Imperiu pe inima mea
plini de dor, inrositi,
sunt ai mei ochi
secata de rusine,
indurerata de despartire,
fata mea te uraste.
fara priviri in oglinda,
dezamagirea imi inchide sufletul
usa e inchisa
nu te mai astept acasa
nu te mai astept la noi
nu mai exista noi
ai ucis inocenta
ti-ai ridicat nenorocitul
de imperiu pe inima mea
mi-ai furat tot
toate cu un scop si pentru un ideal
canta acum
urla acum
loveste-ma acum,
iarta-ma si iubeste-ma
ramas bun.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Drum bun catre eternitate
fara idei,
fara glume,
fara nimic in buzunare
si fara nimic deasupra ta
fara ca inima sa iti bata si
fara ca nimeni sa te ajute,
fara mama,
fara tata,
fara nimic asteptandu-te in drumul tau spre nebunie
si fara cuvinte
premiat pentru cel mai bun cantec
fara dragoste,
fara remuscari,
fara sa iti mai pese, ai plecat intr-o lume straina
si m-ai lasat multimii care ma uraste
si toate astea s-au
intamplat doar pentru ca nu am pretuit nimicul
pe care mi l-ai oferit
drum bun spre eternitate.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Astept
Te privesc,dar parca
Tu nu vrei sa ma vezi
Incearca te rog sa crezi
Ca nu's nascut din piatra seaca
Am avut candva un suflet
Ce incalzea inimile tuturor
Dar nu mai am acum nici zambet
Caci a plecat cu el in zbor
Nu a ramas decat un gol
Si timpul cel nemuritor
Sa-mi duc aceasta viata pan' la capat
Sa ma ajuti inca astept
poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian

Comentează! | Votează! | Copiază!
floarea mea roz-aprins
floare mea roz aprins ia ochii privitorului.
il face sa vibreze, sa danseze,
sa zboare, sa simta viata cum crede el de cuviinta ca merita simtita.
si zboara, danseaza,
viseaza...
floare mea roz-rosu-aprins,
il face sa devina brusc trist.
acum floarea mea e plina de lacrimile lui sarate.
cat as fi vrut sa fie dulci,
dar acum pot sa ii spun in fata fara regrete.
floarea mea e artificiala,
si am primit-o de la un strain.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
caderea in pacat
o data si pentru totdeauna,
o muscatura iti va ucide inima,
invatat sa te abtii de la dorinte,
patimile trebue tratate, si nu oprite.
intr-o camera goala,
cu patru geamuri,
intr-un colt albastru,
iti sta sufletul inghetat.
usa se inchide,
esti din nou singur si fara cuvinte,
iti ramane amintirea ce ti-am lasat-o atunci cand am plecat.
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce sens
Aud, o voce cunoscuta in urma mea
Ma intorc sa vad dar stiu ca nu esti tu,
Tu ai plecat si m-ai lasat de unul singur
Eu am ramas cu o amintire si o inima franta.
Un viitor impreuna, ce frumos candva suna
Acum prezentu sterge tot se face a uita
Uita de noi, uita ce in trecut noi am jurat
Ca ne vom iubi mereu si-ntotdeauna.
Acum cand noi nu mai suntem impreuna
Am mai mult timp ca sa ma gandesc la mine
Si stau si ma gandesc mereu la noi
O intrebare de mai multe ori mi-o pun
Ce sens ca in trecut tu mai iubit?
Ca-ci acum eu, am doar de suferit
Ce sens ca eu ti-am zis ca te iubesc?
Acum tu ai plecat si nu mai esti.
Ce sens a fost ca noi sa ne-ntalnim?
Pentru a avea motiv de a ne desparti?
Ce sens are sa ma gandesc la tine?
De ma iubeai nu ma lasai singur cu mine.
Ce sens are sa mai gasesc un sens
Cand nici pe mine nu ma recunosc
Nici nu mai stiu ce se petrece cu mine
Si daca mi-a ramas inima mie.
Ce sens are ca sa mai scriu?
Cand stiu ca tu nu vei citi.
Si daca tot ce-am scris nu e asa
Eu, te astept ca sa revii in viata mea.
poezie de Serghei Țurcan (11 aprilie 2011)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul
De ce te-ntorci la mine?
