Spectru-n formare

hidrele spectru al iernii
a început să-mi albească ochii
o primă privire s-a și izbit de pământ
în cercuri mărite-nghețând

cineva privește intens
cele din urmă fructe
și cum încet le doboară
poți să-1 gândești cu mult mai ușor

dar soarele tot adunat
în tainice-adâncuri de oase
ne va fi deajuns
pentru marea călătorie ce-ncepe

cine-și trăiește făptura
mai repede
cu-adevărat mai repede
singur va-nvinge

sângele-n mine ia foc
cu-atât mai ciudat
cu cât dogorind se-ncălzește pe sine
păstrându-și rigid greutatea

poezie de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Costel Zăgan

Incendiu la duminica cea repede

Cât de repede ne naștem
cât de repede e luni
cât de repede suntem tineri
cât de repede nebuni
cât de repede iubim
cât de repede e marți
cât de repede rămânem singuri
cât de repede bărbați
cât de repede e ura
cât de repede e miercuri
cât de repede suntem Bacovia
cât de repede nu-s ce(r)curi
....................................
Cât de repede îngerul ajunge șchiop
cât de repede paradisu-i un jug
cât de repede e sâmbătă
O și cât de repede
arde
Doamne
acest
rug

poezie de din Poeme de-aprins noaptea (31 august 1979)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton comic

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Biruința

Isus a înviat din morți, biruitor,
din Însăsi viața Lui dând viață tuturor!
Si-acum în rând cu noi, ca frate și-mpărat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

Cu mii de flori, cu frunze noi în crâng
vin primăveri ce iarna iar înfrâng
Și toate spun că Cel Crucificat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

Isus a înviat cu trup de slavă plin,
așa cum vom trăi și noi prin har divin.
De două mii de ani în luptă ne'încetat,
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

Dar dacă-i drept că-nvie frunza iar
și florile când din pamânt răsar,
cu-atât mai mult Acel ce le-a creat
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

Isus a înviat, puternic și slăvit.
Și sutele de frați cu Domnul au vorbit.
Apoi, în patru zări pornind, ei au strigat:
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

Eu n-am văzut cum a-nviat Isus,
nici mâna-n răni ca Toma nu I-am pus.
Dar simt mereu că-n viața ce mi-a dat
trăiește, trăiește, e viu cu-adevărat!

poezie celebră de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Ceremonial

Ce bine-i uneori să fie noapte
ce bine-i uneori să fie
întuneric doar nu pot suporta
întotdeauna sa-mi vezi fața

și nici acum nu pot dormi
sunt nori îndepărtați ce se formează
ori se mai rupe de pe-orbită
în univers vreo stea

și trebuie în lume cineva să stea de
veghe să cumpănească totul în tăcere
când sarea oaselor absoarbe rouă mai
repede să vină zorii

plutesc deasupra marelui tău
somn cu ape repezi și adânci Iui
poate i-aș îngădui să-mi vadă
livida față descărnată

tu trebuie s-o bănui numai
și chiar în clipa asta
pe sine dând începe-ncet să se distingă
lipsitul de privire în oglindă

poezie de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Pier repede muștele: repede se înmulțesc și repede mor. Oamenii se prăsesc ceva mai greu, dar în vreme de război ei pier tot atât de repede și tot atât de ușor ca muștele, iar în unele împrejurări chiar mai ușor, chiar mai repede.

în Șatra
Adăugat de scofieldutzaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satra" de Zaharia Stancu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.90- 10.99 lei.

Sălbatecul

Și el din mamă s-a născut
Ciudat
A plâns și el la început
Ciudat
Cânta și dânsul uneori
Ciudat
Sorbea mireasma și de flori
Ciudat
Ciudat și el își amintea
Ciudat
De-un feciorelnic trup de nea
Ciudat
Privea și cerul înstelat
Ciudat
Ciudat că nu m-a devorat
Ciudat.

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Curcubeul" de Grigore Vieru este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -38.44- 15.99 lei.

În armonia iubirii

Noaptea a trecut ș-acum soarele ne calcă-n prag,
aș vrea să fii lângă mine să mă mângâi cu drag,
dar degetele tale au plecat la lucru și eu mângâi un pluș,
mă ridic cu gândul la tine și de-abia aștept să vii ca un spiriduș,
să mă cuprinzi în brațe, iar eu să te cuprind cu dor,
și-ncet în armonia iubirii suntem purtați de-amor.
Ușor mă-ntinzi, să-mi poți vedea ochii și a mea privire,
îmi mângâi părul și ochii mi-i săruți cu iubire,
iar gândurile și emoțiile cresc în iubirea ce am,
închid apoi ochii și te simt încet,
iar lacrimile mele se scurg ușor pe-al meu piept,
iar tu lacrimile-mi săruți cuprins de al meu dor,
dar lasă-mă o clipă încă, să pot și eu să te ador,
că vreau a mea privire ochii tăi să-i pătrundă,
căci te-am strigat profund atunci când m-am trezit,
aveam lacrimi în ochi și doar plușul m-a auzit,
dar tu acum cu dragoste-n suflet ai venit,
te strâng în brațe și speranța iubirii noastre a revenit.

