Rondelul așteptării
Ți-aștept iubito revenirea
Ca dorul meu să îl alini;
Arunc coroana mea de spini
C-ai terminat cu rătacirea.
Mereu te caut cu privirea,
Să te zăresc între grădini;
Ți-aștept iubito revenirea
Ca dorul meu să îl alini.
Tu nu rămâi între străini
C-ai întâlnit aici iubirea,
Mireasma florilor de crini
Ți-a'nduioșat trăirea.
Ți-aștept iubito revenirea
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ambroise: Revenirea memoriei înseamnă revenirea la viața trecută. Oricare ar fi fost aceea, nu o mai vreau înapoi. Revenirea din comă e o renaștere. Mă născui a doua oară: dar nu din mamă, ci din moarte.
replici din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Ambroise" de Doina Postolachi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Rânduri
Iubito
iubito
iubito
scăldată-n
neliniști de ape
ce note-ți
tresar obosite
în vocea
cu umbre
de clape
Iubito
iubito
iubito
plutindă
pe valuri
de vânturi
ce basme
se-aud nerostite
prin umbre
de clape
cu gânduri
Iubito
iubito
iubito
în focuri
de stele
scăldată
ce vise se sting
adumbrite
de lacrimi
pe clape
vărsate
poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am plâns în somn, iubito
Am plâns în somn, iubito,
Visam c-ai fi murit
Și chiar după trezire
Plânsei necontenit.
Am plâns în somn, iubito,
Visam că m-ai lăsat
Și chiar după trezire
Plânsei nemângâiat.
Am plâns în somn, iubito,
Visam ce drag ți-s eu
Și chiar după trezire
Amarnic plâng mereu.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Haideți să zburdăm, iubito
Hai iubito să zburdăm!
Zările ne cheamă.
Dealul vieții să-l urcăm,
Inima ne-îndeamnă.
În vale curge izvorul
Din care sorbim iubire.
Ne vom potoli tot dorul,
Vom radia de fericire.
Cu dragostea potolită
În mijlocul florilor,
Pe iarba de curând cosită
Dăm binețe zorilor.
poezie de Dumitru Delcă (24 octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Si mai vreau sufletul
Vreau inima ta, iubito,
să ajungă floare, dor,
s-o știu cununată
cu parfumul lor.
Vreau ființa ta, iubito,
să fie o stea,
să lumineze cărările
din viata mea.
Si mai vreau sufletul, iubito,
să-și rostuiască izvorul
unde cântecul albastru
vindecă dorul.
Apoi să mă transfer
în sângele tău
și aproape de tine să fiu
cât mai simplu
și cât mai târziu...
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tine, iubito
Pentru tine, iubito, au înfrunzit toți gorunii.
Pentru tine, iubito, au înflorit toți salcâmii.
Pentru tine, iubito, zboară acum toți lăstunii,
Pentru tine, iubito, nu va fi sfârșitul lumii.
Pentru tine, iubito, pe cer stele s-au aprins,
Pentru tine, iubito, astăzi viața a învins.
poezie de Dumitru Delcă (10 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Textul original este scris în limba română.Rondelul pribeagului
Pribeag mereu între străini
Avutu-l poartă în valiză;
Rănită-i inima de spini,
Dar totuși are o deviză.
Adânc s-a smuls din rădăcini,
Că-n astă țară este criză
Și e pribeag între străini,
Avutu-l poartă în valiză.
Înalță rugă spre creștini
Sperând să vină o premiză
Și o măsură anticriză,
Dar toți aceștia-s cabotini.
El e pribeag între străini!
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un tren, o gară, o viață
te-am așteptat în gară iubito
o viață întreagă
plecau trenuri grăbite spre vremea de apoi
apoi nu a rămas nimeni în gară, decât noi
treceau trecători, prin noi, pe lângă noi
azi noi nu eram doi
mereu mă întreb, unde eram noi
eram străini, într-o gară de doi
era frig și era ger, între noi, amândoi
trec trenuri, prin gară, prin noi
eu am așteptat într-o parte
tu nu ai venit astăzi la noi
un tren, o gară, o viață
și o iubire uitată între noi
te-am așteptat iubito, într-o gară
în suflet, o chitară ruptă de gânduri
în mână, un trifoi cu trei foi
trenul s-a dus
nu a oprit între stații
a plecat fără noi
trec timpuri în gara uitată de lume
cafeaua arde pe masă
nu e nimeni acasă
tăcerea, uitarea, zace în noi
iubirea plânge pe-o bancă, iubito
în gara aceea, la margine de noi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Plânge tot cerul pentru noi
Și-al amintirilor strigoi,
Nu vei putea să îl înfrângi.
