Să ne iubim neamul şi să fim solidari la sacrificii, dar mai înainte de toate să fim, fiecare dintre noi, cineva. Sacrificiul există, când ştim că-l facem: turmele de oi, care se aruncă prin imitaţie în apă şi se îneacă, nu fac nici un sacrificiu, fiindcă ele nu ştiu ce fac.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare grup îşi are părerea sa în bloc, căreia toţi i se supun tocmai cum şi la turmele de oi este un clopot la al cărui sunet se adună toate oile laolaltă.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru români lucrurile nu se pot îndrepta decât prin lege. Fiecare dintre noi are ca supremă ambiţie să facă cel puţin o lege. Activitatea sa proprie nu este unul să o ştie dirija cum trebuie; dar fiecare totuşi vrea să facă o lege prin care să dirijeze activitatea tuturor. Toţi aşteaptă mântuirea de la acţiunea poporului întreg. "Iată ce trebuie să facem noi, românii", "iată cum este mai bine pentru neamul nostru"; şi niciodată: "iată ce trebuie să fac eu, Ion sau Gheorghe", "iată ce este bine pentru activitatea mea".

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solidaritatea este opera unui sacrificiu conştient, este ultima verigă în înălţarea morală a voinţei şi este ţinta spre care se îndreaptă cultura; solidaritatea se produce prin încordarea şi stăpânirea de sine. O societate cu suflete diferenţiate opune imitaţiei rezistenţă, iar unitatea între membrii ei nu se poate dobândi decât prin sacrificiu voit al persoanei fiecăruia. Solidaritatea este o armonie cucerită prin lupta omului cu sine însuşi, prin recunoaşterea altora, după ce fiecare s-a cunoscut pe sine.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iubim pe cineva, nu ne mulţumim să-i cunoaştem doar sufletul; vrem să ştim cum e corpul său. E necesar? Nu ştiu, dar instinctul ne impinge la asta. Şi nu există un moment când trebuie să se intample, nici vreo regulă care să merite să fie respectată. Nimic mai bun decât descoperirea, timiditatea făcand loc îndrăznelii.

citat din romanul Adulter de Paulo Coelho
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesiunea care atrage mai mult pe român este aceea care nu este prea departe de mulţime. Lui îi place să se simtă în mijlocul mulţimii, să vorbească şi să se ajute cu mulţimea. Specularea forţelor naturii prin industrie şi comerţ, el o întreprinde numai în cazul cel rău, adică dacă nu poate fi funcţionar, avocat sau politician. Când are talent, el rămâne la avocatură şi la politicianism, adică la specularea concetăţenilor săi. În această din urmă profesiune, sufletul românului câştigă o energie neîntrecută. Cel mai anonim dintre anonimi, intrat în politică, devine dintr-o dată "om mare". Şi cum toţi românii au râvna să ajute şi să îndrume neamul, ţara este copleşită de "oameni mari". Nu mai ştie neamul pe cine să urmeze. Mare a devenit şi Ion, mare a devenit şi Gheorghe, mare a devenit şi Petre... S-a zăpăcit aproape tot neamul, că prea are neamul "oameni mari"!

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul omenesc cunoaşte dorinţa de a consuma înainte de a o cunoaşte pe aceea de a produce. Dorinţa de a produce vine cu anevoie şi cu mari sacrificii. Omul lăsat în voia lui este, înainte de orice, un animal cu apetituri de consumaţie. Înfrânarea apetiturilor vine numai treptat, odată cu răspândirea culturii; cu obişnuinţa suportării îndatoririlor sociale. Aşezămintele publice, legile morale şi civile sunt tot atâtea bariere ridicate contra apetiturilor animale.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin personalitate înţelegem o îmbinare de factori sufleteşti, care mijlocesc o activitate liberă după norme sociale şi ideale.

citat clasic din Constantin Rădulescu-Motru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordo amoris

Privim în lume doar noi doi,
Din întunericul intens
Şi-n căutarea unui sens,
Pas înainte şi-napoi,
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Din mediu-nchis şi rece sloi,
Să-i dăm lui Leibniz o monadă,
Când stele stau, din cer, să cadă,
Scoţând lumină din noroi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Un joc secund prinde altoi,
Foşnind "causa sui", firesc,
Infern contra Infern, dantesc,
Sclipind în flori de caprifoi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