poezie de (13 septembrie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Teodor Dume

Semne de la mama

în închipuirea mea trăiește o mamă
sigur e mama
face parte din mine
dimineața
la amiază și seara
când vorbesc cu Dumnezeu
își pune capul între palme și
mă privește tăcut
din ochii deschiși parcă
într-o altă lume
ies lacrimi

trăiesc între realitate și vis

ferit de ochii lui Dumnezeu
îmi întorc capul și plâng
am senzația unui sentiment straniu
cum parcă m-aș hrăni cu propriul
meu sânge
sub stăpânirea gustului acela
mult prea dulceag
tremur într-un ritm agonic
aș face orice ca să-mi pot curăța
oasele de frică
aș întoarce lumea înspre marginile cerului
și soarele către chipul mamei
locuit în mine
deși știu că nu-i decât o cruce
de lemn putrezit
pe care o port ca Iisus coroana de spini
de la o vreme mă pipăi și
mă întreb mirat
sunt eu sau nu mai sunt eu
cel care am fost
închid ochii și sub mângâierile
imaginare o strig pe mama
o întreb
de ce s-a dus fără o vorbă
de rămas bun

știu că dincolo de tăcerea ei și
de ceea ce a fost
e multă suferință și iubire
nimic nu e întâmplător
zic
cu ochii ațintiți la lumina
de la capătul nopții
mă răstesc la Dumnezeu
spune-mi Doamne
eu
eu când o voi putea urma?
am obosit să mai cred în tine
Doamne!
sufletul nu mi l-ai citit de mult
mă simt ca un tren oprit
într-o haltă fără călători
cineva trece tăcut și mă privește
din mers
știu că nu poți fi tu
Doamne
și mai știu că
nu îmi vei răspunde
nu-mi rămâne decât să aștept
sau să fac ceva ce știu cel mai bine

până una-alta
o să cobor în mine și
câte puțin în fiecare zi
voi roti soarele după umbra mamei
și în cele din urmă o voi ruga
să-mi lase un semn la orele 12 fix
ca să am puterea să privesc pe fereastra
altui cer

poezie de
Adăugat de Teodor DumeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Cum poți aborda un nou început

Când se termină un drum
există un nou început.
În sertarul inimii,
tu ai adunat și bune și rele.
Lasă relele în urmă.
Pornește la drum cu cele bune!
Doar așa poți aborda
noul început.

poezie de (iunie 2018)
Adăugat de Dumitru DelcăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Între două anotimpuri

Formată-i cheia stelelor în lume, cu cât
mai simplă și mai virginală cu-atât
mereu mai fără de greșeală, cuprinsă
de o blândă-nțelepciune.

Puterea lumii răsări ovală și-nfiorată-n
sine fără nume, cetăți vuind
de mătăsoase rune va scoate griul iarăși la
iveală.

Prin cele două anotimpuri strânse,
un gol cât bucuria zilei plânse
o boabă din argintul cel mai pur.

Acum pe dealurile încă ninse poți
observa cum se ridică-n pânze ozonul
ne-nverzitelor păduri.

sonet de
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimeni nu poate știi calea pe care tu să o urmezi. Și e normal să fie așa. Pentru că tu porți responsabilitatea bunelor și relelor, a roadelor bogate sau a pierderilor și suferințelor de pe calea ta, deci decizia îți aparține. Încearcă să experimentezi tot ce poți și vezi cum te simți. Busola ta interioară îți va spune când e ceva ce îți place și vrei mai mult sau când îți displace și nu mai vrei să ai parte de acel lucru. Astfel, aduni indicii ca și un detectiv și le tot pui cap la cap până când întregul puzzle este gata. Deci trăiește-ți viața – intens! Cu cât mai intens, cu atât mai repede dobândești putere de discernământ. Și cu cât ai mai repede putere de discernământ vei știi ce e bine și rău pentru tine, care e adevărul tău, realitatea ta și calea ta.

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu doar veni la mine și te reîntoarce la tine. Dacă tot ai venit la Mine rămâi la Mine ca Mine! Care ar fi sensul, mai mult decât o amintire, sa faci câțiva pași pe câmpia Libertății și apoi repede, repede să te întorci în jungla minții?

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu mă deranjează că gândești încet. Mă deranjează că publici mai repede decât gândești.

citat din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Alin Ghiorghieș

Melcul lui Eustache

Am adormit în melcul meu
Eu mai repede ca el
El mai repede ca mine
Sforăind ușor, dar greu.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Femeia are simțul mult mai fin al situațiilor morale, trăiește mult mai adânc decât bărbatul încercările interioare ale ființei apropiate; ea se transpune în întregime în locul altuia mergând până la depersonalizare. Cugetul ei și făptura ei surprind mai repede și simt mai adânc durerile și bucuriile celor apropiați.

