I-am luat parfumul din mână și m-am stropit cu el deasupra capului, astfel încât aburul să cadă ca o ploaie ușoară. Să-mi spele păcatele. Să facă din mine o fată care nu văzuse niciodată focurile din septembrie, nu fusese împușcată... O fată ca în poezioarele de grădiniță, în rochie albastră, ținând în brațe un miel în grădina unei case de țară. Asta eram eu, la urma urmei.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Tot ce știam era că muream de foame și că trebuia să plec de acolo. Mă simțeam îngrozitor că voiam să mă salvez doar pe mine, nu și pe ele. N-aș fi vrut să gândesc una ca asta despre mine. Dar, la urma urmei, știam că și ele ar fi făcut la fel. Nimănui nu i-ar fi păsat de mine dacă ar fi avut șansa să plece. Eu aș fi simțit doar curentul iscat de ușa trântită în urma lor.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost surprinsă de miros, nu mirosea deloc a Ma Griffe, mirosea a floricele care cresc în pădurile englezești înfrunzite, ca o fată care ar purta șorț și pantaloni strâmți și ar face coronițe din margarete sălbatice, o fată de basm din epoca victoriană.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La urma urmei, o fată este, ei bine, o fată. Este frumos să ți se spună că ai succes la asta.
citat din Rita Hayworth
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lorelai: Lane nu poate să părăsească formația. Trebuie să devină faimoasă și să-mi facă cunoștință cu Bono.
Rory: I-am spus asta.
Lorelai: Bine, hai să mâncăm... să vedem dacă putem să ne gândim la un mod prin care să îmi salvez viitorul meu de fată care însoțește formațiile.
replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Accident fatal. Gândul acesta era aproape de nesuportat, dar posibil. Poate nu intenționase să facă asta. Claire n-ar fi planificat lucrurile așa. Nici măcar nu se spălase pe cap. S-ar fi pregătit, totul ar fi fost perfect. Ar fi scris un bilet, explicând totul în două sau în cinci moduri. Poate nu voise decât să doarmă... Am râs. Am râs amar ca mătrăguna. Poate că nu fusese decât un accident. Ce nu era un accident. Cine nu era?
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum puteam să-i explic cine-mi făcuse asta? Ar fi trebuit să încep cu ziua în care mă născusem.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pahar sau o fată
Ziua era noapte
Ca la orice sfârșit de scenariu
A duce un pahar sau o fată la gură
De acum încolo nimeni
nu va mai salva pe nimeni
În carnea apei spălăcit albastră
munților li se chirciseră genunchii
Debarc limbaj osândit
azvârlind cu o cupă din mână în mână
azvârlind cu lovituri provizorii
din voci în voci de călători
Copii ce plâng în turn.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea aceasta era specială, era ca ultima femeie, care-și lăsa urma de parfum acolo unde începuse amorul în gând. Scurtă, fugară și, ca orice iubită de împrumut, era carnală. Nu-mi cerea să-i ofer iubire, jurăminte și cuvinte dulci. Știa de ce fel de resurse dispunea, știa ce trebuia să facă și știa în cât timp să dispară până-n zori. Noaptea aceasta purta ceas la mână. Nu voia nimic de la mine și îmi era atât de dragă, pentru că, astfel, îmi aparțineam mie însumi mai mult. Delicat, îmi atinse pielea rece și își lipi buzele fierbinți de vis, cu patosul unei nebunii trecătoare. Mă sărută-n gând, furându-mi respirația și m-am trezit rostind două cuvinte de somnambul, nu "te iubesc!", ci... "noapte bună!" Știam amândoi că se va sfârși. Ea nu era fidelă, în caz contrar nu și-ar împărți trupul între duminică și luni. O îmbrățișam cu drag, căci nu o voi revedea nicicând. I-am păstrat, în gând, urma de ruj și parfumul.
citat din romanul Din octombrie până în martie de Carmen Stoian (octombrie 2018)
Adăugat de Carmen Stoian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văzusem deja lumea, cu frumusețea și suferința și minunile ei mai bine mai bine decât sperau sau se temeau ei că o vor percepe. Dar mai știam ceva. Că toți cei care nu recunoșteau cine erau sau unde fuseseră se aflau în cel mai mare pericol. Erau niște somnambuli orbi pe frânghie, care tăiau cu degetele aerul subțire. Așa că i-am lăsat să plece, m-am ridicat și m-am îndepărtat, știind că renunțasem la ceva ce nu aveam să mai capăt vreodată (...), la o iluzie pe care mi-o făcusem, că puteam să fiu salvată și să o iau de la capăt.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știam ce să spun. Ucisese un om. Era mama mea. Nu știam dacă eram ca ea sau nu. În principiu, nu voiam să vorbesc despre ea.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericirea îmi miroase a ploaie
Fericirea se plimbă prin mine
legată la ochi,
e ca o pasăre împușcată
ce nu vrea să renunțe la aripi,
strigându-mi numele,
în timp ce îl rog pe Dumnezeu
să-mi facă fluturi din trupul căzut,
iar sufletul să mi se plimbe desculț
prin cea mai frumoasă miriște.
Fericirea îmi miroase a ploaie,
o văd ca pe o femeie
ce stă în genunchi
și se roagă...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acea noapte
Îmi amintesc de acea noapte,
În parc, pe bancă, doar noi doi,
Vorbeam încet, ușor, în șoapte,
Deși cu tine eram vioi.
Eu vorbeam mereu, mă bâlbâiam,
Vroiam să fie cât mai plăcut,
Doar pentru tine, căci te plăceam,
Vroiam doar să te sărut.
Iar tu, înger pur din Rai,
Priveai spre cer, erai tăcută,
Erai frumoasă, străluceai,
Ca o floare atent crescută.
