Cine suntem cu adevărat? Ce lăsăm în urma noastră, cum trăim alături de ceilalti, ce daruim si mai ales, cum facem viața mai frumoasă celor de lângă noi... suntem prea săraci în sentimente care cer vama sufletelor, mici în comparație cu poveștile de dragoste, înecați în propriile războaie și lipsiți prea ușor de umanitate, de parcă civilizația doar acoperă instinctele primare. Aceste erupând atunci când totul devine un focar de infecție - răutatea, lipsa altruismului, ura și nepăsarea în fața morții, individualismul rece și crud, teama de noi înșine, capitalismul feroce ce mușcă din tărâna idealurilor fiind germenii propriei distrugeri. Și nu ne mai putem opri, iadul fiind purgatoriul nesfârșit al visului numit umanitate... raiul promis devenind un vis prea îndepartat și totodată nemeritat!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre religie
- citate despre visare
- citate despre vamă
- citate despre sărăcie
- citate despre suflet
- citate despre război
- citate despre răutate
- citate despre rai
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Prea multe străzi schimbăm în viață, prea facil dăm numere la casele sufletelor în care-am dat binețe, prea simplu pare că traversăm pe alt trotuar și prea puțini rămân în inima noastră. Și totuși, greșind ne demonstrăm că suntem... 'prea' oameni!
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi aforisme despre viață, aforisme despre suflet, aforisme despre schimbare, aforisme despre numere sau aforisme despre inimă

Oamenii planetei
Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieți amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...
Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăiește...
Sunt mult prea multe crime
Iar viața prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viața ne-ncălzește...
Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Și nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viața este mută...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre viață, poezii despre planete, poezii despre înălțime sau citate de Adina-Cristinela Ghinescu despre înălțime

În ceruri vom ajunge cu toții, dar în direcția opusă celei trăite pe pământ. Raiul și Iadul dovedindu-se prea puțin, pentru gama variată de posibilități care ar fi trebuit să existe după moarte. Raiul sau Iadul fiind ori prea mult ori prea puțin pentru fiecare dintre noi.
aforism de Iosif M. Cristian din Decadent în transcendent
Adăugat de elena denisa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre religie, aforisme despre rai, aforisme despre posibilitate, aforisme despre iad sau aforisme despre existență
Apocalipsa
S-au rupt norii deasupra noastră
Și plouă ca în ziua de soroc,
Unde este Noe cu a lui Arcă,
Să-l întrebăm, are-n plus un loc?
Se mișcă pământul la vale
Și ne acoperă de vii,
Plângem de durere, este jale,
Și-i înjurăm pe cei din primării.
Mai căutăm o vină-n altă parte,
Orice, dar nu ne vedem pe noi,
Suntem mulți, proști, fără de carte,
Înțoliți pe-afară, pe dinăuntru goi.
Ne mai facem crucea la culcare,
Tatăl Nostru, mai știm a-l spune?
Căutăm greșeli la întâmplare,
Dar nu avem timp de rugăciune.
Ne-a transformat progresul în hiene
Nu ne gândim la ce am fost,
De nimic, de nimeni nu ne temem
Și pășim prin viața fără rost.
Aruncăm cam totul peste bord
Ca cineva, prea sătul de toate,
În urma noastră lăsăm doar prăpăd
Suntem otravă și mirosim a moarte.
Să vină apocalipsa asta odată
Recurs eu fac la ce trăim,
Prea vinovați, dar vina alți o poartă,
Suntem orice, nu ce-ar trebui sa fim.
poezie de Mihail Coandă (26 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre văi
- poezii despre timp
- poezii despre religie
- poezii despre prostie
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori

Niciodată îndeajuns
nu suntem niciodată prea copii
ca să putem iubi
nici prea în vârstă ca să nu avem întotdeauna
ceva nou de învățat
nu suntem niciodată îndeajuns de curați
ca să îi judecăm pe ceilalți
și nici prea mizerabili încât să nu îi putem ierta
nu suntem niciodată prea săraci
pentru a ne îmbogăți cu un zâmbet
nici prea bogați pentru ca veșnicia să nu ne tenteze
nu suntem niciodată îndeajuns de credincioși
pentru a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii sufletului
și nici prea atei pentru a ne susține convingerile false
nu suntem niciodată îndeajuns de tari
ca să putem învinge moartea
și nici prea slabi de înger pentru a putea fi fericiți
nu suntem niciodată îndeajuns de falși
ca să putem mima răceala unei pietre
și niciodată îndeajuns de sinceri
să fim transparenți!
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre vârstă, poezii despre victorie, poezii despre sărăcie, poezii despre suflet sau poezii despre sinceritate
Dincolo de aparențe, suntem ceea ce gândim și nu ceea ce spunem, suntem ceea ce facem si nu ceea ce visăm, suntem ceea ce lăsăm în urma noastră și nu ceea ce am fi vrut sa fim...
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre visare

