Plăvanii

Trec în asfinţit plăvanii
Înjugaţi la carul greu;
Cu ce-or fi greşit sărmanii
Opintindu-se mereu?

Câte-o groapă prinde-n gură
Colbul câte unei roţi
Ca asupra de măsură.
Mai răsuflă dacă poţi!

Şfichiuind, tresare biciu',
Că jăndar un altu' nu-i
Şi-i întinde la supliciu
Că-s orfanii nimănui.

Pe târziu, se vede satul
"- Bine, Doamne, că ne ţii!"
Se începe-amuş aratul
Şi-n tarlale şi în vii.

Ochii blânzi de nevoinţă,
Lăcrimaţi îndeajuns,
Văd iar ieslea lui Gheorghiţă
Şi odihnei dau răspuns.

Nu pe multă vreme, însă -
Noaptea-ntreagă caii rod ;
Care-ntregi de roadă strânsă
Trec în burţi fără de nod.

Cântă-n trâmbiţe cocoşii
Năzdrăvani, în zori de zi;
Boii saltă greu, ca moşii,
Carul gol iar greu va fi...

Caii rod şi rod întruna
Făr' de saţ şi fără griji...
"- Hăis!" şi-n greabăn pică una,
"- Azi ne ducem la ogrinji!"

Lungă-i tare ziua, lungă!
Boi, ca boii la cărat;
Caii rod... ( când să le-ajungă? )
E plăvanul blestemat!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (5 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu, aşa cum ne este El zugrăvit în creştinism, mă face să mă gândesc la Xenofon –considerat de unii ca întemeietorul şcolii eleate şi cu orice s-ar spune, un atât de clar ponunţat scepticism, care spunea că dacă boii şi caii şi-ar zugrăvi zeii i-ar infăţişa ca boii şi caii cei mai aleşi. Aşa şi oamenii, au înzestrat un om cu toate însuşirile ce li se păreau lor mai grozave, fiecare din ele împinsă la perfecţiune şi au zis: "Acesta e Dumnezeu".

Jeni Acterian în Jurnalul unei fete greu de mulţumit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt carul de la margine de sat

Sunt carul de la margine de sat
Şi zac de multă vreme părăsit;
O iederă pe roţi mi s-a urcat,
Iar caii mei zănatici, au murit.

Aveam prelată şi un coviltir,
Dormeau sub ea vreo zece puradei,
Iar şeful şatrei ascundea-n chimir
Şi-n oişte, purcoi de cocoşei.

Dar au plecat la Londra, la Bruxelles
Şi au cerşit cu toţii pe afară,
Acuma s-au întors şi au castel,
În loc de cai, au Mercedes la scară.

Mai am in minte pocnetul de bici,
Iar loitrele mai poartă încă semne,
De la buştenii mari sau chiar mai mici,
Când noaptea se furau din codru lemne.

Doar carii ce mă rod neîncetat,
Sunt durerosul leac de-nsingurare:
Stau nopţile, sub cerul înstelat,
Privind invidios la Carul Mare!

poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că am înghiţit o stea

când alergam ca un zăpăcit pe coama dealului
să prind de roate carul mic
să-i pun piedică cu un lanţ din tulpini de păpădie
cum am văzut că punea bunicul la carul cu boii crescuţi de el
luat cu împrumut de la CAP să-şi care lemne pentru iarnă
îmi plăcea că boii încă-l cunoşteau de stăpân
şi-i ascultau cu blândeţe comenzile
când hăis când cea când hooo măi dragilor
mă scutura carul ca pe un dovleac nepriponit
cântam ca un apucat melodii auzite pe la radio
iar privighetorile se luptau să mă-ntreacă
doar bunicul număra frunzele
zicea că vine în curând toamna
mirosea deja a tămâiosă pe deal
când zburdam ziua după puful păpădiilor
ca după galaxiile nopţiilor
ca după steaua aceea care-mi bate acum
în inimă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuratatea

