moment de bine

Primul clopot lichid, trezire în trezire
labirintică, esenţă
muza – ea nu există altundeva
mă scarpină în cap, râde, îmi face «v»-uri cu degetele
pe la ceafă şi-mi dă brânci
cu nasul în caiet…
leapădă obişnuinţa limbajul geometric şi iată
«cuvântul» fără de care ar fi abisul
sunt salvat
aceste curcubee dintre noi prieteni dragi
şi ploile recente care
mi-au întors grădinile acasă

schimb registre
poezia mea fragmentaristă ai zice că
sunt incoerent – ia nu mai citiţi o dată
secvenţe, cioburi, imagini suprapuse…
şi inima mea

caietul cu pagina din stânga pe obrazul stâng
respectiv cea dreaptă pe obrazul drept
mă mângâie parcă ar fi mama

muza mea are cămaşă în carouri alb-negru
şi fes alungit… vă daţi seama!!...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi sunteţi...

Muza mea nu-i
Babă
nici vreo păpuşă Barbie sau
fecioară despletită alergând
câmpiile electrochimice
câmpiile dorului
muza mea
muza mea-i verb şi contemplare
este tristeţe amară
necesar de amară
bucurie vie, plină
de încărcătura fiindului

Pe muza mea o cunoaşte Iubirea

Scriindu-vă, împart cu voi muza
ca pe o cupă cu vin
ca pe o turtă coaptă pe plită
rupând-o în atâtea părţi câţi sunteţi...

Nu pun pe seama ei atâtea
dezamăgiri
pe care vi le dau deseori
Când nu-i cu mine ea,
vă scriu
Neputinţa, Neînţelesul, Nebunia
Ne... funcţie
fracţie
semne
m-am dus...

Muza mea este
în faptul că voi sunteţi
uneori uit asta şi ea
dispare...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ajută-mă să supravieţuiesc loviturii primite în obrazul drept, pentru a-i putea oferi aproapelui obrazul stâng.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mijlocul meu

M-am trezit în mijlocul meu!
Val din obrazul drept... val din obrazul stâng...
Pe vârful nasului inima îşi caută un stup
cu fruntea la palmă
să nu-şi vadă îndepărtata apropiere.
Ce ironie!
Îmi trec mâna prin degete!
Dinţii mi-au înflorit... Sunt treaz!
Sunt treaz în mijlocul meu
cu timpanul pe cer răsunând însorit
cu urechea sub mânecă ce ascunde-un sfârşit
cu braţul brăţară la gât răsuflat
şi în mijloc cu mine
adormit şi mirat...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza cea de marţi

Muza mea de astăzi, muza cea de marţi,
Mi-a venit de printre ceasurile rele
Care îţi frământă gândul: "Cum te-mparţi
Între sânziene şi un dans cu... iele?"

Primele sunt blânde, ultimele - nu!
Dar, că sunt aceleaşi, toată lumea ştie,
Chiar şi eu, căci uite: una mă avu
Azi, la prima oră, în bucătărie.

"Ce mai loc!" – veţi spune. Asta-i! – ce să fac
Dacă am stropit-o cu cafea fierbinte?
Nu dau amănunte şi... mai bine tac,
Să mă creadă muza (mai ales) cuminte.

A rămas, nebuna. Cum să te desparţi
De o bunăciune? (Muza cea de marţi).

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fost-am tei

sunt un caiet frunzăros, fără coperte – cineva
tot scrie aici…
chestiuţe aparent banale, aparent extraordinare,
citeşte
doar vântul

fost-am tei, fost-am sul de hârtie mândră, ehei… fost-am
caiet de muzică, de curat…

x şi zero
vor juca, pe obrazul văruit, plictisiţi copiii închişi
în bietul meu trup
……………………..

învăţătorii
predau azi demitizarea
desacralizarea sunetelor, semnelor şi
înjurături moderne, dar mai ales cursuri intensive
de naibalogie aplicată…

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pagină de viaţă

Eşti pagina goală...
pe care scriu
şi o umplu, cu cerneală.
Eşti pagina goală...
care-mi suportă rima
aşa şchioapă cum e ea.
Eşti pagina goală...
pe care-mi aştern,
amorul.
Eşti pagina goală...
pe care o înpart cu,
muza.
Eşti muza din poeme,
eşti amorul din visuri,
eşti rima cea şchioapă
ce moare de dorul...
cernelii.

poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndoaie-mă Tu!

Îndoaie-mă Tu
simetric cu mine
să-mi pot privi ochiul drept cu cel
din care plâng
să-mi aşez obrazul nedrept peste cel
care-i stâng
şi inima peste sânge...
Îndoaie-mă Tu
şi rupe-mă-n două
un sine
ce râde când plânge
mai bine!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

EU MUZA VREAU SĂ-MI VĂD...

Eu muza vreau să-mi văd o dată-n zori!
Putea-va, oare, Ceru-a nu dori,
Să-i las deschisă poarta mea de flori
Prin care trece versul zi de zi?

În faţa muzei mele vreau să-nchin
Paharu-n care-am pus iubiri de vis
Cu mierea lor dar şi cu mult venin
În care Iad a fost şi Paradis,

Eu muza vreau să-mi văd cu gând păgân
Şi s-o iubesc aşa cum n-am iubit,
S-o-nvăţ a şti că-i sunt pe veci stăpân
Prin versu-n care-i sunt mereu robit;

Cum muza mea himeră-n veci va fi
Şi versul meu va fi topit de timp,
Visând că, totuşi, o să fie-o zi
Când voi vedea şi muza mea-n Olimp!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi

Ochii tăi i-aş recunoaşte dintr-o mie
Mi-au răpit fără efort inima din piept.
Ochii tăi sunt muza din fiecare poezie
Să-i revăd cu nerăbdare acum aştept.

