
Călătorii când se întorceau la ei acasă spuneau ce-au văzut și învățații scriau sumedenie de cărți despre palatul și grădina împăratului Chinei, dar nu uitau nici de privighetoare, ba chiar o puneau mai presus de orice altceva, iar cei care erau și poeți slăveau în versuri privighetoarea din pădurea de la marginea mării.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Cărțile pe care le scriau învățații erau răspândite peste tot pământul și câteva din ele au ajuns și până la împăratul Chinei. Șezând pe tronul lui de aur, le citea și dădea din cap mulțumit, fiindcă în cărțile acelea se spuneau lucruri așa de frumoase despre oraș, despre palat și despre grădină. "Dar mai frumos decât totul e privighetoarea", spuneau cărțile.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneau călători de peste mări și țări în orașul împăratului ca să vadă palatul și grădina și toți se minunau de atâta frumusețe, dar când auzeau privighetoarea spuneau: "Ceva mai frumos nu se poate!"
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădina era plină de minunății și era așa de mare încât nici grădinarul nu știa până unde se întinde; dacă mergeai tot înainte ajungeai într-o pădure cu copaci înalți și lacuri adânci. Pădurea mergea până la marginea mării și marea era albastră și adâncă. Corăbiile treceau chiar pe sub ramurile copacilor și într-un copac era o privighetoare care cânta așa de frumos încât până și un biet pescar care nu-și mai vedea capul de treabă și de griji se oprea în loc și asculta când venea noaptea să-și ridice năvodul.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea pe care v-o spun acuma s-a întâmplat în China, în vremuri străvechi. Palatul împăratului Chinei era cel mai frumos din lume, clădit numai din cel mai scump porțelan, dar așa de sfărâmicios, așa de gingaș, încât trebuia să umbli cu mare băgare de seamă prin el să nu se spargă.
începutul de la Privighetoarea de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Privighetoarea a început să cânte și împăratului i-au dat lacrimile; lacrimile îi curgeau pe obraz și privighetoarea cânta tot mai frumos; cântecul ei îți mergea drept la inimă. Împăratul a fost foarte mulțumit și a spus ca privighetoarea să poarte un papuc de aur la gât. Dar privighetoarea i-a mulțumit și i-a răspuns că a fost răsplătită îndeajuns.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

În locul unde-i cea mai mare adâncime e palatul împăratului mării; zidurile sunt de mărgean și ferestrele înalte și arcuite sunt de chihlimbar străveziu; acoperișul e făcut din scoici care se deschid și se închid după cum se mișcă apa. Și în fiecare scoică e un mărgăritar de preț; numai unul și ar fi destul să împodobească măreț coroana unui rege.
Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Un lucru numai te rog: să nu spui nimănui că ai o pasăre care îți spune tot ce se întâmplă; așa are să fie și mai bine." Și privighetoarea și-a luat zborul. Slujitorii au venit și toți credeau că împăratul a murit, dar când au intrat, au văzut că se sculase din pat și el le-a spus bună dimineața.
finalul de la Privighetoarea de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut lacrimi în ochii împăratului și asta-i pentru mine cea mai mare comoară! Mai mare răsplată nu vreau! Și iar a cântat un cântec cu glasul ei dulce.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pereții palatului erau făcuți din zăpadă viscolită, ferestrele și ușile din vânturi vijelioase; erau peste o sută de încăperi, toate așa cum le alcătuia zăpada; cea mai mare era așa de întinsă că puteai să mergi câteva ceasuri prin ea de la un capăt la altul. Toate erau luminate de Aurora Boreală și erau goale, ghețoase, reci și sclipitoare. Aici nu era niciodată vreo petrecere, nici măcar un bal de urși la care vijelia să cânte și urșii albi să meargă în două picioare și să joace, nici măcar o sindrofie de domnișoare vulpi argintii; în palatul Crăiesei Zăpezii era pustiu și frig.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Orașul era plin de viață. Venea o mulțime de străini și odată au venit și doi pehlivani care se dădeau drept țesători și spuneau că știu să facă o stofă frumoasă cum nu se mai afla alta. Nu numai că culorile și desenele erau frumoase, dar ei ziceau că hainele făcute din această stofă aveau și o însușire minunată, și anume că toți cei care nu erau potriviți pentru slujba pe care o îndeplineau și toți cei care erau proști de dădeau în gropi nu puteau să le vadă.
