Toate aceste prostioare

Mă vei lăsa vreodată să fiu iarăşi eu?
Mă vei lăsa cândva liber, de capul meu?
Lanţurile care ne leagă
Sunt în jurul nostru încă,
Scăpare nu-i – dar am ştiut asta mereu,
Deşi, mai rămân totuşi toate-acele lucruri mici
Care mă-încântă sau mă ard ca şfichiul unui bici:

Urmele de ruj lăsate pe-o ţigară,
Un bilet de avion spre locuri unde-i mereu vară...
Şi, iată, inima-mi zboară din nou ca un scatiu.
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine;
Clinchetul unui pian în apartamentul vecin,
Acele cuvinte poticnite, care se voiau de-alin,
Un leagăn pictat cu flori pe nisipul auriu...
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine;

Ai venit, ai văzut, m-ai învins;
În clipa când m-ai învins
Am bănuit că trebuie să mă fi atins
Vântul lui Martie, iar inima-mi dansa precum un balerin;
Sună-un telefon, dar dacă va răspunde cineva nu ştim.
Oh, năluca ta apare pretutindeni!
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.

Primele narcise, telegramele lungi şi exaltate,
Lumina lumânării pe feţe de masă alb-imaculate...
Şi, iată, inima-mi zboară din nou ca un scatiu.
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine;
Parcul în amurg când clopotele sună,
"Ile de France" şi noi cu pescăruşii dimpreună,
Frumuseţea proaspătă-a Primăverii...
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.

Ce straniu să te regăsesc după-atât amar de vreme!
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine,
Ele te readuc parcă lângă mine;
Oftatul trenurilor la miezul nopţii în gări goale, becuri în balans,
Eşarfe de mătase-aruncate-alături de invitaţiile la dans;
Oh, năluca ta apare pretutindeni!
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.

Parfumul de gardenii al feţelor de pernă, subtil,
Fragi sălbatici doar şapte franci la chil
Şi, iată, inima-mi zboară din nou ca un scatiu...
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.
Surâsul clorotic al Gretei Garbo, parfumul trandafirilor,
Fluieratul chelnerilor la ora-închiderii – or
Cântecul lui Bill Crosby răsunând în ceas târziu.
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.

Ce straniu să te regăsesc după-atât amar de vreme!
Aceste lucruri îmi sunt dragi şi, ei, bine,
Ele întotdeuna te readuc la mine;
Mireasma frunzelor toamna, geamătul navelor în radă,
Doi îndrăgostiţi mergând ca-într-un vis pe stradă...
Oh, năluca ta apare pretutindeni!
Toate aceste prostioare îmi amintesc de tine.

cântec interpretat de Frank Sinatra, muzica de Jack Strachey, versuri de Eric Maschwitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceste prostioare îmi amintesc de tine

Oftatul trenurilor la miezul nopţii în gări goale...
Zâmbetul palid al Gretei Garbo şi parfumul trandafirilor;
Toate aceste prostioare
Îmi amintesc de tine.

poezie de Eric Maschwitz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi amintesc...

Să-mi amintesc, să-mi amintesc de tine!
Până când apa Letei te-o sorbi,
Ca visul rău, căinţă şi ruşine
Te-or urmări, în fiecare zi!

Să-mi amintesc de tine! Da. Mereu.
Gândi-va soţul tău că-i eşti soţie,
Ne-om aminti de tine el şi eu:
Necredincioasă lui, – duşmană mie.

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să îţi aminteşti de mine

Astăzi este ziua ta,
Zi frumoasă ca şi tine;
Şi vreau a te săruta
Să îţi aminteşti de mine.

Primeşte aceste flori,
Flori culese pentru tine;
Culese de mine-n zori
Să îţi aminteşti de mine.

Câte zile voi trăi
Eu îmi amintesc de tine,
Şi la tine voi veni
Să îţi aminteşti de mine.

poezie de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul III (8 martie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
şi pavăza furtunilor de-afară.

îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
şi-mi luminai odaia de cu seară.

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ţi fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.

tăcerea ta e-al morţii avanpost,
pe care nici speranţa nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce îţi doreşti de la partenerul ideal? Să aibă grijă de tine? Să îţi acorde atenţie? Să îţi spună cuvinte frumoase? Să îţi ofere cadouri? Să te încurajeze şi să creadă în tine? etc. Ei bine, toate aceste lucruri trebuie să le faci tu pentru tine ÎN PRIMUL RÂND.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgia amintirilor

Iar îmi amintesc de tine,
de tot ce-a fost şi nu mai e.
Aş vrea ca timpul care vine
în amintiri să stăruie.
Când inima mă îndeamnă
să-mi amintesc de tine,
Privesc a ta coroană
şi mă încarc de bine.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mia: Ce-ar fi să te schimbi şi să trec eu pe la tine în scurt timp?
Charlie: Sigur, sunt sus pentru că ştii tu, sunt o persoană de noapte.
Mia: Îmi amintesc.
Charlie: Desigur, dacă vii prea târziu, s-ar putea să fiu beat.
Mia: Îmi amintesc.
Charlie: Sau e posibil să fie alte femei.
Mia: Îmi amintesc.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul căderii

