
Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Aloonutzy

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Toate suferințele sunt deșarte! îți șoptește un glas dinlăuntru.
Sărutări, lacrimi, iubire: toate sunt deșertăciuni mari, nimicuri pline de durere...
Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul pelinului
Vesel s-a trezit pelinul ștergând urmele tristeții,
În restriștea lui amară dulce veste îl alină,
La margine de răzoare, în răcoarea dimineții,
Argintată-i râde floarea într-o liniște deplină.
Scuturați de-al palei vânt tremură ușor scaieții,
Romanița se frământă într-o unduire lină,
Vesel s-a trezit pelinul ștergând urmele tristeții,
În restriștea lui amară dulce veste îl alină.
Păpădia îl salută, pălăria își înclină,
Îl îndeamnă să trăiască, să uite amarul vieții,
Se înalță ciocârlia scrutând zarea cea senină,
În jur totul clocotește într-o bucurie plină,
Vesel s-a trezit pelinul ștergând urmele tristeții.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă întorc acasă
Să mă întorc într-un târziu acasă,
Ca dintr-o bătălie pierdută,
Ca dintr-un pustiu care doarme.
Să urc încet scările,
Ca și cum numai umbra mea ar fi,
Imaterială, acolo. Să trag podul,
Să tai orice punte și în urma mea doar noaptea
Să pâlpâie ca un gol, ca un ocean rece și negru.
Să mă întorc acasă
În micul paralelipiped de beton
Ca într-un refugiu, ca în toracele
Unui animal mare și cald, ca într-un rest
De memorie. Să-mi pierd urmele,
Să-mi pierd auzul, să-mi pierd văzul
Și doar un simț necunoscut să lucreze, uriaș, în tăcere, în mine,
Să fiu singur. Un scrib într-un sarcofag,
Într-un labirint nesfârșit, într-o noapte de piatră.
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015

Comentează! | Votează! | Copiază!

Își dădea seama că iubirea aceasta îl depărtează de toate credințele și năzuințele lui si totuși simțea că fără de ea i s-ar istovi inima și viața însăși și-ar pierde orice rost, iar lumea ar deveni un pustiu fără margini.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de anna maria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi uitați
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să mă pierd în adâncimea
Onglizii tale sufletești.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să tânjesc dup-o privire
Ce infinită mi-o doresc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
În albastrul lor sublim
Să mă pierd ca-n labirint.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Lumea-ntreagă să se oprească,
Doar ca eu să-i proslăvesc.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Ochii tăi să mi se pară,
Casă sufletului meu.
Ce trist e când vine vremea,
Și ochii ni se întâlnesc,
Să te urc pe-un piedestal,
Și să nu te mai urnesc.
Dar mai trist când vine vremea,
Și ochii nu se mai întâlnesc.
Și ai vrea să simți durerea,
Doar o dată să-i mai vezi.
Să te îneci din nou în ei,
Să-ți spună din nou povești,
Să-ți creezi din nou iluzii,
Că în conștiința lor, trăiești.
Dar pleoape grele îi ascund,
Trecut-a timpul peste noi,
Aproape am uitat albastrul
Ce l-am idolatrizat demult.
poezie de Mihaela Ciuhoreanu
Adăugat de Mihaela Ciuhoreanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Crestele munților se desenau pe cer ca un ferăstrău uriaș cu dinții tociți.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

În Prislopul Năsăudului am luat contact cu țăranul român, aici l-am cunoscut mai bine, aici m-am impregnat de toate suferințele și visurile lui - lucruri care aveau să treacă mai târziu în literatura mea...
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostii sunt toate vorbele omului în clipele cele grele ale vieții.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de alex

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când părăsim această lume, amintirile și năzuințele noastre nu se pierd, ci devin amintirile și năzuințele celor care vin să ne ia locul.
Carlos Ruiz Zafon în Jocul îngerului
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Necunoscutul e singurul îndemn trainic în lume, fiindcă întrânsul se ascund toate tainele ce dau preț vieții.
citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta, întocmai ca și creația divină, devine cea mai minunată taină.
citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toma Pahonțu: Sunt unele iubiri, dacă nu toate, care înseamnă mari predestinări, atunci anume când două ființe se regăsesc împotriva lor înseși... Nu toți oamenii au bucuria sau durerea asta sau nu în toate viețile...
replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

- sportiv
- Un sportiv adevărat e un cavaler în toate manifestările vieții.
definiție celebră de Liviu Rebreanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste toate gândurile și închipuirile micuțului însă plutea veșnic o iubire foarte nelămurită, în care stăpânea Dumnezeu...
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
A mai zis-o cineva
Zilele se țin de mână și merg toate pe un drum,
Unde merg și se adună, nu vom ști și la ce bun.
Trec pe rând prin fața noastră, când senine, când cu ploi,
Ce frumoase sunt acelea care nu calcă-n noroi.
"Vremea vine, vremea trece" a mai zis un om cândva
Și a constat pe sine și-acum doarme undeva.
Zilele se țin de mână și merg pe același drum,
Una ne stinge lumina și ne spune, rămas bun.
Nopțile se țin de mână cu lumini neliniștite,
Toate se scurg într-o noapte nesfârșită pe orbite.
Zilele se țin de mână, nopțile se țin și ele,
"Vremea vine, vremea trece" peste oale și ulcele.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vai! Cât de puține chipuri își păstrează frumusețea! Grijile, supărările, suferințele acestei lumi schimbă și înfățișarea odată cu sufletul, și numai când patimile adorm și-și pierd puterea pe vecie, norii tulburi se risipesc și cerul își recapătă limpezimea. Astfel ne apar adesea morții; chipul lor rece și înghețat își recapătă expresia aceea de mult uitată, a pruncului ce doarme, părând a se fi întors iar în primăvara vieții.
Charles Dickens în Aventurile lui Oliver Twist
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul rătăci un răstimp, parcă și-ar fi încercat zborul spre o lume nouă. Conștiința pură se reînchega pe cât rămâneau mai departe urmele vieții materiale. Încet-încet, sufletul își redobândi limpezimea. Mișcarea se intensifică mereu, prin planuri tot mai luminoase. Spațiul însuși se rotunjea în nemărginire până unde timpul se confundă cu imobilitatea.
Liviu Rebreanu în Adam și Eva
Adăugat de Desiree

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub cerul cenușiu de toamnă ca un clopot uriaș de sticlă aburită, spânzurătoarea nouă și sfidătoare, înfiptă la marginea satului, întindea brațul cu ștreangul spre câmpia neagră, înțepată ici-colo cu arbori arămii.
începutul de la romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Barbu Dolinescu: Politica e râia vieții.
replică celebră din romanul Gorila de Liviu Rebreanu (1938)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierd pe zi câteva ore citind ziare sau reviste. Mă interesează prea mult întâmplările din afară și parcă nu mă pot interesa suficient de cele din mine.
Liviu Rebreanu în Spovedanii
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!