Răzvrătire!

Doamne, de-aş avea puterea
- Fie doar şi pentr-o noapte -
Aş reinventa-nvierea
Unui biet popor, pe moarte...

Mi-aş urla spre cer trăirea
Celor care dau din mâini
Ş-aş alimenta speranţa,
Înmulţind coşul cu pâini.

Aş lega, mână de mână,
Hora munţilor Carpaţi,
Ca speranţa renăscută,
Să unească fraţi cu fraţi.

Aş trimite-n Purgatoriu,
Sigilând pe veşnicie,
Tot ce e aleatoriu
Şi minţit cu viclenie...

Şi apoi, mi-aş strânge-n pumn,
Degetele-mi să apuce,
Sabia neamulului meu,
Cu mânerul ei: de cruce...

Şi pe crucea mea de om:
Jur că n-ar rămâne-n viaţă,
Nici un pui din lege strâmbă,
Mama lor, de stirpe hoaţă!

poezie de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Horă românească

Haideţi fraţi, mână în mână,
Să jucăm hora română,
Unirea să o sfinţim
Şi în pace să trăim.

Din pieptul recunoştinţei,
Imnul ţării să se înalţe,
Sub cupola libertăţii
Eroii să îi slăvim.

Unde îi pace şi frăţie,
Este spor şi veselie,
Şi linişte la hotare,
Fără frământări barbare.

S-au luptat pentru Unire,
Moşii noştri şi strămoşii,
Noi acum s-o ocrotim,
Că-i esenţa libertăţii.

Haideţi fraţi, mână în mână,
Să jucăm hora română,
Spiritul să-i înălţăm,
Căci Unirea e divină!

poezie de Valeria Mahok (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora Unirii 2018

Plecăm spre muntele de sticlă
Privim la cer cum se ridică
Un falnic steag şi-mbujoraţi
Întindem hora, fraţi cu fraţi.

madrigal de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pâinea mea…

ce gust are
speranţa, ce gust are
aşteptarea când un capăt
înseamnă îndrăzneala să iei
de brâu libertatea
şi să-i arăţi toate visele tale
cele puse la uscat
precum peştii la coardă pe prispă
precum strugurii în podul casei…
celelalte moi, jilave, gata-gata
să-ţi cadă frunţii brumă rea
celelalte tainice
la care tu ajungi doar
cu inima în căuşul palmelor

ce gust are speranţa când
afli că ea munceşte în schimburi
pentru cea din schimbul trei plângi
apoi dimineaţa
nici nu te mai gândeşti că va fi
o altă dimineaţă, îţi ajunge aceasta
întreagă
ce gust are ochiul
celui care priveşte din ce în ce
mai departe sau doar departe
ce gust are strângerea de mână
la hora celor care trudesc
fără să te fi cunoscut vreodată
ca tu să crezi că speranţa
mai are speranţă!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş fi ...

De-aş fi picur mic de ploaie
Să sărut iarba văpaie,
S-aduc înapoi la viaţă
Ce pândea arşiţa hoaţă.

De-aş fi bob firav de rouă,
Aş privi la luna nouă,
Cum îşi leapădă cămaşa,
Dispărând în zori, trufaşa.

De-as fi mugurul în floare
M-aş îmbăta de culoare,
Până când zefiru-n pale
M-ar troieni în petale.

De-aş fi munte, eu, reperul
Mi-aş lua înaltul, cerul
Şi-apoi străpungând albastrul
Mi-aş bate-n zenit pilastrul.

De-aş fi râu, printre ponoare,
M-aş rostogoli în mare
Şi de-acolo mai departe,
Din oceane aş fi parte.

Dar sunt o biată fiinţă,-
Ce vreau, e cu neputinţă...

poezie de Mihaela Banu din Din volumul Paşi peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşul cu amintiri

Azi stau în pat cu ochii către stele
Vreau să mai scriu în cartea vieţii mele...
Să fie o mică deziluzie în iubire,
Dar asta e, ştiu se cheamă, trăire.

Aş vrea să duc o viaţă mai rafinată,
Cum, nu ştiu, dar s-ar putea să am zilele numărate.
Vreau să trăiesc frumos această viaţă
Să fiu bună, veselă în fiecare dimineaţă.

Mi-aş umple coşul cu amintiri frumoase,
Să văd, s-ajut, să fiu mărinimoasă,
Apoi mi-aş prinde-n gene lumina nestemată
Şi mi-aş aşeza în plete o cunună fermecată.