Nu tu m-ai parasit?
Acum ca mi-e mai bine,
Ma vrei iar de iubit?
Acum am alta viata,
N-am voie sa iubesc?
De ce imi pui in fata
ca te dezamagesc?
Ce te-asteptai sa fie
Dupa o despartire?
Tu sa petreci cu altul,
Eu sa cersesc iubire?
De ce ma vrei acum?
Doar eu sunt neschimbat,
Pustiul hoinar din drum
Acum pare barbat?
Un om asa de rau,
Cu ochi dupa femei,
Piatra din drumul tau,
Acum de ce ma vrei?
Sa fie cum se spune,
ca omul mai greseste?
Dar e si-o continuare:
Greseala se plateste!
Nu am o asteptare,
Ce faci, faci pentru tine,
De mult zaci in uitare,
Tu de ce-ntrebi de mine?
Desi mult m-a durut
Nu am nici un regret,
TRECUTUL e trecut,
Eu nu am ce sa iert...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ce faci acum
Atunci când ai plecat eu am ramas un pic "senil''.
M-am pierdut, hai să recunoaștem, m- am pierdut pierdu-te...
Si tu?
Ah!.. Nu, scuză-ma, eu nu te-am întrebat dacă și tu ai suferit,
Era un ce mai faci, chestii din astea...
pe scurt, un ce faci acum?
Ce faci acum, acum si chiar acum, ce faci chiar acum?
Nu-mi pasă ce faci în viață, eu nu mai sunt în viața ta, ce crezi că-mi pasă?...
Cu siguranță faci atât de multe lucruri frumoase,
dar pentru mine contează acum, acum îmi pasă...
Acum, chiar acum în acest moment.
Pentru ca eu acum mă gândesc la tine făcându-mi rău...
poezie de Charles Bukowski
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Intoarce-te
Nu vreau sa cred ca a trecut,
Am avut sanse mii si mii,
Dar noi pe toate le-am pierdut,
Acum ma rog sa mai revii...
Nu vreau sa cauti in alt loc,
Iubirea care-o ai acasa,
Si poate cu putin noroc,
Ai sa revii a mea mireasa...
Nu am cerinte foarte mari,
Dar vise am, chiar foarte multe,
Daca in casa nu-mi apari
Ce suflet o sa ma asculte?
Nu pot sa cred ca nu revii,
Sa-mi spui si tu o vorba calda,
Ochi-mi sunt tristi, imi sunt pustii,
Si-n lacrimi reci noaptea se scalda.
Nu poti uita ca te iubesc,
Nu poti nega iubirea noastra,
Abea astept sa te privesc
Intoarce-te, zambind, acasa..
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunde-te,ma ascund si eu
viseaza-ma si am sa te visez si eu,
crede-ma caci te voi mintii usor,
intelege-ma si vorbeste-mi,
caci am sa te ascult cu dor,
fii bun si ia-mi mana,
incalzand-o intre ale tale maini,
simte-mi pulsul,
si iti voi citii din versurile gandurilor tale...
cuprinde-ma si nu ma mai lasa sa plec,
ascul-mi dorinta,
pierduta in nefiinta,
asculta-mi tacerea,
purtata de ani si ani cu grija...
inchide ochii si uita de lume,
am sa inchid ochii uitand de lume...
acum simt,
acum simti,
cand spun:"-te iubesc!"
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Iubirea mea este una la fel pentru tine, pentru el
Si-as vrea sa te vad cum mă privesti cu marea din ochii tai
Si cum am sa ma pierd eu intr-o joaca de-a v-ati ascunselea
Drumul nostru e diferit sau poate ca se afla departe unul de altul
Distanță ce ne apropie acum sa scriem
Dar as vrea sa fiu saturată cu mii de valuri
Din care să creez apoi un univers palpabil
Un barbat puternic, ce mă privește ca pe a sa împărăteasa
Si nu ma minte asa cum o facea pana acum cu zecile de femei din viata lui
Eu sint deschisa ca o fereastra
Si stau ca o floare in glastra
Nu doresc nici lauri, vreau doar iubirea
Cu care sa pot împărți fericirea pe pământ.
