceea ce funcționează ca voal colorat între conștiința sa curată și realitate. Cerul poate să fie albastru și să rămână mereu astfel și, totuși, ceață și nori pot să existe între. Dar fiecăruia îi este dată posibilitatea sfântă să înlăture ceea ce atârnă între și să își elibereze perspectiva. Acel "atât, cât și" al limbii nu se găsește la acel "astfel și nu altfel" al tonului muzical. Dacă sunetul apare schimbat, acest fapt poate fi cauzat doar de starea diferită a degradării influențate de ego degradarea percepției noastre, care plutește între conștiința curată și realitatea pură.
Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar fulgerul
În taină te-nchini
Cuvântului care te rostește
Când strigătul tău grăunte
Purtat de vântoasele pustiului
Caută drumul apei
Prin adâncul rănilor maturizate
Prin geometria ecoului
Care nu se mai întoarce la gura rostitoare.
Pe țărmul cu farurile devorate de carii
Doar fulgerul mai poate călăuzi.
poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină (2006)
Adăugat de Cody

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui mare politician
A fost un mare poli... truc
Și-a candidat la... balamuc,
De-o vreme nu mai vrea nimic,
Dar a rămas cu-n poli... tic!
epigramă de Mihai Enachi din O antologie a literaturii gălățene contemporane
Adăugat de Mihai Enachi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul bradului
Subt Ursa Mare, surpat de bureți,
neatins de om, neajuns de ereți,
bătrân, bătrân, în imperiul meu
bradul bărbos străjuiește mereu.
Lichene și buhe și viespi îl cuprind.
Păianjenii sfinți prin cetini se-ntind.
La un veac, tot la un veac, din înalt
mi-1 lovește în creștet fulgerul alb.
Stă între zodii și țară un brad.
Sărutate de fulger - crengile ard.
Dar, iată, se scutură numai de scrum,
și flamura-i nouă și fără de-ajun!
Mistrețul poveștilor iară și iar
încearcă de scoarță prăsele de var.
Și făr' de-asfințit în imperiul meu
tânărul brad străjuiește mereu.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Norul este fericit
O zeiță printre zei
A născut în paradis
Din iubire puiul ei
Sentimentul e de vis
Norul este fericit
Stă și meditează
Cu un fulger s-a unit
Pruncul își veghează
Îmbrăcați de sărbătoare
Norii mari albi pufoși
Privesc razele de soare
Cu ochi mari si curioși
Tot văzduhul fericit
Păsări ce aleargă
Stă cu pruncul ei iubit
Fulgerul ca să atragă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgerul mămăligii românești
În ceaunul fără ceas,
Mestec golul ce-a rămas:
Trăzni-v-ar să vă trăznească
Mămăliga românească!
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (28 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot atâta deosebire e între spirit și sistem ca între licărirea de fulger și ziua mare. Una te lasă-n întuneric, cealaltă-ți deschide ființa întreagă.
aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Conform științei artelor marțiale, starea de spirit trebuie să rămână tot timpul normală. Cumpănește-ți mintea în așa fel încât să nu existe niciun dezechilibru între gândirea obișnuită și cea din timpul practicării artelor marțiale.
citat din Miyamoto Musashi
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea fulger (1)
În iubirea fulger, totul radiază,
Ai grijă la trăsnet: negreșit urmează!...
distih de George Budoi (18 august 2009)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

- viață
- Viața este o scurtă absență între două inexistențe.
definiție celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În momentul în care realizați că Voi sunteți Viață fără formă, în momentul în care realizați că voi sunteți Vidul absolut, ceea ce apare și dispare în El nu se pune problema să fie al lui. Hai să vedem, cât de mult e al "tău" visul de astă-noapte și unde îl mai ai? Unde l-ai pus, frate, l-ai pierdut pe drum, cum poți să pierzi așa ceva? Exact la fel când persoana este pierdută vedem că de fapt cel care pierde persoana nu era nimeni altcineva decât Dumnezeu. În momentul în care persoana este pierdută vedem că cel care a pierdut persoana nu era nimeni altcineva decât Dumnezeu care se lua din greșeală ceea ce nu este. Care este această greșeală? Păi este educația, identificarea, spuneți-i cum vreți, n-are importanță, e același lucru!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând 1
Părerea mea este că poetul nu are o
epocă a lui; epoca își are poeții ei și, în
genere, epoca își vede singură poeți.
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Gânduri
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!