S-a mai dus un an, lăsând pretutindeni în urmă
mireasma bogatelor lui reziduuri: viţe de vie, frunze,
fructe neculese, toate descompunându-se umede-n
penumbra livezilor, reflux al dematerializării
din insula acestei veri, iar asta se întâmplă ACUM,
când acum nu mai este nicăieri,

poate doar sub tălpi, putrezind
în acel întunecat castel subteran

al misterelor inobservabile --- rădăcini şi seminţe-închise,
şi hoinărelile apei. Asta

încerc să-mi amintesc când mâna timpului
mă apasă dureros – de exemplu, când toamna

se stinge-n ultimele-i pâlpâiri, doritoare, ca şi noi,
să mai rămână --- cum toate trăiesc, trecând

de la un vis scânteietor la altul, pururi
pe aceste păşuni ale momentului.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici nu aud în imaginaţia mea părţile succesiv, le aud toate deodată. Ce încântare! Toate aceste invenţii, aceste producţii, toate au loc într-un vis plăcut, plin de viaţă.

citat celebru din Wolfgang Amadeus Mozart
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne deprindem a ne gândi numai la acele lucruri despre care, dacă ne-ar întreba cineva pe neaşteptate: "La ce te gândeşti
acum?", să putem răspunde cu seninătate: "La cutare lucru."
Din tine purced toate, în tine sunt toate, în tine se reîntorc toate.

citat celebru din Marc Aureliu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, şi eu acolo, în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine; m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta.

Sfântul Augustin în Confesiuni
Adăugat de ANA MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară plouă, eu stau pierdută pe gânduri, ura şi indiferenţa oamenilor, lipsa şi depărtarea ta, iubirea mea nespunsă, toate aceste îşi împart rând pe rând fiinţa mea, şi în mijlocul unui vârtej în care mă pierd mă întreb tainic şi acum te întreb pe tine oare această tristă stare de lucruri se va schimba vreodată? Şi te întreb acum pe tine mai serios decât nicicând - tu care spunându-mi că mă iubeşti m-ai făcut să sufăr amar o iarnă întreagă, încât sufletul mi-i bolnav - te întreb şi te rog să-mi răspunzi face-mă-vei fericită, adică să ne înţelegem, eu înţeleg fericirea în aceea să fiu lângă tine, să fiu în fine a ta.

Veronica Micle în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (27 martie 1880)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri şi vise scrise

Vor trece ani, vor trece zări
Vor trece multe amintiri.
Vom scrie vise, versuri, stări
Din ale noastre... triste firi.

Vom adormi, visând, visând
Căci viaţa e frumoasă.
Ne vom trezi, cântând, cântând
Trebăluind prin casă.

Sunt amintiri, dar sunt şi vise
Ce vin, ce au trecut.
Când le uităm, rămân ucise
Un lucru neplăcut.

Bine ar fi, să le salvăm
Le scriem, să trăiască.
Farmec aparte, să le dăm
Să nu se veştejească.

Îmi amintesc... când ne iubeam
Îmi amintesc prea bine.
Din ochi, iubirea, îţi sorbeam
Îmi amintesc de tine.

Îmi amintesc, prima-ntâlnire
Iubita când îmi vine.
Îmi amintesc, plăcuta-ţi fire
Îmi amintesc, de tine.

Şi-mi amintesc, al tău sărut
O, cât era de bine.
Şi-mi amintesc, cât a trecut
Da, mi-amintesc de tine.

Aş trece eu, să-mi amintesc
Să-mi amintesc mai multe.
Când îţi spuneam, că te iubesc
Şi cerul vrea s-asculte.

Şi-a ascultat, a ascultat
Eram, ca doi copii.
Pe braţe, eu, mi te-am purtat
Dorită ca să-mi fii.

Şi-mi amintesc, cum mă doreai
Cum mă doreai fiebinte.
În braţe, tu, cum mă strângeai
Şi îmi şopteai cuvinte:

Mai stai, mai stai, mai stai
Mai vreau al tău sărut.
Mai stai, mai stai – ziceai
Şi vremea a trecut.

Şi vremea, vremea... va mai trece
Rămân, doar amintiri.
Şi amintirea, ne petrece
Spre alte zări... şi firi.

Acum, le ştiţi: le-am scris
Le-am scris ca să le ştiţi.
Şi vor rămâne... vis
Şi voi să vă iubiţi.

Viaţa, este frumoasă
Frumoasă, când iubeşti.
Şi este, dureroasă
Când tu, o părăseşti.

Şi vine, vine-o zi
Când toţi o părăsim.
Şi ziua, n-o vom şti
Cumva, să o vestim.

Şi dacă tot, nu ştim
Nu ştim ce va mai fi.
Măcar, să ne-amintim
Când timpul, v-a muri.

Sunt amintiri, sunt vise
Sunt vise adunate.
Spre zări, vor fi deschise
Frumos poetizate.

