Nu m-am plictisit niciodată. Nu mă tem că m-aş plictisi vreodată. Dar m-am temut şi mă voi teme totdeauna să nu plictisesc pe alţii.

aforism de Petre Strihan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu de "dulăi" eu m-am temut

Nu-s un fricos, nu cred în zodii.
De când mă ştiu, de la-nceput,
Nu de "dulăi" eu m-am temut,
Ci doar de droaia de... "jigodii".

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (7 ianuarie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puşeu de plictis

M-am plictisit de moarte, m-am plictisit de rime,
m-am plictisit de ploaie, m-am plictisit de mine!
Vântul nu-mi mai şopteşte nimic interesant,
aerul m-otrăveşte... extrem de poluant...

Doar rădăcina-mi vie stă în pământ ascunsă,
nevrând să-ncredinţeze taina ei nepătrunsă...
Dezamăgită, floarea-şi sfârşeşte viaţa-n scrum,
rugându-şi amintirea să nu mai dea parfum
şi să-şi păstreze-n suflet visul de prospeţime,
că doar aşa ar trece proba de isteţime.
Nebunii devorează tot ce avem mai bun.
Fereşte, Doamne, să fim în piele de nebun!

Cu inima cât pita proaspătă-ardelenească,
ne-nscriem toţi, în pripă, în cursa cea lumească,
ieşind din crisalidă puri şi nevinovaţi
şi-ajungând arţăgoşi, răscopţi şi angoasaţi.

Nimic nu ne mai place, nimic nu ne mai mişcă,
vrem să scăpăm de toate, să evadăm din cuşcă,
neînţelegând rostul pentru care trăim,
şi-n final, osteniţi, ne-amintim să murim.

M-am plictisit de-al meu şi-al lumii bombănit!
Haideţi, mărturisiţi! Voi nu v-aţi plictisit?!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am plictisit atât de mult în viaţa asta, încât, când voi muri, aş vrea să mă duc şi în rai, şi în iad. E minima dorinţă. Unul singur m-ar plictisi de moarte, şi-aş învia de-atâta plictiseală.

aforism de Marius Robu din Aproape alb (8 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am trezit dintr-o dată,
Mai singur ca niciodată!
M-am trezit răvăşit de lipsa,
A ceea ce-mi lipseşte!
M-am trezit cu un dor,
Şi-o durere în piept,
De moartea îmi era singura dorinţă!
M-am trezit printre cuvinte,
Pierdute în mii de tăceri!
M-am trezit că nu ştiu ce vreau,
Că niciodată nu am ştiut cu adevărat,
Ce vreau!
M-am trezit zguduit de trecut,
De ceea ce am avut şi-am pierdut!
M-am trezit,, slab" si nehotărât!
M-am trezit, trezit de cuvintele tale!
De vocea Ta, de bătăile inimii tale!
De cuvântul scris pentru mine, pentru tine!
M-am trezit, trezit să fiu lângă tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ratare nu m-am temut, fiindcă m-am regăsit în întregime în lucrurile pe care le-am făcut.

Mihai Şora în Despre toate şi ceva în plus
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsedat normal

obsedant normal,
repet normal,
în viaţă normală.
m-am săturat de atâta normalitate.
m-am săturat să cred că totul este normal
când de fapt normalul este tot.
m-am săturat ca ziua să înceapă cu dimineaţa
când noaptea este de fapt răsăritul meu.
m-am săturat ca degetele să fie zece
când de fapt zece sunt doar poruncile sfinte.
m-am săturat să despic firu-n patru
când de fapt patru fire un pot fi niciodată unul singur.
m-am săturat să las paşi în urma mea
când de fapt urma mea se pierde printre atâţia paşi.
m-am săturat să trăiesc pentru alţii
când de fapt alţii nu trăiesc nici pentru ei.

şi ce folos că m-am săturat
că-n definitiv e normal să te saturi.

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-am temut niciodată de uitare. Dar dacă ea se va produce vreodată, nu distanţa va fi de vină, ci felul în care îmi fac meseria. Dacă în relaţia mea cu publicul apare ceva care nu mai funcţionează, iau toată vina asupra mea. Vinovatul nu pot fi decât eu şi tot eu pot să fac în aşa fel încât să repar greşeala.

citat din Radu Gheorghe
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-aş putea plictisi de roşu, cum nu te poţi plictisi de omul pe care îl iubeşti.

citat din Diana Vreeland
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Churchill m-am certat mult şi amarnic, dar m-am înţeles cu el întotdeauna. Cu Roosvelt nu m-am certat niciodată, dar nu m-am înţeles niciodată cu el.

citat din Charles de Gaulle
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Iată, m-am întors. Sper că nu m-ai aşteptat foarte mult. Te-ai plictisit cumva?
Sonya: Nu m-am plictisit deloc.
Lucian: Ce zici? Cum arăt acum?
Sonya: Tot albastru. Însă acum semeni cu cel pe care-l ştiam eu.
Lucian: Sper că nu te vei mai speria de mine, nici tu, nici altcineva.
Sonya: Nici gând. Nici înainte nu m-aş fi speriat de tine. Cel puţin, nu eu.
Lucian: Mă bucur. Sper că nu vei avea probleme dacă vei fi văzută în compania mea.
Sonya: Nu, evident. Ce tot spui prostii? E o cinste să fiu văzută de alţii în compania ta, iar pentru mine – o adevărată plăcere. Dar... Unde sunt cele şase bulinuţe de pe reverul hainei tale?
Lucian: Nu contează... Hai, să mergem! După tine, domnişoară... Ah, să nu uităm pacheţelul.
Sonya: Nu era nevoie să te deranjezi.
Lucian: Ba da. E foarte important. Vei fi prima persoană de pe Proxima, care va avea ocazia să guste ceva pregătit de mine personal.
Sonya: Oho, ce onoare...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am risipit