Vreau o vibrație din care sa nu ma mai scot pana mor
Vreau sa adaug speranța in casa unde a apus soarele
Si sa ma descalt de muscatele si sa zâmbesc prin Zambilele parului tau
Nu mai doresc nici macar un nume...
Am plecat de mult cu oile la păscut
Acolo e liniștea ce-mi da răgaz ca sa simt
Te astept si pe tine in lumea mea fara ruine...
Te astept si pe tine in lacul meu plin de Pești
Unde icrele s-au depus deja si astept un nou lot sau banc de peste frumos
Dulce si gustos... Ca un păstrăv ales..
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina visului
Apăreai printe steluțe
Mă priveai prin geam
Erai Luna zâmbitoare
Lumină-ți cer un gram
Luminează -mi calea
Dă-mi lumina visului
Sau intră-n casa mea
Chemă divinul cerului
Tu știi mersul nopți
Ești astrul cel discret
Cunosti secretul sorți
Te ador eu nu te cert
Cunoști iubirea mea
Tu știi cât o astept
Mă veghezi noaptea
Alini inima din piept
Cum tu Lună ai făcut
Un sărut tu mi-ai furat
Și acum ai dispărut
După nori tu ai plecat
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Este timp si pentru noi
Zbor file îngălbenite din calendar
A mai trecut grăbit încă un an
Soarele străbate traseul lui solidar
Toate au un început si frumos final
Ziua începe cu un răsărit de soare
Vântul cu fosnet in frunză de cais
Ziua sfîrseste cu un apus in zare
Vântul se potolește oare a fost vis
Inima ruptă in două fericire si iubire
Inceput de prunc apusule eu mă duc
Între cele două stă timpul toarce zile
Rest din file zboară repede într un nuc
Păsări ciripesc cântă ore bune un cuc
Strigă pe al meu iubit el n a mai venit
Gânduri vise iubiri scrise cu mine le duc
Anii au trecut părul mi a incaruntit
Te astept la apus soarele acum e sus
Este timp si pentru noi sa fim iară doi
Nu astept repede de la tine un răspuns
Sufletul meu este mereu primitor si vioi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Apare iar
Apare iar in viata mea,
E mai frumoasa ca oricand,
Si daca stiu ca n-am s-o iert,
De ce o am mereu in gand?
E mai inalta, recunosc,
Si paru-l are-un pic mai mare,
Dar inca simt ca n-o cunosc,
Sa fie ea aceeasi oare?
Zambetul ei sa fie fals?
Iubirea sa fi fost o gluma,
Ori ma iubeste in secret,
Si mama ei asa o-ndruma...
Sunt eu mai mic, si asta este?
Motivul tristei despartiri,
Iubirea sta pe centimetri,
Sau se cladeste prin trairi?
Astept, privesc, si iar astept,
Sa inteleg macar un gram,
Din tot ce ni s-a intamplat,
O explicatie sa am.
Azi am trecut pe langa dansa,
Eu i-am zambit, ea mi-a zambit,
Eu am simtit un dor puternic,
Dar oare ea ce a simtit?
Nu as ierta o despartire
Fara motiv, fara cuvant,
Si totusi aceasta iubire
N-o pot lasa sa piara-n vant.
Apare iar in viata mea,
E mai frumoasa ca oricand,
Si daca stiu ca n-am s-o iert,
De ce o am mereu in gand?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bizar
E noapte... e iarasi noapte....
In jur se aud numai soapte
Stau singura, tarziu asteptand
Intunericul aud plangand
Cainii au inceput sa latre isteric
Ma uit la ceas... astept... astept
Iar sufletu-mi arde in piept
Prin ploaie si vant te strig acum
Cu sufletu-mi ud, cu inima scrum
Casa de lemn se darama-n drum
Iar tu ai uitat de mine nu stiu cum...
In acest decor bizar
Totul pare atat de real
Cand vin sa te vad, apoi dispar...
Pamantul plange in acest decor bizar!
poezie de Raluca-Gabriela Baditoiu
Adăugat de Raluca-Gabriela Baditoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Voci de pian
Voci de pian iti soptesc o poveste
Culeasa de pe buzele clapelor triste si prafuite
De timpul care le-a abandonat reci si neinsufletite
Asteptand minunea de care acum sunt vrajite.
