Unde tronează liniştea e prezent şi farmecul.

citat din Maria Suppa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Observarea şi acceptarea realităţii sunt esenţiale pentru conectarea spontană la Linişte. Starea de detaşare completă faţă de conţinutul realităţii te uneşte cu Realitatea în Sine. Starea de neimplicare totală în conţinutul momentului prezent te uneşte cu Momentul Prezent în Sine. Iar Liniştea, cu Realitatea în Sine şi cu Momentul Prezent în Sine, sunt Una. Iar Tu eşti Liniştea Realităţii Momentului Prezent.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Liniştea, Partea I
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enescu e prezent în sala Ateneului, unde estrada pare a mai vibra încă sub paşii săi; e prezent în vila de la Luminiş, unde catifelele aurii par a păstra încă ecourile violinei şi ale pianului său; e prezent în tremurul frunzelor pe aleea plopilor de la Tescani.

citat clasic din Mihail Jora
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea nu cere, ci acceptă totul. Tocmai de aceea, Liniştea nu începe şi nu se sfârşeşte. Ea cuprinde începutul şi sfârşitul, însă rămâne în Acum, pentru că singura clipă în care există Liniştea, este clipa de Acum. Eternitatea Momentului Prezent. Veşnicul Acum.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât trebuie să mergi la o întâlnire cu liniştea înseamnă că nu eşti deja liniştea. Dar unde a plecat Liniştea?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea senină

Plouă cu vise
peste candela aprinsă
făclie nestinsă
din poemul de dor
izvor nesecat...
stropi din râvnita nemurire
în depărtarea,
unde liniştea senină
este cântecul
pe care-l ascult
chemări răscolitoare
din univers
închid ferestre reci
din anotimpuri apuse
trăiesc visul miilor de clipe
mulţimi de forme
din spaţii astrale
umplu cerul nopţii
iubesc zâmbetul tău
când eşti aproape.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătoare

Se-aud colindele pe drum
se-aude bucuria,
azi este ziua de Crăciun
când a născut Maria

Şi vin colindători cântând
cu dragoste, iubire,
în case brazii se aprind
şi sunt în strălucire.

La mese-mbelşugate stau
familii fericite,
s-au adunat, mănâncă, beau
din cele dăruite.

La fiecare masă, gol,
e-un scaun şi tronează,
copii ce-au intrat în hol
buneţile urează.

Se-aud colindele cântate,
se-aude veselia,
Crăciunul e în noi şi-n toate...
e dar de la Maria.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În seara asta

În seara asta, luna şi stelele par a fi uimite,
Din cauza zâmbetului tău
Şi pentru ochii tăi frumoşi,
Un pic de fard pe obraji şi luna luminează,
În timp ce stelele timide se ascund
În spatele norilor pufoşi,
Unde veţi vedea chiar şi lacul calm şi adânc.
Dintr-odată se va schimba timpul,
O briză uşoară se va ridica,
Pentru că vântul curios va vedea,
Chipul pe care-l cunosc stelele....
Chiar şi natura, recunoaşte farmecul acestei creaturi,
Dar farmecul real nu este în aspectul exterior,
Ci în ceea ce este la pieptul lui, lângă el,
Unde ea continuă dansul ei,
Cu blândeţe şi eleganţă....
Suntem înconjuraţi de o frumuseţe atât de liberă,
Farmecul de basm pe care doar ea îl ştie.

poezie de Eugenia Calancea (8 ianuarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta!

Dedicaţie:
fiicei mele Janina-Andreea

De ziua ta îţi dăruiesc
buchet imens de trandafiri
în zorii zilei i-am cules
cu roua fragedei iubiri
departe-n liniştea grădinii
adun din farmecul visării
amintiri din răsărituri...
o lumină aurie
ce se cerne pe petale,
din veşmânt al veşniciei
plutesc în aer
triluri lungi de păsări
se leagănă şi cântă
de ziua ta cea sfântă
natura- ntreagă,
e în sărbătoare
iar soarele se joacă
printre nouri
în curând vor bate la fereastră
fulgi albi din orizonturi.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grigore Antipa era prieten cu toată lumea şi o plimbare pe Dunăre fără el pierdea jumătate din farmecul ei.

Regina Maria în Povestea vieţii mele (vol II)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde curge mult vin, curge veselia; unde curge şi mai mult, tronează nenorocirea.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Unde ai fost?
Nick: Nicăieri.
Maria: Ce ai făcut?
Nick: Nimic.
Maria: Cu cine te-ai întâlnit?
Nick: Cu nimeni.

replici din filmul artistic Nunta a la grec, scenariu de Nia Vardalos
Adăugat de Ştefania Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa pare un tot uneori greu digerabil şi sunt nopţi în care liniştea ne absoarbe cu totul în spaima delirantă că dincolo de hotarul morţii nu mai e nimic. dar viaţa poate fi ruptă în mici bucăţele şi rostogolită în căuşul palmei, adulmecându-i savoarea, sorbindu-i farmecul după ce s-a amestecat putin cu sângele nostru şi de unde apoi se desprinde lent, dând naştere unei stele care dansează.

citat din Cosmin Neidoni
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde e foc, e şi apă. Unde e iubire, e şi durere. Unde e el, e şi ea. Unde eşti tu, sunt şi eu.

Maria Dimian în Unele poveşti de dragoste nu mor niciodată
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Luci, ce-a fost asta? Cum poţi să te comporţi astfel, să te faci de râs, tocmai tu? Zău aşa...
Lucian: Poftim?! Cine şi cum se face de râs?
Maria: Tu, te-ai făcut deja; de fapt, nu doar pe tine, ci şi pe mine, că eram împreună cu tine la acea masă... M-ai făcut serios de râs acum!
Lucian: Eu?! Nu înţeleg absolut nimic din ce-mi spui, Maria...
Maria: Ah, Luci... Ştii foarte bine că nu trebuie să facem zgomote aici, pe Proxima.
Lucian: Off... La naiba! Cui îi mai pasă? Ce contează? Chiar e lipsit de orice importanţă! N-are sens; nimic...
Maria: Te rog, nu vorbi astfel.
Lucian: Dar... L-a sărutat! Nu-mi vine să cred! Chiar l-a sărutat!
Maria: Ştiu, Luci. Am văzut şi te înţeleg. Eu, da, însă nu şi localnicii. Trebuie să te controlezi, nu să reacţionezi astfel.
Lucian: Poate că ai dreptate. Însă, în acel moment, cine s-ar mai fi putut controla?! Eu nu, eram mult prea furios!
Maria: Luci, te înţeleg foarte bine! Ştiu că ţi-a fost greu să-i vezi astfel, însă asta nu explică modul în care ai reacţionat. Indiferent de situaţie, nu trebuie să uităm unde ne aflăm şi care e regula de bază aici: Liniştea! Pentru localnici, liniştea e sfântă. Şi noi trebuie să o respectăm.
Lucian: Păi, ştiu foarte bine asta, dar... La naiba! L-a sărutat! Chiar l-a sărutat! Pe Sid! De ce tocmai pe el? Ea pe el, nu invers. Adică... Măcar dacă o săruta Sid pe ea, nu mă deranja atât de mult. Înţelegeam. Dar aşa... Nu înţeleg, nu mai înţeleg nimic! Nu pot... Ce-nseamnă asta?! E-o nebunie!
Maria: Off, Luci... Ce complicat!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele convertesc prezentul prin sintaxa lor perfect literară şi farmecul visării dispare înghiţit de noaptea zilei pustii. În cugetul nostru, gândurile se aprind ca nişte făclii, luminând întunericul de dincolo de prezent.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mare de cuvinte

Perne de cuvinte am umplut,
capul obosit de contraste şi neînţelegeri,
îngreunat l-am aşezat în absolut.
Pături de cuvinte am ţesut,
pentru ca gerul singurătăţii să atenuez,
înfăşurată în îmbrăţişări de iluzii să visez.
O casă de cuvinte-am construit
ca-n orele întunecate ale durerii,
în universuri de tăceri să mă refugiez.
Castele de cuvinte am înălţat
acolo unde visele suverane tronează
pentru totdeuna să rămână în prizonierat.
Dacă tu cu mine ai veni,
cu ale noastre indelebile iluzii
o mare de cuvinte vom umple si vom ademeni
speranţe improbabile legate de valuri stacojii,
o casă printre stele noi doi vom construi.

poezie de Doina-Maria Constantin din Continuum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

HAIKU
*
Susur de izvor
sparge liniştea serii-
Gâzele adorm.
*
Greieri în concert
pe sub căpiţa de fân-
Farmecul nopţii.
*
Foşnet de frunze
pe cărări neumblate-
Timpul se scurge.
*
Ogive de brazi
Împu

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La balcic

unde sunt turcii?
unde sunt tătarii?
unde s-au înhumat cafenelele?
unde bat iaurtul bulgarii?
unde e regina maria
debarcaderul, grădina botanică, inima
ferecată-ntr-o amforă?
unde
e tonitza şi acuarelele? dar
cine sunt eu să împung
cu vârful creionului-minaret, ascuţit
de o briză puţin ceţoşată,
clipele
vieţile dumnealor
stelele?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea mea vuieşte de cuvintele lui Dumnezeu.

citat din Maria Corsini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farmecul naturii

În natura milenară,
Cât de bine-i să trăieşti!
Zău că m-aş muta la ţară,
Dar cu tot... cu Bucureşti.

epigramă de Marian Cioacă (1989)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!