Numai că povestea va avea un sfârşit...
Şi-aş vrea ca-n coş să mai am de scotocit.
Realitatea e că-mi duc din nou ochii către stele
Să fac din urmă turul vieţii mele...

poezie de Eugenia Calancea (18 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mână, birjar

Ţiganii cântă romanţa
Unei femei ce-am iubit
Trezind în mine speranţa
De ea când mi-am amintit

S-o mai iubesc e zadarnic
Acum atâta doar vreau
Să uit de chinul meu amarnic
Să hoinăresc şi să beau

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Iubirea mea
E-o nebunie
Nici în beţie
N-o pot uita

As vrea în goană
Să uit ce-i suferinţa
Şi vechea rană
Să vindec cu-n pahar

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Mână birjar
Şi du-mă-n noapte
Cât mai departe
Oriunde-ai vrea

Mână birjar.

cântec interpretat de Jean Moscopol
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aş sacrifica

Mi-aş jertfi mii de poeme, le-aş dona cu gentileţe
Unor cerşetori de stradă, printre forfota din pieţe,
Doar să gust zburdălnicia anilor ce au trecut,
Să mai prind macii de mână într-un dans necunoscut.

Şi aş renunţa la bolta care-n nopţi catifelate
Îşi expune în seninuri stelele iluminate,
Şi aş cere-n sfiiciune doar un fir de busuioc,
Să mi-l pun - da nu spun unde - nenorocul să-l dezghioc.

Mi-aş sacrifica şi vara pentr-un boţ de fericire,
Ca să gust licoarea vieţii ce mă ţine-n amăgire;
Să cer primăveri candide cu brăţări de muguri mici,
Să alerg desculţă-n râuri să mă spăl de griji şi frici.

Mi-aş sacrifica şi cordul pentr-o zi şi un minut,
Ca să mângâi şi uitarea unui chip ce m-a durut...

sonet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unirea sub sabia dezbinării (sonet omagial Micii Uniri)

Azi aşteaptă Cuza unificare
De idealuri în vatra străbună,
Să-i vadă iar pe români împreună,
Ducând drapel în România Mare!

Dar în Guvern, doar intrigi se adună
Şi duc năzuinţă spre dezbinare
Ca un blestem de ură şi trădare
A eroilor, cu votul din urnă!

Cei din Dreapta preferă izolarea
De Covid, de popor şi demnitate,
Iar în Stânga se strigă: Adunarea!

Străbat de la Guvern către Cetate
Moldavă, cinstind personalitate
Istorică, ce-a unit Principate.

*Hai să dăm mână cu mână, fraţi români din toate colţurile lumii!
24.01.2022 - Mica Unire

Maria FILIPOIU

poezie de Maria Filipoiu (24 ianuarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

Doamne, când m-ai întrebat dacă te iubesc,
Ţi-am răspuns privind peste Carpaţi,
La coloana Infinitului.
Am intrat pe Poarta Sărutului,

Şi mai apoi stat la Masa Tăcerii,
Gândindu-mă la Pasărea Măiastră
Ce de zor îmi cântă despre şapte vai şi-o vale adâncă,
Şi am bătut şi Ciuleandra pe loc...

Auzindu-mă suspinând, codrii de aramă
Freamătă a istorie, a viaţă, a iubire, a jale şi dor,
Şi mă duc printre ei spre apa vie...
Ce izvorăşte-ncet din inima munţilor.

Sufletul meu eşti tu,
Ţară frumoasă cu oameni bogaţi,
Cu moldoveni şi munteni,
Cu ardeleni şi dobrogeni, cu toţii fraţi.

Te port în gând din frageda pruncie,
Cu drag îţi cânt
A vieţii bune veşnicie,
Şi te iubesc mereu la fel a mamei mele glie.

poezie de Florin Mihai Gebescu (10 ianuarie 2019)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revista presei

Mor românii din fie-ce fleac:
A murit, chiar, speranţa în mâine!
Boala ţării depinde de leac,
Şi... de-o biată bucată de pâine!

poezie de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Golgota

Golgota
coloane de ochi
se desprind din priviri
şi aleargă
aleargă pe drum
anevoios urcând
urcând
tot mai sus
mai sus
şi mai sus

în frunte
e crucea
ostaşii
şi Cel osândit
cu grijă
crucea să-şi poarte
cu încă
alţi doi
osândiţi
crucea
să-şi poarte
căci crucea
e uşa
dinspre moarte
salvarea
nu a osânditului
ci-a
omenirii întrgi

