Legenda spune că un chinez pe nume Lao Tse şi-a zis într-o zi "Ajunge!" (într-o traducere liberă din chineză), a încălecat pe un bivol de apă (posibil cu un colorit ruginiu) şi a pornit spre vest, către Tibet. Pe drum, cineva l-a oprit pe Lao Tse şi l-a întrebat dacă ar vrea să-şi scrie doctrina înainte de a pleca din oraş. Fiind un om leneş, Lao Tse şi-a adăpostit bivolul sub un şopron îndeajuns de mult cât să scrie cele 81 de versuri din Tao Te Ching. Când a terminat, şi-a pus bivolul în mişcare, aruncând clopoţelul lui omului şi a dispărut într-un orizont ceţos de legendă şi mit. Indiferent dacă legenda este legendă, sau dacă Lao Tse a existat cu adevărat, nu chinezul ar trebui să ne intereseze. Interesant este că Tao Te Ching este expresia perfectă a modului de viaţă taoist, sau în limbajul lui Huston Smith, o viaţă cu o linişte creativă în care "mintea conştientă trebuie să se relaxeze, să nu mai stea în propria sa lumină, să renunţe la ea astfel încât să poată pluti cu Tao prin univers."

citat din Dwayne Eutsey
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legenda Nemuritorului

Legendele povestesc despre cei nemuritori,
dar viaţa este scurtă.

Despre pasărea Phoenix se spune că şi-a dat foc
şi c-a înviat din propria cenuşă,
deşi n-ar fi trebuit să-şi supravieţuiască.

Când priveşti un bătrân cal de luptă stând nemişcat în grajd,
îi poţi bănui oare potenţialul de-a străbate o mie de mile încă?

Când priveşti ridurile tăind adânc faţa unui veteran,
poţi bănui oare aspiraţia acestuia de-a îndeplini
mai mult decât credem noi c-"ar trebui?"

Noi credem în Dumnezeu,
dar mai presus de toate-ar trebui să credem în noi.

Putem învinge orice, dacă ne învingem pe noi înşine.

poezie de Cao-Cao, 155 – 220, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La urma urmei, fiecare sfârşit naşte o legendă.
Sună frumos, legenda Anastasiei Miltiade, cea care a fost...
s-a prefăcut că există... şi s-a prăbuşit într-o toamnă obscură
dintr-un an pierdut la ruleta timpului.
Apoi, din marasmul prăbuşirii, Anastasia se ridică sub formă
de legendă. Nu, legendele nu mor niciodată!"

Ion Ţoanţă în Spovedania unei nimfe (mai 2019)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acatist pentru călăreţ

Doamne, ne lăsăm în mila ta,
dar mai tresărim la cotitură,
vremuri infernale vor urma,
hoţii de cârlani mai dau din gură.

Cine-a zis întotdeauna "da",
spune "nu" acum şi naşte ură,
Doamne, pe pământ nu ne uita,
într-un grajd uitat de aventură!

Vremea nu e bună sau ni-i rea,
cineva lucrează în natură
contra lui şi-a ei şi-a ta şi-a mea,
cineva în univers murmură.

Doamne, să ne ai în grija ta
şi să ne aduci la forma pură,
să cădem în rai, când vom pleca
din această dărăpănătură!

Animalele-au scăpat, păzea!
Ies instincte din îngrăditură.
Hai să bem şi ultima cafea,
cu fiola ei de cianură.

Calendar cu-artişti de cinema,
apa dominată de clorură,
spune, spune, moşule, ceva,
spune, spune, caii când se fură.

Doamne, orice replică e grea,
calul e sacrificat pe tură,
dacă nu, va fi furat cumva,
când e noapte şi-i fulgerătură.

Nu-i lumină de la nici o stea,
numai noapte, numai lume dură,
câinii latră-n-cer, de parc-ar vrea
ceea ce astronauţii vrură.

Vremea bună este vreme rea,
dragostea s-a prefăcut în ură,
nimeni nu se poate vindeca,
dacă-n loc să mângâie, înjură.

