O căsnicie bună este aceea în care fiecare îi încredinţează celuilalt rolul de paznic al solitudinii sale. Odată ce este acceptată realitatea că până şi între fiinţele omeneşti cele mai apropiate continuă să existe distaţe infinite, poate înflori o convieţuire, doar dacă cei doi izbutesc să iubească depărtarea dintre ei, care îi îngăduie fiecăruia să-l vadă pe celălalt integral şi profilat pe un orizont vast.

citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O căsătorie reuşită este una în care fiecare dintre soţi îl învesteşte pe celălalt ca gardian al singurătăţii sale.

citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul V

Muşchi al florii, molcom anemona
o deschizi spre zorile câmpiei,
până când în cupa-i, polifona
zare-a bolţii largi se varsă gliei.

Muşchi în muta stea a florii, coardă
a fecundităţii infinite;
când atât preaplin mi te dezmiardă
semnele de-amurg şi mai smerite

nu mai izbutesc să-ţi încovoaie
marginea petalelor răsfrânte!
Legea câtor lumi puteri îndoaie?

Noi trăim mai mult, atotstăpânitori –
Însă-n care dintre vieţile înfrânte
fi-vom în sfârşit deschişi şi primitori?...

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai strânsă legătură care există între două fiinţe este atunci când fiecare e paznicul singurătăţii celeilalte.

citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care sunt ipotezele? Nu fiecare receptor poate să înlăture şi să îndepărteze ceea ce funcţionează ca voal colorat între conştiinţa sa curată şi realitate. Cerul poate să fie albastru şi să rămână mereu astfel şi, totuşi, ceaţă şi nori pot să existe între. Dar fiecăruia îi este dată posibilitatea sfântă să înlăture ceea ce atârnă între şi să îşi elibereze perspectiva. Acel "atât, cât şi" al limbii nu se găseşte la acel "astfel şi nu altfel" al tonului muzical. Dacă sunetul apare schimbat, acest fapt poate fi cauzat doar de starea diferită a degradării influenţate de ego – degradarea percepţiei noastre, care pluteşte între conştiinţa curată şi realitatea pură.

Sergiu Celibidache în Despre fenomenologia muzicală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A iubi o altă fiinţă umană: poate cea mai dificilă dintre sarcinile noastre, testul suprem, înfăptuirea faţă de care orice altă înfăptuire este doar o pregătire.

citat clasic din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre toate fiinţele, omului îi este doar propriu să iubească, să stimeze chiar şi fiinţele care îl ofensează, care-i arată duşmănie. Aceasta cu gândul că poate au facut-o din ignoranţă.

citat din O. Fodor
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea între doi oameni este întâlnirea între doua singurătăţi care se ocrotesc şi îţi ţin companie.

citat clasic din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul fiecăruia doar îi cuvântă înainte de a-l crea

Domnul fiecăruia doar îi cuvântă înainte de a-l crea,
apoi îl însoţeşte din beznă tăcând.
Dar cuvintele, preursirea,
aceste cuvinte-stihie, sunt:

De simţurile tale trimis pe pământ,
până la capătul dorului mergi fremătând;
dă-mi veşmânt.

Îndărătul lucrurilor creşte pârjol cotropitor,
ca umbrele lor
întreg să m-acopere-ntr-una.

Îngăduie totul: frumuseţea, spaima, totuna.
Trebuie doar să mergi: nici o simţire nu-i prea departe.
De mine, nimic nu te despartă.
I-aproape străbuna
ţară-viaţă.
O vei recunoaşte
După grava ei faţă.

Dă-mi mâna.

poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea întâi - Carte despre viaţa monahală, traducere de Dan Constantinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un om să iubească pe altul e probabil cea mai grea sarcină care ne-a fost încredinţată, sarcina supremă, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu... iubirea e un imbold pentru fiecare să se desăvârşească, să devină o lume el însuşi de dragul cuiva.

citat celebru din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul sau oratorul nu poate săvârşi ceea ce săvârşeşte eroul, el poate doar să admire, să iubească şi să se bucure prin intermediul eroului. Totuşi, poetul nu e mai puţin fericit; căci eroul este, ca să spunem aşa, natura sa mai bună, de care e îndrăgostit şi-n care se desfată pentru că nu mai este el însuşi, şi iubirea sa poate fi admiraţie... El îşi urmează chemarea inimii, iar când a aflat ceea ce căuta, rătăceşte pe la uşa fiecăruia cu cântecul ori cu povestea sa, pentru ca toţi să-l admire pe erou precum el însuşi şi toţi să fie mândri de erou, asemeni lui... Dacă rămâne astfel fidel iubirii sale, dacă înfruntă zi şi noapte acea viclenie a uitării care l-ar îndepărta de erou, atunci poetul şi-a desăvârşit opera, s-a alăturat eroului care l-a iubit şi el întocmai, căci poetul este natura mai bună a eroului, neputincioasă, într-adevăr, ca orice amintire, dar simultan transfigurată, ca orice amintire.