Singuratatea-i soră cu moartea
Cine-a zis a zis-o drept
Stau mereu eu şi aştept.
Să-mi se scrie doar un rând,
Să- mi se spuna un cuvînt.
Tare greu e Doamne sfinte
Să trăieşti fără părinte!
Fără mamă, fără tată,
Fără lumea asta toată.
Tare greu e să trăieşti
Când la nimănui nu-i trebuieşti.
Mamă, ia-mă şi pe mine
Sus în ceruri lângă tine.

poezie de Anna Chilat (20 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singuratatea

Singuratatea-i soră cu moartea
Cine-a zis a zis-o drept
Stau mereu eu şi aştept.
Să-mi se scrie doar un rând,
Să- mi se spuna un cuvînt.
Tare greu e Doamne sfinte
Să trăieşti fără părinte!
Fără mamă, fără tată,
Fără lumea asta toată.
Tare greu e să trăieşti
Când la nimănui nu-i trebuieşti.
Mamă, ia-mă şi pe mine
Sus în ceruri lângă tine.

poezie de Poiezie de Anna Chilat (20 mai 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

E tare greu când ţi-e dor...

Văd acum în depărtare
Un punct mic ce se vede-n zare.
Îi văd! Îi văd venind...
Ziua o-ncep sărbătorind,
I-am aşteptat atâta vreme
Şi-i greu! E greu să tot aştept,
Pornesc la drum la întâmpinare,
Grăbită să le dau o sărutare.
Acum îi văd, le zăresc faţa,
Şi-i greu. E tare greu.
E greu să transpun în cuvinte
Tot ce-am adunat atâta timp în minte,
Chiar dacă au venit eu nu le-aş mai da drumul.
Sub mantia timpului i-aş ascunde-n fumul...
Dar vremea mea de mult e în apus
E doar un vis, din visul meu de sus.

poezie de Eugenia Calancea (15 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună seara, Doamne ajută

Bună seara, Doamne ajută,
Oameni buni şi lume multă
Binele cu voi,
Cu voi şi cu noi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Gătaţi-vă curţile
Şi deschideţi porţile
Că venim la voi,
Pornim amândoi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Adu, măi crâşmare, vin,
Să vedem paharul plin
Să ne petrecem,
De griji să uităm...

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

Trec anii unul şi unul
Nu ne iartă pe nici unul
Să treacă frumoşi,
Cu noi sănătoşi..

Că bogat îi greu
Şi sărac îi rău,
Nici nu ştii cum îi mai bine
Că la toţi li-i greu...

cântec
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boii (pamflet)

Şi boii-s de mai multe feluri:
Întâi sunt boii din şepteluri;
Aceştia-s boii puşi la jug,
Utili plugarilor la plug,

Plăvanii ce umili trag carul,
Cum îi descrie aici stiharul.
Că-i cer senin, vreme ploioasă,
Recolta ei o-aduc acasă

Şi, fie iarnă, fie vară,
Ei grânele le duc la moară;
Ei cară lemne din pădure
Şi munca grea pot s-o îndure.

Aş mai puncta înc-un aspect:
Sunt demni de stimă, de respect;
Aceşti boi harnici şi blajini
Sunt zi de zi tot mai puţini.

Apoi sunt boii din Guvern,
Din Parlamentul nost modern
Şi din partide, primării,
Neîntrecuţi în viclenii;

Precum a spus un şugubeţ,
Sunt demni de râs şi de dispreţ,
Obraznici şi corupţi, inculţi,
Ei sunt din ce în ce mai mulţi.

poezie de George Budoi din Boii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 mai 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai greu

Nu-i greu să scrii o tragedie,
Şi-n metrul antic, dacă vrei...
Mai greu e ceea ce-mi ceri mie:
Să mă pronunţ... asupra ei.

epigramă de Voltaire din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată cum trec

Şi iată cum trec anii,
Priveşte cum se duc,
Lăsându-mă sărmanii
Stăpân în cuib de cuc...

Se-mprăştie pe dealuri,
Se spulberă-n văzduh,
Furaţi de idealuri
De trup fără de duh.

