
Blestem și binecuvântare
ucenicilor foști și viitori...
Cu cât te-nalți mai mult în zbor,
Cu-atât mai tare o să doară...
Lacrimi se-adună-ncetișor
Și simți cum viața te doboară...
Cu cât privești totul de sus,
Cu-atât riscul de a te frânge...
Crește mai mult înspre apus
Și sufletul tăcut îți plânge...
Cu cât mai mult iubești Lumina,
Cu-atât mai mult capcane vin...
Spre a te încărca cu vina
A șarpelui plin de venin.
Cu cât spre adevăr te zbați,
Cu-atât lupta se întețește...
Iar cei care-i credeai curați
Sufletul vezi cum le pălește.
Cu cât iubești fără motive,
Cu-atât mai mult vei fi rănit...
Cum rațiuni, inimi în stive
Au aderat spre nesimțit.
Cu cât oferi și dăruiești,
Cu-atât mai mult puțini te-admiră...
Căci nu te văd de fapt ce ești
Nu te-nțeleg și se tot miră...
Blestem și binecuvântare...
S-au pus în mine amândouă!
Sunt sabia care nu moare,
Și ce-ați ales... rămâne vouă!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre lumină
- poezii despre șerpi
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre suflet
- poezii despre plâns
- poezii despre moarte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sunt un bulgăr de nimic
Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.
Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Și cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat să sorb
și pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.
Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre război, poezii despre pace, citate de Costache Ioanid despre pace, citate de Costache Ioanid despre lumină, poezii despre Soare sau citate de Costache Ioanid despre Soare
Învechirea vinului
De vinul nobil, vinul bun,
Un lucru eu aș vrea să spun:
Cu cât mai mult se învechește,
Cu-atât mai bun se dovedește.
Acuma despre vinul prost,
Să nu-ntind vorba fără rost:
Cu cât mai mult se învechește,
Cu-atât mai mult el se acrește.
poezie de George Budoi din Elogii vinului și viei (12 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vin sau poezii despre prostie

Cu cât îmbătrânești, cu-atât ești mai singur și cu-atât ți-e mai foame de dragoste.
Oana Pellea în Jurnal 2003-2009
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre iubire
Incertitudine
... cu cât mai scurtă-i o iubire
cu-atât mai lungă-i o uitare
cu atât mai greu în amintire
se stinge trist o lumânare
cu cât mai lungă-i o iubire
cu-atât mai scurtă-i o uitare
cu-atât scânteia fericirii
în suflet arde ca un soare
întreagă lume-i energie
incertitudine paradoxală
cuantică incertitudine și vie
precum iubirea ta fundamentală...
poezie de Iurie Osoianu (23 decembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- poezii despre paradox
- poezii despre lumânări
- poezii despre fericire
- poezii despre energie
- poezii despre amintiri
Lume, lume
Cu cât lumea e mai multă
Cu-atât suntem mai străini,
Cu cât lumea e mai cultă
Cu-atât, oameni mai puțini.
epigramă de Vasile Iușan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostia și ierarhia socială
Pe scara noastră socială,
Prostia e împinsă-n sus,
Cu-atât cu cât ești mai redus,
Cu-atât cât mintea ți-e mai goală!...
epigramă de George Budoi din Dicționarul prostiei (2011)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prostie sau epigrame despre descreștere
Unei cochete care-și ascunde vârsta
Cu cât mai mult îmbătrânește,
Cu-atât mai mult din ani descrește,
De-o ține-așa acea vulpiță,
Ea în curând va fi fetiță...
epigramă de George Budoi din Epigrame (2011)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre vârstă sau epigrame despre fete