Kierkegaard în Frică şi cutremur
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O afacere cu adevărat bună este aceea în care fiecare dintre parteneri este convins că l-a înşelat pe celălalt.

aforism de Gelu Negrea din Secretul lui Don Juan - 1001 aforisme (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul este ca o mare şi minunată tapiserie la care fiecare fir este ghidat de o mână inexplicabil de tandră, aşezat alături de un alt fir, ţinut şi susţinut de alte o sută.

citat din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii răbdător cu toate câte sunt neclare în inima ta, încearcă să iubeşti întrebările. Nu căuta răspunsuri care nu pt fi date, pentru că, oricum, nu ai fi în stare să convieţuieşti cu ele. Iubeşte-ţi întrebările. Poate îţi va fi dat, fără ca măcar tu să observi asta, îţi va fi dat să trăieşti până în ziua aceea, acum atât de îndepărtată, în care vei primi şi răspunsul.

citat clasic din Rainer Maria Rilke
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

muncă

Munca este manifestarea Iubirii care uneşte fiinţele omeneşti. Prin ea, descoperim că nu suntem în stare să trăim fără celălalt şi că şi celălalt are nevoie de noi.

definiţie de Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Munca şi ofranda"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există oameni deştepţi şi oameni tâmpiţi. Oamenii deştepţi se înţeleg bine între ei până la bătrâneţe, îşi descoperă unul altuia motive de admiraţie, lucrurile se încheagă în aşa manieră încât unul fără celălalt nu poate să facă nimic. Asta e dragostea profundă care începe din tinereţe cu atracţia fizică şi se continuă cu iubirea. Ajungi să îl iubeşti pe celălalt cu toată fiinţa ta, respiri odată cu el, plângi odată cu el, râzi odată cu el... Aşa a fost viaţa noastră.

Draga Olteanu Matei în ziarul Ring
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, ce bine este să fii printre oameni care citesc!

Rainer Maria Rilke în Însemnările lui Malte Laurids Brigge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: E greu de crezut că ai putea avea duşmani.
Lucian: Aşa ţi se pare ţie, din cauză că eşti foarte bună. Cum reuşeşti?
Maria: Explicaţia ar fi simplă: Trăind mereu printre plante şi animale, iubindu-le, preţuindu-le şi îngrijindu-le cu drag, am devenit poate sufletistă şi bună. În plus, aş putea afirma că am reuşit să înţeleg adevărata valoare a vieţii.
Lucian: Adevărata valoare a vieţii?! Şi care ar fi aceasta?
Maria: Nu ştiu dacă într-adevăr am dreptate şi chiar aş fi descoperit această valoare inestimabilă, dar, după umila mea părere, ea constă în existenţă însăşi.
Lucian: Adică?!
Maria: Adică fiece vietate e importantă pentru că există; şi nu mă refer doar la fiinţele vii, ci şi la plante, pentru că şi ele trăiesc, chiar dacă n-au posibilitatea de a se deplasa singure, prin mijloace proprii, dintr-un loc în altul. În plus, nu e deloc corect ca noi să ne autoconsiderăm superiori tuturor celorlalte fiinţe, doar pentru că aşa ni se pare nouă. Nu suntem cu nimic mai presus decât celelalte creaturi cu care convieţuim, doar pentru că noi avem impresia că putem fi stăpâni, că totul ni s-ar cuveni; nu-i chiar aşa! Chiar şi o muscă, o floare sau un microb este la fel de important şi poate revendica aceleaşi drepturi. De ce? Pur şi simplu, pentru că există! Dacă n-ar fi importante, n-ar exista, iar lucrurile s-ar simplifica, reducându-se doar la existenţa noastră, a speciei umane. Ar fi însă monoton, plictisitor şi deloc interesant dacă n-ar exista nimic altceva cu excepţia oamenilor. De aceea îndrăznesc să afirm că fiecare îşi are rolul şi rostul bine determinat.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai profundă dorinţă a fiecăruia în căsnicie este să fie cunoscut şi să-l cunoască pe celălalt din punct de vedere fizic, emoţional şi spiritual.

Mark Merrill în Liste de iubire pentru soţii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă realitatea ar fi cea în care înţeleptul să primească recompensă în această lume, iar răul să primească pedeapsă pentru faptele sale, aici şi acum, nu am fi diferiţi faţă de animale, care sunt conduse numai prin puterea naturii imprimate în ele. Principiul este simplu – răul şi înţeleptul sunt două stări care descriu depărtarea de Puterea Supremă şi apropierea de Ea. De aceea, este vorba de stări dinamice, care se pot schimba în fiecare clipă, în fiecare om, când scopul principal trebuie să fie atins prin urcarea pe treptele scării spirituale, concomitent cu tragerea concluziilor din acele stări de coborâre, în care noi ne aflăm din când în când.

Michael Laitman în 1000 de sfaturi pentru viaţă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că fiinţele umane sunt o rasă de sclavi care lâncezesc pe o planetă izolată dintr-o galaxie mică. În consecinţă, rasa umană a fost cândva o sursă de forţă de muncă brută, aflată în slujba unei civilizaţii extraterestre, rămânând chiar şi azi o proprietate. Pentru a menţine controlul asupra proprietăţii sale şi a păstra pe Pământ condiţii de viaţă apropiate cu cele dintr-o închisoare, acea altă civilizaţie a generat un conflict fără sfârşit între fiinţele umane şi a promovat decăderea spirituală a omului, construind pe Terra condiţii de viaţă generatoare de nesfârşite greutăţi fizice. Această situaţie a durat mii de ani, continuând să existe chiar şi astăzi.

citat din William Bramley (1989)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!