Te rog, iubito, să-nțelegi!
A spus-o ploaia lăcrimând,
Mii de pretexte invocând...
N-ai vrea iubirea să-mi dezlegi?!
Te rog, iubito, să nu plângi!
Iubirea-nvață s-o renegi.
Ea e făcută pentru regi,
Iar eu nu-s neam de nibelungi.
Te rog iubito, să-nțelegi!
Natura mi-a șoptit și ea:
Destinul nostru n-are stea
Și roade dulci n-ai să culegi.
Te rog, iubito, să nu plângi!
Am auzit norii plângând
Și m-a străfulgerat un gând:
Ce bine-ar fi să nu m-alungi!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu numai vino... iubito!
De câte ori te caut creând eternitatea prin valuri și furtuni
Căci ale mele ceasuri toate știi bine, doar tu poți sa le-aduni.
M-ascund în lacrima ce curge plângandu-te mereu pe tine,
Inca te-aștept caci dorul crunt e cuibărit de-acum adânc în mine.
Plângeau copacii toți la margine de viață visând să te întorci
Iar tu te-ascunzi de lacrimile lor și ale mele, în sânul unei nopți.
Mă-ntreb dece cărările-s pustii și luna nu le mai luminează,
Și cât să-aștept, minunea de a-mi fi cât mai durează?
Aș vrea să-mi fac cărări din toate visele și lacrimile mele,
Tu să-mi dezmierzi și să-mi alini viața mea cu ele.
Și să nu uiți că între gene ascuns de suferinți mă vei gasi,
Imbrățișându-te pe tine acum, și în toți vecii cât eu te voi iubi!
Cât o sa plâng iar după tine va ști doar soarta mea pribeagă,
Tu ai plecat și-ti spui acum că de mine nimic nu te mai leagă,
Ai intrebat cărările pe care te-așteptam, și astăzi sunt atâta de pustii
Dacă mai sufăr, sau mi-e dor, sau dacă eu înca te mai aștept să vii?
O să mai stau un veac sau poate două cu mâinile spre cer întinse,
Ca să îl rog să te mai caute și să mi te-aducă în visele promise.
O scară lungă de la cer către pământ din lacrimile mele vei găsi,
Tu numai vino iubito, si peste aceste triste valuri spre mine vei păși.
Tu numai vino... iubito!
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (martie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caustic...
... Doar chipul tău prelung, iubito,
Lasă-l așa cum este, răzimat
Între bătăile din pieptul meu
Sau între coapse și ficat...
Și lasăți mâinile firave
Să-mi împresoare trupul devotat
Doar ție... și doar ție-ți dau iubito,
Sau poți să crești în brațe-un aluat...
Așterneți trupul fin pe spate
Sau chiar în față peste-al meu destin,
Branșați la voluptăți iubito
Să bem din sfântul graal un vin,
Că-n marea mea grosolănie nu stiu,
Ce altceva-ar putea fi mai divin!
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 iunie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până nu mai sunt
Știi ce-mi șoptește
Noaptea
Când apari pe cerul meu
Din umbră?
Proptește-ți somnul
De umărul meu,
Iubito,
Să împărțim stelele
Până nu mai sunt...
Știi ce-mi îngână
Ziua
Când rămâi pe cerul meu
În lumină?
Ascunde-ți genele
În razele mele,
Iubito,
Să alunge norii
Până nu mai sunt...
Știi ce-mi spune
Seara
Când adormi pe cerul meu,
În apusuri?
Aprinde-ți dorul
Din roșul soarelui,
Iubito,
Să ardă temeri,
Până nu mai sunt...
poezie de Gabriela Chișcari (25 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi iubito
Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniștită și curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.
Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniștit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.
Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Și dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Și în jurul meu totul se risipă.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
IUBITO ÎMPREUNĂ AM ÎMBĂTRÂNIT(Rubaiat)
Iubito împreună am îmbătrânit
Și pe ogorul vieții multe-am împlinit,
Cedință am avut, speranța și curajul,
Atunci când implacabil soarta ne-a uit.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ÎMBĂTRÂNIT-AM NOI IUBITO ÎMPREUNĂ-Rubaiat
Îmbătrânit-am noi iubito împreună,
Ne-am contrazis, apoi ne-am acordat în strună
Să trecem mai ușor meandrele vieții
Și valul să-l oprim din marea în furtună.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iartă-mă iubito....
Iartă-mă iubito, de tăcerea mea
Am crezut mereu, în iubiri visate
Când în drumul meu până la o stea
Te purtam în gând peste zi sau noapte.
Iartă-mă iubito, că te știu demult
Doar a mea și înca-nimănui
Iar sărutul tău încă-l mai ascult
Fără să mă vrei, fără să îmi spui
Vorbe de ocară, vorbe de alint
Fără să te cred, fără să te mint.
Iartă-mă iubito, mâna mea e grea
Nu mai face semne de la o fereastră
Ochii mei acum sunt o simplă stea
Iar tăcerea vrea iar să se mai nască
Am plecat iubito, lacrima mă curmă
Am murit iubito, am rămas o umbră.
poezie de Alex Daniel din Lumea nebunilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot mai des,iubito
... și el îi zise:
Tot mai des, iubito,
tot mai des, în ultima vreme,
mă gândesc la tine
semn c-am început să te uit...
Te desprinzi, zi de zi, câte puțin
de inima mea
ca un abur de toamnă
alunecând
la rasul pământului
și eu te las să pleci
știind că aici
de te prindea încă o iarnă
înghețai cu tot
cu rădăcină
du-te și plânge-mă și du-mi dorul
ca pe cruce-n spate
eu rămân aici, să-mi amintesc
tot mai des
de tine
... semn c-am început să te uit
poezie de Loredana Tudor Tomescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai, spune
De ce nu mai dai nici un semn,
iubito cu ochii de lemn?
De ce nu-nțelegi ca sunt Viața,
iubito cu ochii de ceața?
De ce nu ma lași sa te-ating,
pe tine cu floare sa ning
și nu ma saruți pe idei,
iubito, cu ramuri de tei?
De ce nu dai drumul la vânt,
iubito, cu sâni de pământ;
și ma tot lași de cu jale,
iubito, cu ochi de migdale?
De ce șoldul ți-e ca ulciorul,
sprânceana pe cer ca și norul;
și mă îmbăt în de tine
și sparg absolutul cu rime?
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Complimente
- Iubito, fugi de mine?
- Nu, iubite, fug ca să vin la tine!
- Iubito, ești ca o floare.
- Dar tu, iubite, ești al meu soare.
- Iubite, hai să fugim în lume,
Să vedem ce ea despre noi va spune.
- Iubito, hai mai bine să ne ducem de pe pământ,
să ne ascundem în sufletul tău cald și blând.
- Iubito, ești frumoasă, ești a mea aleasă
Și vreau să te fac mireasă.
- Iubite, te iubesc și te-am iubit mereu
Și tu ești alesul meu.
poezie de Vladimir Potlog (1 aprilie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito
Iubito!... nu pot a dormi,
Mi-e gândul într-una la tine,
Aș vrea să te-nvăț... a iubi,
Topindu-te-n vise carmine.
Iubito!... iubirea ți-e soartă,
Adâncul deschide-ți să curg
Și-aruncă păcatele-n poartă
Din goana calului murg
Iubito!... sunt încă în tine,
Mă storci de putere... și dor,
Balansu-i mișcarea ce vine
În susur nebun... de izvor.
Iubito!... dă-mi ochii și gura,
Dă-mi trupul... plăcerile toate
Și stinge-mi în taină arsura,
Știu bine că vrei... și se poate.
Iubito!... nu pot a dormi,
Trezit-ai bărbatul din mine,
Aș vrea să mă-nveți... a iubi,
Când intru serafic în tine.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!