Colinda pe loc
Niciodată nu putem greși prea mult
din pricina propriilor noștri ochi care văd aceasta.
Și nici minți nu putem prea mult să mințim
din pricina spaimei de-a rămâne noi înșine surzi.
Nici prea mult nu putem să trăim
și nici prea frumos nu putem să trăim.
Altfel am putea să ne dezamăgim strămoșii.
Altfel am putea să ratăm șansa de a se naște
cei care nu s-au născut.
Ne putem bucura numai atunci când nu ne vede nimeni,
Când nu ne vedem nici măcar noi înșine.
Nu, noi nu ne mulțumim cu puțin,
dar știm că mai mult nu ni se cuvine.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre minciună, poezii despre spaimă, poezii despre mulțumire, poezii despre greșeli, poezii despre frumusețe, poezii despre bucurie sau poezii despre Crăciun

Universul iubirii
Nu întrebam adesea de ce atâta ură
Distruge universul iubirii
Și de ce, umili, precum o pradă,
Îngenunchem și plângem
Și suferim adesea prea mult, din dragoste
Vântul speranței noastre ne duce prea departe
În lumi necunoscute...
Dar oare nu-i prea mult?
De ce atâtea lacrimi acoperă cu umbre
Inexistența vieții și-a oricărui cuvânt
Suntem doar biete raze pierind în întuneric
Și dacă nu iubim, atunci o vom lăsa
Din moștenirea noastră în suflete ascunse
Celor ce au credință, curând, ne vor urma?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre întuneric, poezii despre vânt, poezii despre moștenire sau poezii despre cuvinte

Trăim într-o lume ciudată. Putem să trimitem rachete în jurul lumii cu o precizie uimitoare, însă nu suntem în stare să traversăm strada și să ne împrietenim cu un nou vecin. Ne petrecem mai mult timp în fața televizorului în loc să creăm legături cu copiii noștri. Susținem că vrem să schimbăm lumea, însă nu suntem dispuși să ne schimbăm pe noi înșine. Apoi, când soarele apune în viața noastră și ne permitem câteva clipe de meditație, începem să întrezărim toate bucuriile pe care le-am fi putut trăi, toată bunătatea pe care am fi putut-o revărsa asupra semenilor noștri și înțelegem că am fi putut fi oameni cu totul diferiți, însă atunci e prea târziu. Cei mai mulți dintre noi ne trezim la viață abia când vine vremea să murim. Din fericire, eu m-am deșteptat înainte să fie prea târziu.
Robin Sharma în Învățături spirituale pentru familia ta (2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vecini, citate despre timp, citate despre televiziune, citate despre schimbare, citate despre prietenie, citate despre ocolul lumii, citate despre moarte sau citate despre fericire
Am uitat să ne ascultăm unii pe alții. Asta în cazul în care chiar am știut vreodată să o facem. Chiar și când suntem împreună fiind de prea multe ori tot singuri... Ce ne desparte de "ceilalți"? Dacă am accepta că libertatea de a conviețui are și obligația de a ajuta, întelege, asculta, ce minunat ar deveni Pamantul!
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre libertate, citate despre devenire sau citate despre ajutor
Viața pare de multe ori obscenă sau dupa caz, ternă și lipsită de har - doar de noi înșine depinde ce capitol vrem să fie consemnat, cu cine dorim să împărtășim propriile emoții și mai ales, alături de cine vrem să scriem paginile albe.
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Sorin Șomandra despre viață, citate despre dorințe sau citate despre alb

Prea...
Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!
Prea înaltă și prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb și prea... zicală.
Prea dulce și prea amară,
Prea calmă și prea nervoasă,
Prea de râs și prea șucară,
Prea tristă și prea... haioasă!
Prea stinsă și prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră și prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!
Prea șuie și prea frumoasă,
Prea pe dungă, prea pe lat,
Prea departe, prea acasă,
Prea Arghezi, prea... Pillat!
Mândro, doru-mi să te poarte,
Prea curând sau prea târziu,
Când prea prea, când foarte foarte,
Când prin Rai, când prin... Pustiu!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre proverbe, poezii despre voce, poezii despre viteză, poezii despre tăcere, poezii despre tristețe sau poezii despre lumină
De-a v-ați ascunselea... ne fură viața, oameni buni! Și ne trezim aproape de final, prea târziu să mai schimbăm ceva și parcă, prea devreme ca să renuntăm la sufletul din noi... iar dacă dragoste nu e... știm continuarea, nu?
Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sfârșit, citate despre oameni buni sau citate despre iubire
Cugetare
Parcă alergăm prea mult
N-avem timp să mai zâmbim
Suntem prinși într-un tumult
Și trăim ca să muncim.
Lăcomia ne e mare
Astăzi banul este zeu
Și-n a noastră îngâmfare
Am uitat de Dumnezeu.
Nu ne pasă de natură,
Că suntem stăpânii ei
Facem multă tevatură,
Ne dăm mari fără temei.
Și poate vedea oricine
Cât suntem noi de făloși:
Cimitirele sunt pline
Doar de oameni valoroși.
poezie de Octavian Cocoș (6 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre prezent, poezii despre natură, poezii despre muncă sau poezii despre lăudăroșenie