Şi dacă se vor teme
Prin vreme, să înoate.
Nu vă temeţi... de vreme
Spunând, că nu se poate.

Se poate, dacă vrem
Şi dacă... ne iubim.
Şi amintiri... avem
Scrise, când: le citim.

poezie de Paul Preda Păvălache (15 februarie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucruri neesenţiale

Ce rememorează pisicile din zile?

Ele îşi amintesc unde pot să se adăpostească de frig,
cotloanul cel mai călduros, locurile unde se află mâncarea.
Îşi amintesc inamicii, locurile unde au cunoscut durerea,
cârâitul iritat ale păsărilor, aburii calzi ai pământului,
utilitatea prafului.
Îşi amintesc scârţâitul unui pat, sunetul
făcut de paşii stăpânului,
gustul peştelui, dulceaţa smântânii.
Pisicile îşi amintesc ceea ce este esenţial,
lăsând toate celelalte amintiri să se evapore ca lipsite de valoare;
ele dorm mai adânc, mai odihnitor decât noi,
ale căror inimi se frâng rememorând atât de multe
lucruri neesenţiale.

poezie de Brian Patten, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-au ierni...

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Noaptea, troienele ne-au îngropat tot satul,
Viscolu-n geam bătea zăpada spulberată,
Viforniţa-mproşca de-a lungul şi de-a latul.

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Poteci ne deschideai prin munţii de zăpadă,
Mă deşteptam în hârşâitul de lopată
Ce răzbătea în odăiţa scundă, caldă.

Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Făceai cărări, măturai neaua la fereastră
Şi întunericul îl alungai îndată,
Lumina lină pătrundea în casa noastră.

Trecut-au ierni... Dar nu mai eşti cu mine, tată,
De supărare iarna a uitat să ningă,
Mi-e dor, s-au dus zăpezile de altădată,
Noi suntem bine, spune-i mamei să nu plângă!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shelley: Inteligenţă. Frumuseţe. Curaj. Aceste fete au toate aceste calităţi... doar că încă nu realizează acest lucru.

replică din filmul artistic Iepuraşul casei
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mi-a spus că în interiorul tuturor artiştilor există nişte "Frumoase Adormite" şi că de fiecare dată când se joacă un rol, una dintre aceste frumoase se trezeşte. În interiorul nostru există de toate. Trebuie doar să vedem aceste lucruri.

citat din Monica Bellucci
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Karma

Mă-ntorc, în ziua clară, spre cetate.
Păduri în zare. Albe drumuri. Calme
Păşuni ce ţin amiaza-ntreagă-n palme.
Şi moartea, ce ne mână-ncet din spate.

Spre orice punct, aceeaşi depărtare.
Jur-împrejur, o singură fiinţă —
Îmi amintesc (e, oare, cu putinţă?),
Îmi amintesc de tine cu oroare.

Se-ntunecă urcuşul. Noaptea vine
Şi mie însumi chipul mi-l arată.
Sunt fericit. Sunt singur. Eu sunt, iată!
În negrul burg e loc doar pentru mine.

poezie de Eugen Dorcescu din Culegătorul de alge (1985)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am crezut în toate aceste lucruri neadevărate precum: evoluţia e pur întâmplătoare, omul e un accident al naturii, bolile sunt rezultatul neşansei sau al hazardului şi multe altele. Toate aceste credinţe false au modelat acest organism al comunităţii umane şi eu vă spun că această situaţie a minciunii şi decepţiei se va încheia deoarece acum avem o nouă înţelegere asupra evoluţiei, noi nu am ajuns aici prin intermediul întâmplării.

citat din Bruce Lipton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shiraz

oamenii obişnuiau să intre în viaţa mea şi să-mi spună
că le plac cine ştie ce cărţi clasice sau că
nu-şi mai amintesc titlurile sau, în loc de cărţi, îmi spuneau
că le plac filme precum star wars sau naşul sau altele
plictisitoare

probabil că din acest motiv toţi au rămas blocaţi într-un trecut forever
poate că acesta e motivul pentru care toate contururile lor se estompează odată cu atâţia
şi atâţia ani

apoi ai venit tu şi mi-ai povestit despre cartea aceea din toate timpurile apoi eu am mers pe străzi şi-am mers gândindu-mă în ce fel
conturul tău e plin de aceste cuvinte, gândindu-mă
cum ar putea fi un om, un bărbat a cărui carte preferată e aceea care începe cu
oglinzile sunt umplute cu oameni

atunci ţi-am spus, imaginează-ţi toate acele oglindiri ale tuturor acelor oameni
privindu-te, iar tu
privind la alţii străini
tu cel rămas în interiorul atâtor şi atâtor oglinzi
din cine ştie ce locuri uitate
apoi imaginează-ţi o carte întreagă despre acei oameni

o carte despre noi

de ceva vreme îmi plăcea cuvântul muntazir
în urdu înseamnă cel care aşteaptă

apoi ai venit tu şi a început să îmi placă numele tău
apoi am aflat că numele tău
înseamnă cel care aduce lumina

iar acesta e primul poem pentru tine

poezie de Alina Manole
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!