Când plâng izvoarele vâlvoi,
Ne-adeverim întru Aristotel,
În Toma D'Aquino.... vai!, el
E-un biet trifoi cu patru foi...
Iubim... facem ce vrem, apoi!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare, din cauza împrejurărilor, poate deveni revoluţionar. Numai imbecilitatea taie orişice avânt indignării.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citirea personală a credinciosului în timpul cât ţine slujba preotului care ar contribui la împuţinarea analfabeţilor şi ar arunca în sufletul credincioşilor deprinderea reflectării personale – rezultate care s-au obţinut aiurea – la noi este un obicei practicat numai de străini. Când cineva îl va propune are să fie acuzat că tulbură ordinea în biserică. În serviciul bisericii noastre trebuie să nu se dea deloc ocazie individualizării sufleteşti. Să asculte toată lumea la preot, adică să nu reflecteze personal nici unul!

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsura caracterului este dată nu prin câte ştim să facem, ci prin cum ne comportăm atunci când nu ştim ce să facem.

citat din John Holt
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc

Te iubesc, în fiecare cuvânt pe care n-am apucat să ţi-l spun...
Pentru fiecare lacrimă născută de dorul tău,
Nu pot decât să te iubesc în gând, de departe,
Cu sufletul pe jumătate fericit, pe jumătate pierdut...
Te iubesc pentru că am uitat ce am fost înainte de a te iubi pe tine.
Te iubesc, chiar şi când nu ar trebui să te iubesc.
Te -am iubit şi nu voi înceta să te iubesc, dacă -mi vei şi permite.
Te iubesc şi mă bucur ca un copil de acadeaua lui primită în dar,
Ştiu, sunt naivul ce încă mai crede că există cineva pentru fiecare în lume...
Acel cineva de care doar moartea te va despărţi.
Dacă te iubesc nu înseamnă ca eu sunt acel romantic, cu suflet bun şi mare,
Ci pentru ca eşti tu cel mai bun lucru ce există şi a prins rădăcini ţn mine, femeie fără chip!
Te iubesc şi-mi este teamă că atunci când te voi găsi,
Voi fi prea... bătrân să te mai pot iubi...
Dar m-aş mulţumi decât cu şansa oferită,
Doar să te iau de mână şi să te plimb prin parcul sufletului meu
Să-ţi citesc toate poemele scrise în cinstea şi de dorul tău,
femeie minunată!

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Meredith Grey: Pentru a ajunge medici de succes renunţăm la: somn, prieteni, o viaţă normală. Sacrificăm totul pentru un singur moment extraordinar, momentul în care ne putem numi adevăraţi chirurgi. Sunt zile în care îţi spui că sacrificiul a meritat, dar sunt şi zile în care simţi că totul este un sacrificiu suprem. Şi mai sunt şi acele sacrificii pe care nu ştii de ce le faci.

replici din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde nu este comunitate de cultură, nu este nici reciprocitate de răspundere.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când un român stă la îndoială fiţi sigur că el nu stă fiindcă are o convingere personală de apărat, ci fiindcă nu ştie încă de partea cărui grup să se dea. Să meargă după cum bate vântul din dreapta sau după cum bate vântul din stânga? Iată suprema lui nelinişte. Pentru risipirea acestei nelinişti, sforţarea românului se îndreaptă în afară, ca să prindă cu urechea mai bine zvonul cel din urmă; mai niciodată sforţarea nu merge înăuntru, spre forul conştiinţei.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există multă ezitare înainte ca cineva să se dedice total unui scop, unui vis. Mai mult, sunt şanse mari ca omul să dea înapoi, să fie ineficient în multe dintre acţiunile sale. Dar în toate iniţiativele şi actele de creaţie funcţionează un adevăr elementar, a cărui ignorare ucide multe idei şi planuri splendide: acela că atunci când cineva se consacră unei idei, şi providenţa se mişcă în aceeaşi direcţie! Şi încep să se petreacă tot felul de lucruri, care nu s-ar fi produs altfel şi care ajută împlinirii scopului. Un întreg lanţ de evenimente neprevăzute pornesc de la acea decizie de a merge înainte, fie ce-o fi! Incidente, întâlniri, oameni şi sprijin material – lucruri la care omul, la început, nici nu a îndrăznit să viseze –, toate îi vin în ajutor. Orice faci, să visezi că poţi face şi începe să faci!