Încurajarea umoristului
Nu-i cazul ca să zici nici pâs
Că ăsta este astăzi trendul
Cu cât te faci mai mult de râs
Cu-atât mai mult îți crește brandul!
epigramă de Gheorghe Gurău (17 ianuarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre încurajare, epigrame despre prezent sau epigrame despre creștere
Cu cât de mult tu mă jignești, cu-atât eu te iubesc.
Luis de Camoens în Sonet
Adăugat de Magia Feminina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre declarații de dragoste
Univers
Cu cât mă apropii eu mai mult de tine
Cu-atât mai mult îmi fugi de sub priviri,
Mă-ndepărtez mereu de primele iviri,
Revin, atras de razrle divine!
Desăvârșit în măreția-ți sfântă,
Neterminat ești astăzi, încă.
Necunoscuta bolta ta adâncă
Mă-nalță iar din lumea mea măruntă!
Pe-acest meleag ne naștem fără voie,
Rătăcitori, în văi cu flori perene,
Făuritorul ne-a promis Câmpia Elizee,
Noi am ales deșertăciuni eterne!
Cobor încet, încet, spre moarte,
Căci, neîndurătoarea s-a lipit de mine,
Învingător, În zilele senine,
Îngenuncheat, în nopțile deșarte!
poezie de Ștefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre victorie, poezii despre timp, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre promisiuni, poezii despre prezent, poezii despre perfecțiune sau poezii despre noapte

Cu cât scrii mai mult, cu-atât tiparul devine mai scump.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre devenire

Îmi scapi cu-atât de astădat'.
Căci e cam mult de când nu ne-am văzut.
Și-i drept că de cultură în răstimp
Și dracul s-a contaminat.
catren de Goethe din piesa de teatru Faust
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre draci sau poezii despre cultură
Jurămintele de dragoste ale femeii
Deși îmi place s-o ascult,
Am spus adesea și susțin:
Cu cât se jură ea mai mult,
Cu-atât o cred eu mai puțin!
epigramă de George Budoi din Epigrame (1 aprilie 2012)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre promisiuni, epigrame despre iubire, citate de George Budoi despre iubire, epigrame despre femei sau citate de George Budoi despre femei

Război telepatic
Așa de mult mă cerți în gând,
Cântă migrene și frustrări;
E balul meu de întrebări
Trimis pe portativ și rând.
Și cât de mult reclami o vină
Căzută asupra-mi voluntar,
Viața a prins un gust amar
Urc tot mai greu spre o colină.
Așa de mult rănești zâmbind,
Să se ridice vanități
Regine doar în entități
Ce irosesc clipa negând.
Și cât de mult trimiți spre mine
Contrariate monologuri,
Tot mai confuz în dialoguri
Rămâi în taină de suspine.
Așa de mult aș vrea să piară
Orgolii ancorate-n rând,
Să-nvingi o luptă dintr-un gând,
Nu faci războiul să dispară...
Și cât de mult am învățat,
Din lupte te ridici și crești
Mai mult, mai plin decât ce ești,
Numai pierzând ești consacrat.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre reclamații, poezii despre muzică, poezii despre monarhie, poezii despre gânduri sau poezii despre creștere

Și nimeni...
Și nimeni nu mă vede când eu tac...
Și nimeni nu m-aude când vorbesc.
Cu sufletul rănit și mult opac,
Ca o lumina sunt care mult orbesc...
Și nimeni nu cunoaște ce port eu...
Sunt ca o scoică ascunsă în durere.
Și-mi ascund tainele în ea mereu,
Sunt inima ce știe să ofere...
Și nimeni nu alege să își tacă
Plânsul tăcut, așa cum eu aleg...
Las zile câte una ca să treacă,
Și-aștept comoara să-mi culeg.
Și nimeni nu mai plânge azi cu mine...
Sunt prea avari în proprii simțăminte.
Nimeni nu vrea să-și urce munți, coline
Și-au încălcat chiar proprii jurăminte.
Sunt într-o lume oarbă, mult prea rece...
Sunt ce nu poți să afli când nu vezi...
Inima mea, pe toți ea vă întrece,
Sunt mult prea mult, ca să mă crezi...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie sau poezii despre vorbire
Arderea aceasta a mea nici mările nici fluviile nu ar putea-o stinge, dar nu mă sperii, pentru că focul acesta îmi face mult bine, cu cât mai tare ard cu-atât mai mare mi-e dorința.
citat din Rafael Sanzio
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sperieturi, citate despre foc, citate despre fluvii sau citate despre dorințe
Pentru a deturna atenția de la proasta guvernare și abuzurile legislative neconstituționale, USL-așii, în frunte cu Victor Ponta și Crin Antonescu, au înființat o comisie parlamentară care să verifice dacă Băsescu a cumpărat legal pământ în Călărași
Îi tot privesc și-i tot ascult,
Și-i evident că e un fâs,
Cu cât insistă ei mai mult,
Cu-atât mai mult se fac de râs.
Nu pot să cred c-acești plebicoli
Nu au nici simțul că-s ridicoli.
pamflet de George Budoi din Politică și politicieni (15 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre simțuri, poezii despre parlament sau poezii despre Victor Ponta
Cu cât e mai bogat, cu-atât e mai zgârcit; și cu cât e mai zgârcit, cu-atât devine mai bogat.
citat din Lu Xun
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zgârcenie, citate despre devenire sau citate despre bogăție