Ochii tăi mi-au dat lumea peste cap
Din cauza lor sunt prizonierul nopţii,
Iar de emoţii inima mea o ia la trap...
În acest caz vreau sentinţa definitivă a sorţii.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (25 martie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingerea de Dumnezeu este o trezire, trezire la sine, trezire la El. Nu există atingere de Dumnezeu în afara acestei treziri. Nu există Dumnezeu-pentru-mine în afara acestei treziri.

citat din Henri Le Saux
Adăugat de Viorica Juncan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degetele care îţi mângâie obrazul nu poate fi decât strigătul de ajutor al sufletului.

aforism de Teodor Dume (4 decembrie 2021)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu muza la taifas - Florina Dinescu

Cu o foaie şi-un plaivas,
Stai cu muza la taifas,
Însă nu ştiu cum se face,
Tu vorbeşi, iar muza tace.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-acasă

Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori şi urme de cizme
în picioarele descălţaţilor.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peştele.
Sunt acasă!
Cireşele dansează pe masă.
Tata şi-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama şi-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Şi iarba mă aşteaptă îmbrăcată în coasă
şi în mireasă
să-i zic
şi să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cred în miracole

nu
nu sunt copil, măcar de-aş fi – şi nici naiv
cred în miracole
veţi spune că acestea sunt deseori doar la alţii…
iată sunt viu
iată iubesc
iată o cumpănă rea m-a scos din conul alteia
şi mai rea – anii trecuţi, Nedorita mă căuta ca o umbră
multe semne în ultima vreme
se aşează lucrurile în jur ca de la sine
o concentrare aş spune, în calea mea, de lumini
alb-sidef
speranţa s-a aciuat la ceafă şi mă saltă
toate părându-mi dintr-o dată mai lesne de înţeles
iată, simplitatea acestor rânduri
nici măcar nu ar părea poezie
mărturisire mai degrabă

Nu-mi hrănesc iluzii sau obsesii din
căuşul palmelor, pur văd cu vedere nouă
curândul
îmbrăţişându-vă
îmbrăţişându-mă în oglinda unui lac – undeva
există

de-mi puneţi pe seama religiozităţii…
nu, nu veţi greşi – deşi n-a atins «bobul de mazăre»
rotundul sufletului credincios!
vă spun… ceva se întâmplă. veţi vedea!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza celui dispărut

Permanent muza rămâne
Acel crez drept şi sfânt
Ce-ai slujit cu-nţelepciune
Elegant şi prin cuvânt.

"Prins" încet de-ai fost de muză
Rar mai poţi avea scăpare
Umbra unora n-acuză
Nici n-acordă consolare.
O fereastră a simţirii
Izbuteşte a deschide
Unor gânduri – dăruirii.

Ideal care cuprinde
O frumoasă dimineaţă
Numai muza îi dă viaţă.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muza

Muza asta e nebună,
Parcă şi-a ieşit din minţi,
Se ascund şi mai cuminţi
Sub ştergarele-n cunună,
Speriate de furtună
Şi icoanele cu sfinţi;

Nu vă mint, cam de vreo lună,
Am uitat şi de părinţi
Şi de Soarele cu dinţi,
E atât de rea de bună
Că nu vrea să mai compună
Nici un vers de doi arginţi,

Chiar am vrut să-i dau arvună
Şi-am venit cu rugăminţi,
Dar în ochii ei fierbinţi
Şi în trupul ei de jună
Decând suntem împreună
Am găsit alte dorinţi...
Muza asta e nebună!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Serbana Isariovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu şi tu

Eu sunt cer, tu eşti pământul
Tu eşti pomul, eu sunt vântul
Ce te leagănă uşor
Şoptind vorbe de amor.

Tu eşti muza, eu - poetul,
Eu sunt condeiul, tu - caietul,
Noi doi suntem şi speranţa,
Şi regretul!

Tu eşti înger, eu sunt demon,
Tu cu o floare te asemeni
Cu miros ameţitor,
Eu sunt suflet, tu eşti dor.

poezie de Vladimir Potlog (29 ianuarie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persoanele care sunt în favoarea adevărului, a carităţii, a milei, aceste persoane trebuie protejate: în schimb sunt constrânse a se ascunde, sunt obligate a se face nevăzute, pentru că prietenia lor cu Dumnezeu este invidiată de toţi. Iată pentru ce există Mânăstiri, izolare, pentru ca adevăraţii oameni religioşi încurcă şi de aceea vin ţinuţi departe. Persoanele oneste deranjează ordinea disociată. Omul onest e singur. Dacă ne privim bine în apropierea unei persoane curate, ne dăm seama de murdăria noastră.

Lillo Baglio în E i matti dove li mettiamo (2015)
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul şi Muza

E supărat poet' Ilie,
Că Muza lui, un pic zurlie,
Deodată şi cu nonşalanţă,
Şi-a luat o lună de vacanţă,
Şi a uitat ca să mai vie...
E de-nţeles, chiar dumnezeie,
Şi Muza este... tot femeie.

pamflet de George Budoi din Muzele în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (18 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până acum ceva timp, casa cea mai importantă era teatrul. Pentru că există nevoia de afirmare, de confirmare, de recunoaştere – multele lucruri pe care ţi le pui ca obiectiv în viaţă. În schimb, viaţa te face să-ţi dai seama că nu ai fi ce eşti fără familie, fără casă, fără cei dragi. De asta, acum, pot să spun că, da, casa e mai importantă; toate celelalte sunt efemere. Pentru că ne-am ales o profesie efemeră.

George Ivaşcu în emisiunea "Ieri-Azi-Mâine” de la TVR (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!