M-au viscolit şi ierni şi timp şi viaţă
În graba lor furtuni m-au tot cernut,
De-ar fi să plâng, mi-e lacrima de gheaţă,
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Am strâns mereu în pumnul meu averi,
Trufaş stăpânul lumii m-am crezut,
Pe umeri aplecaţi, ducând poveri
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Si am visat, pân-au rămas doar- vise
Nici nu mai ştiu prea bine ce am vrut
Trecut-au anii, tâmplele mi-s ninse
M-am risipit, m-am adunat, şi-atât.

Iar azi, când tu îmi baţi in suflet iară
Iubirii să-i mai facem legământ...
Nu stiu de iei, sau pui altă povară
M-aş aduna, de-aş şti pe unde sunt.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

artist

Artist este omul talentat, permanent nemulţumit, care se pasionează ca să mulţumească pe alţii.

definiţie aforistică de Petre Strihan
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am temut de ceea ce este misterios, m-am luptat cu ceea ce este obişnuit, asemenea oamenilor mari, în mine a murit doar muritorul.

citat din Rafael Sanzio
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am pierdut

C-o damă trăznet azi m-am întâlnit
Şi m-am pierdut la primul "iubiţel!"
M-am căutat apoi, m-am re-găsit
Dar nu de tot ci... fără portofel.

epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Femeia, chiar și fără haine, e-o prăpastie de taine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am ascuns de toamnă...

M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.

M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viţei se trezesc şi plesnesc muguri.

M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă să ardă,
Freamătă uşor, se teme că frumuseţea o să-şi piardă.

M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-şi aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranţei se întinde.

M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrenţuiesc, foşneşte-n ram frunza-i puţină.

M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeţi,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineţi.

M-am ascuns de toamnă într-un lăcaş de răvăşite gânduri
Şi m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am plictisit de femei urâte şi rele. M-am săturat de şmecheri care fac glume proaste. Îmi plac Oamenii. Îmi plac femeile pe care le motivez să facă sport, să zâmbească mai mult, să-şi caute mai aproape fericirea, în ele, nu în bârfa de "shantz".

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am început să pictez, m-am simţit ca transportat într-un fel de paradis... În viaţa de fiecare zi, eram de obicei plictisit şi supărat de lucrurile pe care oamenii din jur îmi tot spuneau că trebuie să le fac. Începând să pictez, m-am simţit imediat glorios de liber, liniştit şi singur.

citat clasic din Henri Matisse
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă gândesc cât de minunat este că nu m-am născut prost sau că n-am devenit pe parcurs. M-aş fi plictisit tare rău dacă aş fi fost prost. Sau poate că nu. Se zice că proştii nici măcar nu-şi dau seama că sunt proşti asta e şi mai patetic. Ca şi cum aş fi şchiop da aş visa să ajung campion la maraton alături de oameni nebetegi.

Cristina Nemerovschi în Pervertirea (2012)
Adăugat de Dreams in Black and White
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi, eu nu ştiu să vorbesc! Pentru că am eu încrederea asta mare, că avem inimi la fel şi că simţim laolaltă şi ce-i bine, şi ce-i rău. Şi-apoi hotărârea de-acum s-a copt în mine în preajma ta. Nu m-am gândit niciodată să mă însor, aşa, cu oricare. M-am gândit să mă însor cu tine. E o deosebire şi tu o înţelegi. Poate că fără tine nu m-aş fi gândit... Hai, dă mâna încoace. Ei, bai! Nu-ţi fie frică. Nu ştii ce viaţă frumoasă m-am jurat să-ţi croiesc ici, lângă bucăţica asta de vietate din pieptul meu, care se zbate speriată acum, de o faptă aşa de mare, ca pasul meu de azi.

Victor Ion Popa în Muşcata din fereastră
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visare

Atât m-am plictisit în viaţa asta,
C-aş vrea s-adorm de-atâta plictiseală,
M-aş duce-n Iad ca să cunosc năpasta,
Apoi în Rai, aşa... de fandoseală!

Dar somnul să-mi fie visare clară,
În Iad doar să privesc împricinaţii,
Să văd stârpiţi, pentru întâia oară,
Slugoii dovediţi drept inculpaţii.

În trei decenii au sfidat poporul
Cum n-au făcut-o-naintaşii noştri,
Iar lui Satan să-i dau, cu drag, onorul,
Plocon-zălog, minciuna ăstor monştri.

În Rai, dacă mă duc, să nu am treabă,
Mă plimb prin locurile cu verdeaţă,
Durere, întristare, suspin, grabă
Să nu existe, cum erau în viaţă.

Să fie numai linişte şi pace,
Meleag plăcut în care să trăiască
Un neam de oameni cu origini dace
Ce n-au avut în gând să-l părăsească.

Trăim acum, familie unită,
În Europa cu atâtea naţii,
Nimic nu ne mai duce în ispită,
Decât să fim egali unii cu alţii.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!