Și-ntr-un moment, fără accept,
Te-am luat de mână, ne-am ridicat,
Inima mi se oprise-n piept,
Te-am luat în brațe, te-am sărutat.
La sfârșit nimic n-ai spus,
Doar te-ai întors și ai plecat,
Acea noapte a apus,
Cu gându-n stele m-ai lăsat.
Doar o fată mult privită
Pentru-o noapte neuitată,
Acea fată mult iubită
Pentru-o noapte fermecată.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!
La 12 ani arătam ca o fată de 17. Corpul meu era dezvoltat și cu forme conturate. Dar nimeni nu a știut asta în afară de mine. Încă mai port rochia albastră și bluza pe care mi le-au dat de la orfelinat.
citat clasic din Marilyn Monroe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "My Story Hardcover" de Marilyn Monroe este disponibilă pentru comandă online la 102.99 lei.Ce-mi place la o fată? Îmi place o fată care mă place, o fată care știe cum să zâmbească și vede partea frumoasă a lucrurilor. O fată care mă face să fiu o persoană mai bună.
citat din James Lafferty
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram copilul bătrân, trecutul care trebuia ars din temelie, pentru ca mama, pasărea Phoenix, să poată renaște încă o dată, o pasăre de aur ridicându-se din cenușă. Am încercat s-o văd pe mama prin ochii lor. Frumosul suflet poetic întemnițat, geniul în suferință. Suferise oare mama? M-am forțat să-mi imaginez. Cu siguranță suferise când Barry o dăduse afară din casă în ziua aceea, după ce se culcase cu ea. Dar când l-a omorât suferința a fost, într-un fel, compensată. Suferea acum? Chiar nu puteam spune.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am umblat lumea în lung și în lat și n-am rămas la Paris: m-am întors în țară pentru că nu eram suparat pe țară și niciodată nu m-am supărat pe țară.
Nicu Constantin în Interviu 2009
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fată ca mine
O fată ca mine se pregatea să moară,
când am zărit chipul tău într-o fotografie.
ea respira greu, mai rar, tot mai rar,
iar pieptul meu tresărea privindu-te.
A inchis ochii pentru totdeauna,
de teamă, eu m-am întors spre ai tăi.
am găsit in ei flori, poezie, tristețe
și m-am oprit să respir cu tine.
M-ai alungat, că nu vrei să știi,
de-o femeie ce nu-ți aparține.
sunt a ta, mai mult ca oricare alta.
tu m-ai creat, acceptându-mi rimele.
Moartea pute, nu vreau s-o simt.
nu încă. încă inspir mirosul vieții.
crisparea și respingerea minții tale,
dă Doamne sa se facă lumină si bucurie.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeița mea
În rochie albă de mătasă ai apărut în calea mea.
Erai așa de grațioasă, zeița mea cu ochi de stea.
Erai ca o gingașă căprioară,
Care își potolește setea la un izvor
Și am înțeles din clipa aceea că veșnic de tine mi-a fost dor.
M-am apropiat atunci de tine și în brațe cu drag te-am ridicat.
Erai ușoară ca puful de păpădie și miroseai a flori de fag.
În rochie albă de mătasă ai apărut în viața mea.
Și vreau să-mi fii mireasă, zeiță cu chip de stea.
poezie de Vladimir Potlog (16 august 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am să uit (poezie dedicată soției)
N-am să uit toamna în care,
În satul meu a venit.
Avea un geamantan mare
Cu de toate burdușit
Mă plimbam pe strada mare,
Cu soare în asfințit,
Când un trandafir în floare
De departe am zărit.
Am alergat înainte
Și în cale i-am ieșit.
Am rămas fără cuvinte,
Ce fată am întâlnit!
Era așa de frumoasă,
Inima mi-a cucerit.
Era și puțin sfioasă
Când pe mine m-a privit.
Era tânără copilă,
Care de pe bănci venea.
Întorcea o nouă filă
În viața-n care intra.
Chipul ce-mi stătea în față
Mă vrăjise-atât de mult!
Simțeam că la cer mă-înalță,
Că nu mai sunt pe pământ.
A rămas și ea uimită.
Obrajii i s-au roșit.
Am văzut că-i mulțumită
Că pe mine m-a-întâlnit.
Am prins-o ușor în brațe
Și un sărut i-am furat.
Am vrut și ea să se-înalțe
Precum eu m-am înălțat.
Era dulce, mlădioasă,
Când de mână ne-am luat.
Am dus-o la mine-acasă
Și pe viață ne-am legat.
Ne-am jurat atunci credință
Viața să ne-o bucurăm,
La copii să dăm ființă,
Lângă ei mereu să stăm.
Vrem să țină legământul
Atât cât ne ține viața.
Până ne cheamă pământul,
Până când se rupe ața.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rugăciunea unei broaște țestoase
Doamne, ajută-mă să redevin mieluța din copilăria pe care mi-ai aruncat-o la câini! Eu nu m-am supărat, Doamne, pentru că mi-ai șterpelit cloșca, tocmai când mă vârâsem sub ea... Și era atât de cald...!
Nu, nu m-am supărat, ci am tăcut chitic! Pe urmă, din cauza nedreptății tale, m-am zbătut ca peștele pe uscat, Doamne!
Puteam să te dau în judecată, pentru sechestrare de pământeni, sau să te pârăsc la D. N. A., pentru însușire ilicită de luturi! Dar eu te-am iertat... Doamne!
Ceea ce mi-ai luat (și continui să-mi iei), niciodată n-o să-mi mai poți da înapoi... De aceea, te implor, Doamne: fă-mă din nou miel, ca să nu mă revolt ci doar să scâncesc, atunci când îmi pui cuțitul la gât...!
rugăciune de Iulia Mirancea (15 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 16 comentarii până acum.