Golgota
pe culmi de surâs amar
alunec
ca floarea în vânt

un pas pe Calvar
şi-un ochi
spre cerul cel sfânt
spre Cel ce iubeşte
omul
omul
fiinţa umană

soarele
priveşte cu durere
de sus
peisajul nefiresc
căci iată
Creatorul
Creatorul soarelui
şi al
pământului
e
zdrobit
bătut şi plesnit
cu crucea-n spate
însângerat
urcă în durere
slăbit
de putere
abia mai păşeşte
purtându-şi crucea
prin
labirintul durerii

lovit
de strigăte vulgare
plesnit
şi osândit
El urcă pe cărare

nedespărţit de cruce
dar faţa Lui străluce
inundat
de-o lumină nefireasă

pe culmi
de surâs amar
alunec
ca floarea în vânt
un pas pe Calvar
şi altul
spre cerul cel sfânt

coloane de priviri
din dreapta
din stânga
din faţă
din spate
înfloreşte tabloul
Calvarului

ochi pierduţi
în lacrimi
ades se-ncrucişează
cu ochii osândiţi

Isus
ducându-şi crucea
slăbit
şi urgisit
se-mpiedică şi cade
dar Simon din Cirena
îi duce crucea

Golgota

Isus
e aşezat pe cruce
şi pac
ciocanul se aude
iar sângele-i ţăşneşte
din mână
căci cuiul îi pătrunde
adânc în carne
durerea
durerea îl prăvale
şi Fiinţa îi străpunge
dincolo
de dincolo

iartă-I Tată
iartă-I Tată
căci ei nu ştiu ce fac
dar iarăşi o bătaie
şi-un fulger de durere
îi inundă Fiinţa
căci şi cealaltă mână
cusută e pe cruce
în picuri mari de sânge
şi şocuri de durere
groaznice şi amare

Isus
e răstignit
pe Golgota
pe cruce
neprihănit
şi fără nicio pată
însuşi Pilat a spus

eu nu găsesec nicio vină în El
şi nici preoţii
nu i-au găsit niciuna
doar acuzaţii
fără niciun fundament

condamnat
şi osândit
de justiţia umană
şi cât de real şi concret e lucrul acesta

pentru că
a vindecat bolnavii
şi orbilor le-a dat vedere
pe ologi
i-a făcut să umble
celor cu mâini uscate
le-a dat mâini
să le folosească
după dorinţă
iar săracilor
le-a propovăduit Evanghelia
în care a confirmat
că El
e Fiul Lui Dumnezeu
e Cuvântul
e Fiul Omului
e Uşa oilor şi
Păstorul cel Bun
e Calea Adevărul
şi Viaţa
Pâinea Vieţii
Lumina lumii

omenirea
dacă ar învăţa Evanghelia Sa
şi-ar pune-o în aplicare
n-ar mai fi ucideri
n-ar mai fi războaie
n-ar mai fi hoţi
n-ar mai fi minciună
şi nicio nelegiuire
ci Adevărul
ar înflori planeta
cu-o altă viaţă

Isus
a murit răstignit
pentru că
a iubit
omul
fiinţa mea
fiinţa ta
şi-ntreagă omenirea

credinţa-n El
dă viaţă
pentru veşnicie
căci viaţa
doar în Numele Lui se primeşte

poezie de Ioan Daniel Bălan (6 aprilie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt către Dumnezeu

Doamne, noi, câţi mergem la biserici?
Câţi suntem, Iisuse Sfânt, cuminţi?!
Câţi din pruncii noştri sunt nevrednici
Şi-s pe calea vrajbei rătăciţi?!

Câţi postim şi câţi vom lua aminte
Când atâtea semne ne trimiţi?
Peste tot se fură şi se minte
Fraţi pe fraţi se vând pentru arginţi.

Crima este literă de lege
Pe tărâmul nostru pământean,
Ne supunem silnicei pedepse
Şi-avem, Doamne, suflet de samsar.

Legi meschine azi ne ţin în hamuri,
Ne lovesc adeseori furtuni
Vin războaie şi se trec în valuri
Peste faţa hâdă-a astei lumi.

E violul parcă de o vreme
Lecţie de profesionalism.
Trăim, Doamne Sfinte, vremuri grele,
Devenim dovadă de cinism...

Doar asceţii se mai roagă, Tată,
Pentru pruncii noştri nenăscuţi
Şi postesc cu pâine şi cu apă...
Tu le vezi pe toate şi Te uiţi.

Boli cumplite ne sădesc în moarte,
Pierdem fiinţe dragi, prieteni, fraţi,
E iubirea astăzi, prea departe,
Diavolului îi suntem argaţi.

Este sărăcie, frig şi foame,
Câţi mai dăm o mână de-ajutor
Celor ce dorm astăzi prin canale?
Mulţi răspund: doar ei cu moartea lor.

Dar Tu ştii de-a fiecărui soartă,
Ştii de boli, orbire, suferinţă...
Vei veni să mântuieşti odată
Lumea ce se pleacă-n pocăinţă.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă, Doamne cu mirese!

"Plouă, Doamne cu mirese!"
Pentru morţii-ndoliaţi...
Piere în întunecare
Toată dragostea de fraţi...

Plouă lacrimă amară
Căci fraţi întru rădăcină
Au uitat de mult de mamă
Şi de dragostea divină.

În cascade de aramă
Rana vieţii îngenunche...
Plouă Doamne cu mirese,
Nu cu bani şi pietre scumpe.

Plâng pe cruce, la mormântul
Mamei, suferind de dor,
Doi fraţi, duşi de mult în lume...
Fără mamă nu-i uşor!

Doi fraţi întru rădăcină,
Două lacrimi pe pământ,
Jură pe mormântul mamei,
Jură către Domnul Sfânt,

Că vor fi uniţi de-a pururi
Şi nimic nu va clinti
Stânca dragostei de frate,
Pe pământ cât fraţi vor fi...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabia pe cruce!

Se urcă Basarabia pe cruce
Şi cuie pentru ea se pregătesc
Şi primăvara jertfe noi aduce
Şi plînge iarăşi neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Şi n-are ţara dreptul să respire
Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfîrşit pămîntul,
Vin triburi, să ne ia pămînt şi fraţi
Şi-n faţa lor abia rostim cuvîntul
Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi.

Ce cale poate ţara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Şi nu ştim învierea cînd va fi.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezamăgit de viaţă

În viaţa mea
n-a fost o zi în care,
fruntea să-mi fie senină.
Mereu în alergare,
lipsită de lumină.
Hrănit doar cu speranţa
că mâine va fi bine,
Doamne, îţi dau viaţa
primită de la Tine.
Aşa-mi voi împlini
speranţa ce o voi
Şi fericit voi fi
în viaţa de apoi.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Uneori mi-aş dori să fiu invizibil. Să nu mai simt. Să nu mai ştiu. Să nu-mi mai fie dor. Să nu mai pot. Să nu mai sper.
Uneori mi-aş dori să fiu altcineva.
Uneori mi-aş dori să am ceva pentru care să lupt.
Uneori mi-aş dori să fiu mereu un copil.
Doar să uit, mereu mi-aş dori să uit tot ce-am scris!

poezie de Radu Cîrstea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabloul ce-l ţin în mână e o capodoperă ce surprinde mama, cu toate durerile-i în mâini, ce cuprinde, cu dragostea sa, România mare sub forma unei pâini!

perlă de Fuego din Noi vorbim, nu gândim (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrăţire la Prut

Văd, în vama cea română,
Cum îşi spun doi fraţi aşa:
Hai să dăm mână cu mână,
Poate ne-o pica ceva!

epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-aş avea

De-aş avea patru dromadere
N-aş mai visa hipopotami
Uitând de orice mamifere
L-aş tot citi pe Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d a i r e s.

De-aş avea patru dromadere
Mi-aş cumpăra un palmier
Şi stând sub el într-un hamac
L-aş reciti pe Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.

De-aş avea patru dromadere
Cu toate patru aş pribegi
În vasta lume de himere
Ce-a fost a lui Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.

De-aş avea patru dromadere
M-aş putea duce şi în cer
Ca un Turn Babel terminat
De dragul lui Apollinaire,
S i j ' a v a i s q u a t r e d r o m a d
a i r e s.

poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să ne unim (100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România)

Hai să ne unim, fraţii mei de cruce,
Fraţii mei de sânge, din nou într-un singur popor.
Şi să nu ne mai plângem sau să ne râdem
Că împreună nu o să avem un falnic viitor.

Hai să ne unim, fraţii mei de lacrimi,
Fraţi de suferinţă, cum s-au unit cândva, demult,
Nişte oameni simpli, dar plin de credinţă
Şi cu puterea ei unire s-a făcut!

Căci ne aşteaptă mama noastră bună
Cu braţele deschise şi ochii înlăcrimaţi!
Ea vrea să ne vadă din nou împreună,
Fraţilor, hai să rămânem fraţi.

Să nu uităm trecutul atât de glorios.
Să luptăm cu mândrie
Pentru un viitor mult mai falnic
Şi mult, mult mai frumos!

poezie de Vladimir Potlog (18 martie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!