Eu am încredere în umanitate. Suntem o specie incredibilă. Încă suntem doar o creatură copil, încă suntem răutăcioși unul cu celălalt. Și toți copiii trec prin aceste faze. Suntem în creștere, ne îndreptăm spre adolescență acum. Când ne vom maturiza - Vom fi într-adevăr ceva!
citat celebru din Gene Roddenberry
Adăugat de Catalin Popescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre copilărie, citate despre încredere, citate despre creștere sau citate despre adolescență

Recunoștință
Simt brațul tău alături fiind de mine
Și când e greu, și când este mai bine,
Iar pentru florile ce-mi aduseși pe lume
Cuvintele-s prea mici și prea puține!
madrigal de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre recunoștință sau epigrame despre flori

Vânători
Suntem vânătorii de suflete,
Acreditați să meargă la vânătoare.
Ne-a răzbit foamea de îmbrățișeri,
De calmul brațelor protectoare.
În afara noastră este răcoare...
Bat vânturi ce ne dezbracă de sentimente.
Lacrimi cu pleoapele sunt adiacente.
Secanta ochiului drept
A tăiat lumina căminului primitor...
De aceea de prunci ne e dor.
Secanta ochiului stâng
A tăiat mângâierea brațului ce ne legăna...
De aceea de părinți ne e dor
Și de dragoste, da!
Suntem o infinitate de pucte
Egal depărtate
De moarte...
Ne doare uitarea
Și ignoranța și ura...
Oameni lipsiți de umanitate au întrecut
Prin vrere, măsura.
De aceea căldura sufletească ne cheamă
Acasă, lângă cei dragi,
Lângă străbuni, lăngă copii și părinți...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânătoare, poezii despre uitare, poezii despre protejare, poezii despre ochi sau poezii despre ignoranță
Societatea ( puls - radiografie - tratament)
Se aud sunete ciudate,
O fi inima noastră ce bate?
Se văd semne de umanitate,
Câtă dragoste e în societate?
Multe întrebări fără răspunsuri.
Sunt prea multe neajunsuri!?
Dintre toți dumnezeii societății,
Cine este de fapt creatorul vieții?
Când bătăile inimii sunt tari,
Oamenii sunt foarte mari...
Când bătăile inimii sunt slabe,
Oamenii merg în patru labe...
Părinți ce nu-și cunosc copiii,
Copii ce cresc fără părinți.
Unde suntem, unde sunt viii?
Doar morții trăiesc printre sfinți?
Bătrâni ajunși fără identitate,
Uitați complet de comunitate.
Cine să cunoască istoria reală?
Copiii sunt îndoctrinați la școală.
Cine să îndemne la unitate?
Când autoritatea e doar în acte.
Cine să răspundă pentru fapte?
Când criminalii au imunitate.
Atâtea drame și atâtea tragedii,
Dar societatea este bucuroasă.
Unii trăiesc de parcă n-ar muri,
Alții supraviețuiesc și fără casă.
Iată frecvența inimii cum bate!
Comuniunea noastră este pe moarte.
Inima societății nu mai răzbate,
Iar doctorul este mult prea departe.
Acum este nevoie urgentă de tine!
Mare nevoie este acum și de mine!
Doar împreună putem supraviețui,
Numai prin înțelepciune putem trăi.
Atâta timp cât sângele pulsează,
Speranța noastră se înseninează.
Toți avem datoria de a muri...
Dar avem și bucuria de a fi vii!
Copiii sunt frumosul nostru viitor,
Bătrânii ne sunt baza cu istoria lor.
Societatea să fie un munte de iubire,
Escaladarea vieții să ne fie fericire.
poezie de Ovidiu Kerekes (23 ianuarie 2023)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre puls, poezii despre inimă, poezii despre cunoaștere, poezii despre bătrânețe, poezii despre înțelepciune sau poezii despre școală
Reflex 88
Prea fericiți nu suntem, dar plutim...
Aceasta-i tot ce suntem și ce știm
Despre ciudata stare care a fost
Lăsată nouă spre a-i da de rost...
Și iată-ne supuși unei căderi
Prin zilele neprevăzutei veri,
Și, iata-ne constrânși la îndurat
Iubirea, ca pe un fapt adevărat,
Cu toate ale sale, care pot
Să ne usuce frunzele de tot...
Nemaiavând ce urme să lăsăm,
Prea fericiți nu suntem, dar... visăm.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de marianne

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre vară, poezii despre frunze, poezii despre fericire sau poezii despre adevăr
Nu-ți lăsa mintea să conducă. Folosește-ți corpul; nu gândi prea mult. Așa încep războaiele, cu oameni care gândesc prea mult. Viața este dans și dansul este viață - același lucru. Iar noi dansăm până obosim și când suntem obosiți nu putem face războaie.
citat din Monet Robier
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre dans sau citate despre corp