Hans Christian Andersen în Hainele cele noi ale împăratului
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gretchen a plecat și ea mai departe cât putea de repede și deodată au întâmpinat-o o mulțime de fulgi de zăpadă; fulgii nu cădeau din cer; cerul era senin și luminat de Aurora Boreală. Alergau chiar pe pământ și cu cât se apropiau, cu atât se făceau mai mari. Gretchen și-a adus aminte ce mari și meșteșugiți fuseseră fulgii când se uitase la ei cu lupa. Aici însă erau și mai mari, și mai fioroși, erau vii, erau străjerii de la palatul Crăiesei Zăpezii. Aveau chipurile cele mai ciudate, unii parcă erau niște arici mari și urâți, alții păreau niște mănunchiuri de șerpi încolăciți, care își întindeau capetele în toate părțile, iar alții erau ca niște ursuleți bondoci și zbârliți; toți erau albi, sclipitori, erau fulgi de zăpadă vii.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Împăratul mergea acum sub baldachin și toți oamenii de pe străzi și de la ferestre spuneau: "Ce minunate haine are împăratul! Ce trenă strașnică! Ce bine îi vin!" Niciunul nu voia să spună că nu vede nimic; fiindcă atunci lumea ar fi zis că nu-i priceput în slujbă sau că-i prost de dă în gropi. Nicio haină de-a împăratului nu stârnise atâta bucurie printre oameni.
Hans Christian Andersen în Hainele cele noi ale împăratului
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se gândea cum fusese ea de prigonită și de batjocorită și acuma toți spuneau că e cea mai frumoasă dintre toate păsările. Chiar și liliacul se apleca spre ea cu crengile în apă și soarele strălucea călduț și domol. Și lebăda și-a întins aripile, și-a înălțat gâtul și a spus din toată inima: "Pe vremea când eram o rățușcă urâtă nici în vis nu m-aș fi gândit la atâta fericire!".
finalul de la Rățușca cea urâtă de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe de-aici, acolo unde se duc rândunelele când la noi e iarnă, era odată un crai care avea unsprezece băieți și o fată pe care o chema Eliza. Cei unsprezece frați erau prinți, aveau câte o decorație la piept și sabie la șold și așa se duceau la școală; scriau cu creioane de diamant pe tăblițe de aur și învățau pe de rost tot atât de bine pe cât citeau. Când îi auzeai, știai numaidecât că sunt prinți. Eliza, sora lor, ședea pe un scăunel de sticlă și avea o carte cu poze care costase o mulțime de parale.
începutul de la Lebedele de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zânele mării n-au suflet nemuritor și nici nu pot căpăta asemenea suflet dacă nu dobândesc dragostea unui om. Viața lor cea veșnică atârnă de o putere străină.
Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gretchen și-a pus poalele în brâu, ca să poată să meargă mai repede, și a luat-o la fugă până în fundul grădinii. Portița era închisă, dar ea a apăsat pe clanța ruginită și clanța s-a ridicat, portița s-a deschis și Gretchen a pornit în lumea largă, desculță cum era. S-a uitat de câteva ori înapoi, dar n-o urmărea nimeni. De la o vreme n-a mai putut merge și s-a așezat pe un bolovan și când s-a uitat împrejur a văzut că nu mai era vară, era toamnă târziu; în grădina babei, în care era mereu cald și erau flori din toate anotimpurile, nu puteai să-ți dai seama cum trece vremea.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Karl și Gretchen au plecat și ei mai departe, mână-n mână, și pe unde ajungeau era primăvară cu iarbă verde și cu flori. Și deodată au zărit turnurile unui oraș: era chiar al lor. Au intrat în oraș și au ajuns acasă la bunica și s-au urcat în odăiță, unde toate erau la locul lor, ca altădată. Ceasornicul spunea "tic-tac" și arătătoarele se mișcau.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijlocul lacului ședea Crăiasa Zăpezii, când era acasă, și atunci zicea că șade pe oglinda înțelepciunii și că această oglindă e cea mai bună din lume.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetița s-a ridicat și a pornit iar la drum. Vai, piciorușele ei erau obosite și zgâriate! De jur împrejur era urât și frig. Crengile pletoase ale sălciilor erau galbene și frunzele cădeau smulse de vânt și numai porumbarul mai avea poame, dar nu erau bune. Și când Gretchen a încercat să mănânce din ele, i-au făcut gura pungă de acre ce erau. Trist și urât era în lumea largă!
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să știi însă, i-a mai spus vrăjitoarea, că odată ce-ai căpătat înfățișare omenească nu mai poți să te prefaci iar în zână a mării. Nu te mai poți întoarce la surorile tale și la palatul tatălui tău, iar dacă prințul nu te iubește, nu uită de tatăl și de mama lui și nu ține la tine cu trup și suflet și nu ajungeți să fiți soț și soție, atunci tu nu capeți un suflet nemuritor. În ziua în care el se însoară cu alta, inima ta se rupe și tu te prefaci în spumă.
Hans Christian Andersen în Mica Sirenă
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!