Mi-s paşii fără urmă
Şi glasul fără cânt,
Zâmbirea mi se curmâ
La capăt de pământ

Şi mi se uscă dorul
De vifor şi stihii
Că, sugrumând amorul
Uitai mereu să vii.

Desprindă-se din soare
Un înger temerar,
S-aprind-o lumânare
În sufletu-mi amar

Când noaptea mă apasă
Din margini de nimic...
Că eşti aşa frumoasă
Eu nu o să-ţi mai zic.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (10 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boii ară, caii mănâncă.

proverbe româneşti
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boii ară şi caii mănâncă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii luminii

Să deshămăm în zori caii albi ai luminii
Şi să-i ducem în luncile copilăriei din amintiri,
Pe limbile lor roşii să-nflorească ciulinii
Cu care-odată ne-am zgâriat în priviri.

Să pască-amintirile noastre fără de vină,
Din jgheabul inimii să bea lumină,
Să odihnească-n gânduri, fericiţi.

Cai de lumină, deshămaţi de noapte,
Fug prin grădinile cu mere coapte
Visând la vremea când aveam părinţi.

poezie de Traian Vasilcău din Regăsit în Cer (2009)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii trag, boii mănâncă.

proverbe româneşti
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomică

Carul Mic şi Carul Mare
Le-ai pus, Doamne, la loc sfânt,
Sus, pe cer. Dar, de ce oare,
Ai pus boii pe Pământ…

epigramă de Efim Tarlapan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine, Doamne, stau...!

O, Doamne, cât de bine stai
În fericirea cea din Rai
Şi bine, Doamne, stau şi eu
Că Rai e şi-n sufletul meu!

Mai chicoteşte câte-un sfânt
Când deodată-ncep să cânt
Şi pizmă-mi poartă-n barba lor
Toţi dracii care trist mă vor...

Am fost pe placul lor mereu,
Acum stau să iubesc şi eu
Şi pe argintul Lunii jur
Ca fericirea mea s-o fur
Că numai ea-i fără cusur.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceas târziu...

E ceas târziu din miez de noapte...
se-aude toaca-n cer, cum bate,
cocoşii cântă surd... a şoapte,
s-alunge cârd de duhuri blestemate.

E ceas târziu când ielele se-adună,
în dansul lor sălbatec să descânte,
chemând moroi ca să le ţină parte
din jilave şi proaspete mormânte.

E ceas târziu, când Darie, smintitul
stă tremurând în cercul desenat
în colbul de pe drum, căci schitul
l-a părăsit abea pe înserat.

A doua oară au cântat cocoşii,
el stă în cerc, cu mâna pe urechi,
să nu audă izme cum îl cheamă,
în ritual din vremile străvechi.

Când de trei ori se auzi cântatul
cocoşilor din satul de pe vale,
Darie-şi slobozi cu greu oftatul,
ieşi din cerc şi îşi văzu de cale.

Dar ielele-mbătate de descântec,
n-au auzit înaripatul glas,
iar Darie-ascultând vrăjitul cântec,
călcând pe poale, se trezi în nas.

De-a valma, iele, Darie, cocoşii,
au răscolit tot colbul de pe drum,
ieşiră-n porţi, doar în izmene, moşii,
să afle de la alţii, ce şi cum.

Eh... Darie, săracu... bată-l vina...
din nou văzu năluci... i se năzare...
şi babele de braţ îşi luară moşii
şi târşâit se duc iar la culcare...

poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trag

Şi demnitarii de pe-aici
La carul ţării trag spre UE;
Efortul lor degeaba nu e,
Da-i greu la deal cu boii mici!

epigramă de Nicolae David din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu cu boii şi la vale când căruţa n-are roţi...

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La omul sărac nici boii nu trag

Privind la cei bogaţi din greu
Şi câte îşi mai fac pe plac
Cum poate oare,-ntreb şi eu
Să tragă boii la... sărac?!

epigramă de Gheorghe Gurău (5 decembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!