în Preludii
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Deconspirare

prea repede iubim
(poate numai noi poeții)
prea repede înșelăm
(femeia bărbatul cuvântul)
prea repede abandonăm
(când ne resping pe noi poeții)
prea repede trecem
(toți)
în spatele geamului
prea repede trece fiecare pas al nostru
(de fapt un pas pe gheață)
prea repede punem talpile
(feminine și masculine)
pe geam.

pentru cei fără patine
lovitura este și mai puternică

poezie de , traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana NăgăraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Adina-Cristinela Ghinescu

Blestem și binecuvântare

ucenicilor foști și viitori...

Cu cât te-nalți mai mult în zbor,
Cu-atât mai tare o să doară...
Lacrimi se-adună-ncetișor
Și simți cum viața te doboară...

Cu cât privești totul de sus,
Cu-atât riscul de a te frânge...
Crește mai mult înspre apus
Și sufletul tăcut îți plânge...

Cu cât mai mult iubești Lumina,
Cu-atât mai mult capcane vin...
Spre a te încărca cu vina
A șarpelui plin de venin.

Cu cât spre adevăr te zbați,
Cu-atât lupta se întețește...
Iar cei care-i credeai curați
Sufletul vezi cum le pălește.

Cu cât iubești fără motive,
Cu-atât mai mult vei fi rănit...
Cum rațiuni, inimi în stive
Au aderat spre nesimțit.

Cu cât oferi și dăruiești,
Cu-atât mai mult puțini te-admiră...
Căci nu te văd de fapt ce ești
Nu te-nțeleg și se tot miră...

Blestem și binecuvântare...
S-au pus în mine amândouă!
Sunt sabia care nu moare,
Și ce-ați ales... rămâne vouă!

poezie de din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Adrian Păunescu

Nimeni nu e singur pe pământ

Nimeni nu e singur pe pământ,
Cineva în grija lui îl are,
Nici cei singuri - singuri nu mai sunt
Dacă are umbră fiecare.
Singur stai în casă și gândești
Că ești singur fără mântuire,
Dar în pragul casei părintești
Se aude-un greierat subțire.
O scrisoare-ți foșnește-n mâini,
Un poștaș la ușa ta mai bate,
Latră-n depărtare niște câini,
N-ai să mai cunoști singurătate.
Asta este boala cea mai grea,
Dar de ea instantaneu se scapă,
Când în plânsa sete, cineva
Îți aduce un pahar cu apă.
Umbre jos și norii sus pe cer,
Cai păscând și soarele în scapăt,
Om stingher în drum spre om stingher
Nimeni nu e singur pan' la capăt.

poezie celebră de
Adăugat de Alexandra MihaiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.

Prea repede

Zboară clipele-n vânt una câte una,
La rând, pierzându-se-n uitate zări,
Prea repede la asfințit răsare luna,
Prea-n grabă apune soarele în mări.

Prea repede s-a risipit copilăria,
Iar tinerețea parcă a trecut acum,
Prea lungă-i, Doamne, veșnicia,
Pentru o viață ce trece ca un fum.

Prea repede trec zilele cu soare,
Iar nopțile albastre nu-mi ajung,
Prea scurtă mi se pare bucuria,
Pentr-un infern atât de lung.

poezie de din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana IordachescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă voi pierde de mine o vreme. Cât să învăt să fiu și să dăruiesc. Mult și intens până se vor topi orgoliile hâde în măreția lor. Pe urmă tu le vei cerne ușor cenușa în pământ roditor, înăltând silueta altor trăiri atât de utile esenței noastre. Ne vom strânge în brațe lent și sincer. Ca o regăsire de sine în celălat. Cu îngăduință și blândețe, dincolo de așteptare și compromis. Ne aveam. Și era bine în răcoarea privirii tale, la adăpost de singurătate....


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Vivian Ryan Danielescu

Este timp si pentru noi

Zbor file îngălbenite din calendar
A mai trecut grăbit încă un an
Soarele străbate traseul lui solidar
Toate au un început si frumos final

Ziua începe cu un răsărit de soare
Vântul cu fosnet in frunză de cais
Ziua sfîrseste cu un apus in zare
Vântul se potolește oare a fost vis

Inima ruptă in două fericire si iubire
Inceput de prunc apusule eu mă duc
Între cele două stă timpul toarce zile
Rest din file zboară repede într un nuc

Păsări ciripesc cântă ore bune un cuc
Strigă pe al meu iubit el n a mai venit
Gânduri vise iubiri scrise cu mine le duc
Anii au trecut părul mi a incaruntit

Te astept la apus soarele acum e sus
Este timp si pentru noi sa fim iară doi
Nu astept repede de la tine un răspuns
Sufletul meu este mereu primitor si vioi

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook