Afara ploua
lacrimi de inger,
pe aripile tale de demon,
au spalat pacatele noastre
sarea si sangele ce s-a scurs
ne-a inecat pe toti!
gandaci peste tot, sub pat
stau incaltati
viermii si serpii
se incolacesc in jurul
inimii moarte
miros intepator,
glasuri ce te surzesc,
ganduri ce iti plutesc,
nu ma mai trezesc...
afara ploua!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Autoportret
maini reci
minti parasite de ganduri,
glasuri fara cantec,
zambete fortate,
inima primita si sufletul vandut...
mori de cald si de sete
si nici o fantana nu te racoreste!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpul ingerilor
niste ochi puri ma privesc de la departare,
e un inger frumos care ma duce intr-o crunta visare,
il simt si inima mi-o atinge,
ca pe o lacramioara albastra,
fericirea ma cuprinde.
si zboara pana la mine,
si ma ia cu el,
e doar toamna afara,
si zburam spre cer.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu
zeci de ganduri imi alearga
nebune prin cap,
jucandu-se intr-un mod batjocoritor
cu mintea mea.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai tu lipsesti din chinul meu
incerc sa nu ma mai gandesc la sangele ce curge pe cearceaf, dar pur si simplu nu pot... durerea imi fixeaza privirea catre pacatul savarsit... acum mai lipsesti tu, si as putea spune ca iadul e intreg...
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mormantul de la care ingerul meu veghea
nimeni
niciunde
nicicum
durere peste tot,
lacrimi pline de dor,
teii si plopii
se leagana intr-un imn inaltator
ingerul meu plange.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinda sufletului este reprezentată de oamenii din jurul tău. Personalitatea ta se reflectă în aceasta.
Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cantecul Anei, cantat la zidire
e doar un joc
un joc in care viata
te vinde mortii,
in care sufletul ti-e vandut
fara sa primesti nimic
e jocul in care toti
avem zidul pregatit.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă cu mâine
Îngerii își chemau aripile în case. Ploua
cu păcate. Pe ziduri cărimizile așteptau un zidar..
Ea se privea de sub umbrelă
pe pasarelă
în mers
în geamul trenului neșters.
Ploua cu ziduri pe zidari
ploua cu șes la munte
cu cârciumi peste lăutari
cu-n rid peste o frunte.
Doar un câine, doar un câine
blând se uita
la nimic.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cei al meu
ochii in gura mea,
suflet cuprins de brate,
lacrimi sterse cu parul meu,
alunec pe trupul tau gol,
aluneci cu visul meu in jos,
fugind de lume...
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oameni pe strada mea
oameni rai
si fețe strambe,
rasete haine,
pe chipuri angelice.
maini reci si moarte,
zambete retrase, speriate,
multe priviri,
de la omul din colt.
avalanse de dureri,
peste trupuri virgine,
inimi tinute in formol,
fara batai, suspine.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un inger
Un inger bun
Cu pieptul dezgolit
Si aripile frante
Ca dupa o furtuna
Sta in ploaie
Batand la usa mea
Si eu, deschid
poezie de Florea Nicolae (19 noiembrie 2008)
Adăugat de Florea Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule, eu stau și observ. Am șansa să mă trezesc dimineața fără să mă doară oasele. Și ies din casă și ascult vântul. Și-i aud pe tâmpiții ăștia de la televizor cum spun: "Azi va fi vreme urâtă, va ploua." Și-mi vine să zic: "Băi, ești nebun? Azi va fi o zi minunată! Va ploua!".
citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Vino in rochia ta simpa de stamba" de Mircea Dinescu este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Scumpei noastre învățătoare
Trecut-au patru ani in zbor
Nici nu-mi dau seama cand s-au dus
A fost si greu, dar si usor
Si multe as avea de spus.
Imi amintesc de prima zi,
Ce minunata zi de toamna,
Atunci noi toti ne-am cunoscut,
Noi toti si draga noastra Doamna.
Cu glasul bland, cu ochii calzi,
Ea ne-a primit cu drag pe noi
Pe banci ne-a pus abecedarul
Si un trifoi cu patru foi.
Din prima zi am indragit-o
Iar ea, incet si cu rabdare,
Ne-a invatat tot ce stim astazi
Ea Doamna noastra-nvatatoare.
De stim sa scriem, sa citim,
De-am invatat sa desenam,
Ori matematica de stim
Toate ei i le datoram.
Si de-a fost aspra uneori
Si, pe moment, ne-am suparat
Noi toti am inteles acum
Ca ne-a iubit cu-adevarat.
Ii multumim pentru tandretea
Cu care ne-a inconjurat
Ii multumim ca ne-a fost mama,
Ii multumim ca i-a pasat.
Ii multumim ca zi de zi,
Cu mult efort si cu rabdare,
Ne-a invatat sa invatam
Pe el, pe ea, pe fiecare.
Ii multumim ca ne-a certat
Ca ne-a crescut, ca ne-a iubit,
Ii multumim ca ne-a iertat
Cand am gresit, la nesfarsit.
Vor trece anii peste noi
Vor fi si nori, va fi si soare
Dar nu o vom uita nicicand
Pe Doamna noastra-nvatatoare.
Ne va ramane-n amintire
Stand la catedra, zambitoare
Crampei de suflet si iubire
Ea-Doamna noastra-nvatatoare.
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Proza. Opere complete vol 3" de Angela Marinescu este disponibilă pentru comandă online la 31.50 lei.