Destin
Indubitabil este vorba despre tine,
Atunci când n-am gândit deloc la mine...
Și implacabil tu vei fi al meu,
Oricum și-oricât ți-ar fi de greu.
Inerent te ții să stai departe...
Ești jumătatea mea, din mine tu faci parte...
Și impasibil vrei să îmi apari,
Dar ochii tăi suspină... sunt amari.
Când nu ești lângă mine, ți-este greu...
Și cu cât fugi, cu-atât te-ntorci mereu!
Doar lângă mine ești un fericit,
Lasă-te de dragoste iubit...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ochi

Dreptul la Drept Divin (pentru Isus...)
m-am întrebat de mii de ori, de mă iubeai la infinit,
dacă mă chemi, sau mă ignori, dacă iubirea i-a sfârșit.
cum Te aud, mă întrebam... și cum știam mereu ce vine...
mii de-ntrebări poveri căram, dorind răspunsuri de la Tine.
m-am întrebat "de ce" adesea... și rămânea mai mult secret...
deși, mi se dusese vestea, că sunt un suflet mult discret.
cum auzeam îndemnul Tău... toată mă frământam în perne...
mi-era și bine, dar și rău... fiind atentă mult la semne!
m-am întrebat de ironie... de ce o folosești prea des...
și am găsit melancolodie, în descifrări ce nu au sens.
mă uit în sus... Îți caut fața... un semn divin de ai să-mi dai...
și poate așa, schimbăm prefața... dintr-un destin ce adorai...
ce-am scris a fost mai mult de Tine... acum să spun și ce-am trăit...
chemări și-atingeri... doar suspine... dar mult am dat din ce-am primit.
cum este oare a Ta iubire... de atât doare și umbrește...
la duh ce caută împlinire... și mântuirea și-o dorește...?
fost-am copil și mi-ai vorbit... de la-nceputuri m-ai chemat...
atât de mult Tu m-ai dorit... nu m-ai lăsat, n-ai renunțat!
m-am întrebat de mii de ori... de ce iubirea Ta mă arde...
mă-mpotriveam să nu m-adori... dar mă trăgeai sus, spre arcade.
este atât de complicat... să povestesc despre noi doi...
să schimb din frază un predicat... sau să conjug verbul la oi...!
e mult prea vast și ireal... faptul că noi vorbim la fel...
că mă-nțelegi și-mi dai ce ai... și mă iubești cum sunt: rebel!
este cu-atât mai complicat, să crezi ce nimeni nu-nțelege...
sau să explic ce am aflat... legea din inimă și Rege!
și imposibil de crezut, că noi suntem de la-nceputuri...
aceiași toți, ce-am tot avut... lecții prin repetate cicluri.
că totul este doar ce-a fost... și numai fața-i e schimbată...
că-i adevăr, cu un mare rost... când conștiința nu-i ratată!
și totul este mult mai mare... gigantic, profund și colosal...
în existența noastră-n floare... ce se tot chinuie spre mal.
dar întrebările există... ca și răspunsuri, care vin...
când mintea nu îți stă înfiptă... și-ai căpătat Dreptul Divin!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre existență, poezii despre dorințe, poezii despre verb, poezii despre sfârșit sau lecții de engleză