citat celebru din Goethe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt ocupaţii nobile şi ocupaţii vulgare, după cum sunt şi cei care le practică; omul care se ocupă cu o muncă inferioară rangului său se degradează, dar şi ocupaţia însăşi este degradată din moment ce este îmbrăţişată de un om dintr-o clasă inferioară celor care de obicei o practică. Din această legătură care se stabileşte între ocupaţia practică şi tendinţa de distincţie, rezultă numeroase motive de progres pentru cultura omenească. Sentimentul de distincţie, răsfrângându-se în conştiinţe diferite, aduce după sine diferenţierea ocupaţiilor practice şi cu acestea dezvoltarea culturii: minoritatea inovează ocupaţii pentru sine, care se răspândesc apoi, prin imitaţie, între cei mulţi.

Constantin Rădulescu-Motru în Psihologia poporului român
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea morţii

Cine nu se naşte nu moare.
Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.
Soarta ta este de muritor, dorinţele te depăşesc.
Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.
Râsul este izvorul vieţii, plânsul este al morţii.
Să trăieşti ca şi cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeaşi credinţă.
În fiecare om zace un mort – trecutul.
Când mori te întorci la locul naşterii.
Nu vorbi des despre moarte, îi poţi atrage atenţia.
Datorită morţii a intrat morala în viaţa noastră.
Viaţa este un împrumut al morţii.
Pot trăi la nesfârşit cei ce nu au nimic de făcut.
Când ştii de toate mergi spre moarte cu ochii închişi.
De unde ştim că nu ne aşteaptă cu dor cei care au plecat?
Ştim că vom muri, dar nu ştim uneori că am murit deja.
Nu mă preocupă moartea acum, am să mă ocup de ea după.
Moartea ta este treaba altora, nici tu nu te poţi ocupa de ea.
Nu ducem lipsă de timp, ci de viaţă.
Cunosc moartea mai bine decât morţii.
Cine pătrunde trufaş în moarte?
Cineva arde, cineva putrezeşte în viaţă fiind.
Orice termen de garanţie aminteşte de moarte.
Spitalele au nevoie de bolnavi, cimitirele de morţi.
Cei vii se duc, morţii rămân ca martori.
Când viaţa nu există, nici moartea nu are loc.
Iubirea nu ne apropie şi nici nu ne depărtează de moarte, dar ne dă curaj.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între Ani!

A mai trecut un an fără să vrem,
Am făcut şi facem tot ceea ce putem,
Ca să ne fie drumul vieţii cât mai uşor,
Pentru unii drumul lor parcă-i un zbor.

Copiii vor repede ca să crească,
Bătrânii şi-ar dori să întinerească,
Noi, ceilalţi, nu avem timp să ne gândim,
Dar ne-am dori, tineri mereu ca să fim.

Copiii cresc repede fără să ştie,
Bătrânii se gândesc, dincolo cum o să fie,
Noi mergem înainte purtaţi sau nu de val,
Dar unii dintre noi, nu mai ajung la mal.

Iată-ne ajunşi în ziua dintre ani,
Ziua în care uităm că avem duşmani,
Majoritatea vom petrece şi fără mulţi bani,
Mulţi, dar nu toţi vor apuca noaptea dintre ani.

Cu toate acestea, eu vă îndemn la iubire,
La cât mai multă înţelegere, pace şi fericire,
Să încercăm să fim mai buni în fiecare an,
Şi fiecare dintre noi să ajute, chiar şi pe duşman.

Viaţa este calea spre eternitate,
Şi fiecare an este un pas,
Câţi oare dintre noi, în realitate,
Ştim cât timp sau paşi, ne-a mai rămas?

poezie de Ovidiu Kerekes (31 decembrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o carte, originea nu este indiferentă, nici destinaţia, poate mai ales destinaţia. Cartea, în înfăţişarea căreia transpiră câte ceva din preferinţele sufleteşti a celui care a scris-o sau în înfăţişarea căreia se manifestă dorinţa de a fi pe placul cititorului, este în tot cazul mai interesantă decât cartea rece, turnată după un model uniform. Este mai interesantă, fiindcă îşi îndeplineşte mai bine scopul.

citat din Constantin Rădulescu-Motru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!