Voci de pian mute si fara speranta de a muri
Pe un alt taram, sub alte ceruri
Au dansat un dans surd prin aceste abisuri,
Dar acum ele curg prin alt fel de rauri
Spre un ocean castaniu dintr-o privire care
Mangaie vocea pianului si o face sclipitoare.
Si cad pe aceasta foaie ca recea despartire
A stropilor de ploaie ce parasesc cerul pentru vesnica nemurire.
Sunt voci de pian pe care doar tu le poti auzii
Si canta doar pentru tine, pentru ca doar tu le poti calauzi
Sa danseze in jurul tau ca niste fluturi confuzi
Daca au murit si sunt in rai, sau daca esti chiar tu raiul cand ii cuprinzi.
poezie de Manuel Gabriel Danca (10 iunie 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un melc
Mii de culori
Pe cer nu mai e
nici un nor
Apare un curcubeu
multe culori
Se adună clipele
ce ne trec
Formează o lumină
cu greu ințeleasă
Pe care o cunosc
doar eu
O muzică-n surdină
ca un ecou
Iubitul ma aduce mereu
la mal
Mă strigă si mă
cheamă
Sa-l bag in seamă
La mal de mare eu
grabnic am venit
Să fiu cu al meu iubit
eu am ajuns
La fel ca altădată un
melc eu am găsit
Să fie oare el acel
Iubit pentru care eu
m-am grăbit?
Si acum astept
răspunsul de la melc
Să-l mai astept?
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Autoportret
maini reci
minti parasite de ganduri,
glasuri fara cantec,
zambete fortate,
inima primita si sufletul vandut...
mori de cald si de sete
si nici o fantana nu te racoreste!
poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruba'iyat 1966
Eram un punct de de praf măsurat în molecule,
Acum sunt piscul înalt al muntelui, acoperit de zăpezi;
Eram ca un bob de cafea uitat într-un vas gol,
Acum sunt unda de lumină călăuzind mulțimi.
Mi-ai domolit foamea, mi-ai stins mânia,
Energia ta îmi hrănește vocea, radiază în inima mea;
Acum sunt miezul cuvintelor vii curgând
De pe buzele mele ca lava topită, scânteind de bucurie.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot un om...
Atata timp te-am ridicat,
Pana acolo unde nu-ti era locul..
Atata timp am asteptat
Sa pot sa-ti zic ce simt cu adevarat..
Dar parca totul a fost un joc..
Acum cand jocul s-a terminat
Am reusit sa te cunosc cu-adevarat...
Ti-am vazut fata fara masca,
Am vazut adevaratul "TU"
Caci tu cel ce erai in mine, erai altfel decat "TU"
Acum am senzatia ca totul s-a schimbat,
Ca tu esti altfel,
Insa tu ai fost mereu asa,
Eu sunt cea care a vazut in sfarsit realitatea...
Dupa toate astea, a mai ramas ceva?
E prea tarziu sau poate prea devreme ca sa pot accepta,
Adevarul si pe tine...
Insa asa cum esti tu... esti o parte din mine...
Asa ca... mai bine un gol in mine decat un suflet plin de iluzii desarte
Sunt toate doar povesti... ce s-au lasat prea mult asteptate....
Esti tot un om ca si mine..
Altceva nu esti si nici nu vei mai fi
In ochii mei esti tot un om, un copil, un adult...
Se aud ganduri pe care tot incerc sa le ascult...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o bună zi s-a gândit el să se urce și în cer cu oglinda, ca să râdă de îngeri și de Dumnezeu. Dar cu cât se urca mai sus în văzduh, cu atât oglinda tremura și se strâmba și de-abia mai putea s-o ție; s-a urcat tot mai sus și mai sus și oglinda s-a strâmbat așa de tare și a tremurat așa de cumplit, încât i-a alunecat din mâini, a căzut pe pământ și s-a spart în mii și milioane de bucăți. Dar acum oglinda a pricinuit nenorociri și mai mari, fiindcă unele bucăți erau cât un fir de nisip și au zburat duse de vânt peste tot pământul și au intrat în ochii multor oameni și cei cărora le intrau în ochi cioburile acestea vedeau toate lucrurile schimonosite, sau nu mai gândeau acum decât sucit și întortocheat, pentru că aceste cioburi păstraseră toate puterile rele pe care le avusese oglinda întreagă.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!