Venise un demon să-mi vestească
Aseară a venit un demon
Să râdă și să-mi vestească
Îngeri nu mai știu să iubească...
Nu stau înngenucheați sub amvon
Iubesc cu iubirea noastră...
Ce,... toți vor să o primească
Fără să o răsfire, dăruiască
Când îngeri stau în sihastră
Chilie a inimii de piatră
Cu ușa sufletului-ncuiată
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încerc sa fiu mai bun
Patru sobolani se plimba pe mine,
facandu-ma sa imi rog moartea
afara e doar luna care râde
cu nerusinare de suferinta altora.
pe banca din spatele bisericii,
stau patru orfani ce plang dupa mama,
care a plecat sa isi cumpere tigari.
omul de la 4 trage dintr-un chistoc,
si ajunge 3 trepte mai jos,
alcoolul ii alearga prin vene.
alerg si eu,
incerc sa ma ascund,
am ajuns sa plang...
patru oameni se miră
că incerc sa fiu mai bun.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perfecțiunea constă în simplitatea de a privi, partea cea mai frumoasă apare după ce închizi ochii, atunci când imaginația se joacă cu sentimentele și gândurile tale.
Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără lacrimi
Ploua când am plecat
Stropi mari și repezi
Acopereau cerul
Și gândurile mele
Ploua la terasa
Dezgolită de vânt
În geamul cabanei
Din lemn
Peste râu aducând
O undă de tristețe
O despărțire
În ploaie
Fără lacrimi
Pentru noi plângea
Ploaia.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi ai alungat un inger
frig.... noapte de noiembrie
plouă și stele nu se mai văd.
ai deschis larg ușa casei tale
și m-ai aruncat în stradă.
nu am decât aripile pe care să le trag peste mine
nu mai pot zbura...
am aripile ude și înghețate.
azi m-ai alungat fără să spui nimic,
ai deschis ușa larg,
apoi ai încuiat-o repede
ca nu cumva să mă mai întorc.
mâine am să plec, departe de tine
și nu mă va mai goni nimeni.
mâine te voi uita cuminte.
.... am aripile ude și înghețate,
merg desculță pe strada pustie...
doar vântul, ploaia se mai aud și
un câine mă privește tremurând.
îl primesc lângă mine,
îl acopăr cu aripile... a adormit.
privesc spre cer... nici o stea.
azi ai alungat un înger...
poezie de Daniela Voicu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.Tarziu
Un caine ma latra cand calc pe strada lui
Nestiind probabil ca e si strada mea.
Cuvinte de piatra si din partea stapanului
Se pare ca eu le-am facut un rau... ceva.
Caruta vecinului e parasita in drum
Iar caii sai nu-i vad, deci nu-i mai are
Nu vad nimic miscand ci doar urma de fum
Venind de la prima casa, de la cainele cel mare.
As vrea sa intru dar batranul nu ma lasa
Iar fiara latra si se-arunca-n poarta ca nebuna
Eu nu-i cunosc pe ei dar 'mi-amintesc de casa
Dar cine locuia aici nu stiu dar stie luna.
As intreba-o dar nu o vad, norii stau pe loc
Ma asez sub un salcam ca si altadata,
Cu capul pe gardul vecinului si fac un foc
Si se lumineaza casele si strada toata.
Tresar si focul din ochi ca o sclipire imi dispare
Afara e ziua si vecinii mei se duc la biserica
Mos Ion coboara si el pe poteca incet calare
E asa frumos, o clipa feerica.
In fruntea tuturor e ea, iubirea mea
A! uite mi-am amintit cine sta la casa aceea
Si cainele il cunosc e Dona, foartea rea
E cuminte doar cand o cearta Andreea.
Ma scol si eu si fug la vale dupa ea
Ma impiedic si cad cu capu de o piatra
Ma trezesc ii vad pe toti in urma mea
Cu totii pland iar cainii toti acum ma latra.
Andreea sta, plange pe pieptul meu
Vad flori in jurul nostru si lumina
As da sa o sarut dar capul mi-este greu
Multimea se opreste brusc, drumul se termina.
Nu vad nimic, o vad pe ea cum plange
E deasupra mea, cred ca e bucuroasa
In mana ceva cu putere strange
Sa fie inelul de la mine... ce frumoasa!
Arunca spre mine ce are in mana
Si apoi intuneric pe loc se face
Ma trezesc brusc la noi la fantana
Lui mos Ion gura nu-i mai tace,
Cainele latra si el... dar imi amintesc
Ma latra pe mine exact asa
Si mosu' pe mine ma certa de stau si ma gandesc
Dar nu... e in cearta cu vecinul lui, totusi e ceva.
De ce il cearta oare?... aud numele meu
Ii zice lui George ca e vina lui
Ca nu i-a fost alaturi prietenului sau la greu
Si l-a lasat in gura lacului.
Cineva s-a inecat si George s-a uitat
Sa vezi ce o sa-l certe si Andreea
Si o sa-l doara, ca o iubeste si el ca orice baiat din sat
Dar la iubirea ei doar eu am cheia.
Dar oare cine s-o fi innecat, eram si eu pe lac
Aaaa! eram l-a pescuit cu George... acum stiu!
Dar peste nu am prins si m-am culcat nestiind ce sa fac
Apoi m-am trezit tarziu.... foarte tarziu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Never the same
si iti place sa crezi
ca de data asta
totul este diferit de ieri
mai aproape de azi,
mai aproape de maine,
mai aproape de mine,
mai aproape de tine.
peste zari - decenii
peste mari - milenii
nu vom mai fi niciodata la fel.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!