Doamne, să ne ai în pacea ta!
Nimenea de nimeni nu se-ndură,
călăreţul adormit în şa
se hurducă la nechezătură.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Româniada, 1993-1994 / Trilogia căruntă I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întâlnirea cu iubirea

M-am întâlnit c-un înger care se rătăcise prin ceaţă,
Şi-am vrut să-l iau de mână şi să-l conduc în viaţă.
Mi-a spus că este îngerul păzitor
Al unui bărbat care moare de dor,
Pe care îl duce-n ispită
Femeia iubită.
M-a întrebat dacă există aşa ceva în realitate
Şi dacă să-l găsească vreodată se mai poate.
Acea fiinţă, i-am răspuns, există şi are
Două picioare,
Care,
Dacă ar fi libere, cum se cuvine,
Acum ar alerga spre mine.
Este stăpâna ochilor cărora, după cum îi este firea,
Le impune ca la doi robi să-mi ocolească privirea.
Mai este sluga libertăţii sale,
Pe care, de fapt, nu o are.
Mai ales, e o mamă frumoasă,
Ai cărei paşi ţin drumul drept spre casă;
Visând la ea, m-am rătăcit. nu ştiu de unde vin, unde mă duc...
Am destul timp la ea să te conduc!
În drum spre ea, ceaţa s-a risipit,
Îngerul însoţit s-a oprit,
M-a privit,
Mi-a şoptit:
Te-am găsit!
Nu l-am recunoscut
Şi-a dispărut...

poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă

Vulturul dragostei care ne purta peste-abis

cerea carne mereu. Dar Făt-Frumos

nu şi-a tăiat coapsa până la os –

şi-am căzut amândoi pe pământul deschis.

Aşa e legenda, amintită destul.

Vulturul ţipă şi-acum, nesătul!

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afectează cu adevărat Viaţa felul în care mintea mea vede viaţa şi felul în care mintea mea prescrie reţeta despre viaţă? Şi viaţa, domn'le, nu, nu vrea să meargă după ea, pur şi simplu, viaţa asta e o răzvrătită, nu vrea să se ducă după minte! Dar dacă este exact invers şi mintea ar trebui să curgă odată cu fluxul Vieţii şi nu viaţa să trudească la minte? Ar putea mintea ta să precizeze care este locul potrivit al Aceluia care este Incomensurabil prin El Însuşi? Unde anume va găsi El un loc potrivit? Care este locul potrivit al Infinitului? Dacă El este Totul din Întreg, are El o micuţă parte care să spună: "Ăsta e locul meu potrivit!?" Este doar realizarea faptului că lucrurile curg în Existenţă într-un mod desăvârşit! Eşti chiar în locul care trebuie, în minutul care trebuie, în spaţiul care trebuie, nu e nimic altceva de adăugat acestui moment. Toate lucrurile pe care noi le reuşim sunt efemere. Ce anume este Absolut în tot ceea ce este efemer?

Atmaji Maharaj în EL te aşteaptă AICI din Veşnicia Veşniciei!
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea noastră funcţionează prin crearea de convingeri. Adică îşi repetă un gând de suficiente ori până când crede că acea convingere este un adevăr, însă nu există adevăr absolut pe care omul să îl poată deţine. Adevărul de ieri nu mai este adevărul de azi. Exemplu – pământul e rotund. Sau "te iubesc şi fac orice pentru tine". Era adevărat ieri, dar azi poate nu mai e adevărat. Apoi, cam orice adevăr care este dovedit ca fiind adevăr, de obicei opusul lui este la fel de adevărat. De exemplu, dacă te îngraşi prea mult poţi să mori. Dar şi opusul, dacă slăbeşti prea mult, poţi să mori, este la fel de adevărat. Rezultatele noastre în viaţă sunt date de convingerile noastre iar convingerile ne creează realitatea.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-a fost o zi... şi-a fost o seară,
A fost o zi de primăvară,
Într-un parc, într-o grădină,
Plină de viaţă şi lumină...

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

legendă

"Legendă" e un eufemism pentru "vechitură", "şi-a mâncat mălaiul" sau "l-am uitat, dar n-a crăpat".

definiţie de Terry Wogan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au întrebat dacă există viaţă după moarte. Ar trebui să ne întrebăm dacă există viaţă înainte de viaţă.

aforism de David Boia (22 februarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua mea, şi-a ei, şi-a lor,
E doar mirosul florilor,
E soarele pe cer senin,
E doar iubirea din destin.

E ziua mea, şi-a ei, şi-a lor,
E dragostea copiilor
E primăvara dintro viaţă
E litera ce te învaţă.

E ziua mea, şi-a ei, şi-a lor,
Este minunea zilelor
Este iubirea-n cerc rotit,
Este iubirea ce-ai poftit.

O fi o zi ca orişicare?
Care-i răspunsul la-ntrebare?

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de orice formă de existenţă, există o Prezenţă De Sine Existentă. Numele Său, nu poate fi vorbit, Prezenţa Sa nu poate fi simţită, căci niciun simţ relativ nu poate penetra Infinitul Absolut. Orice nume i-am da, am limita Ceea Ce Este Cu Adevărat, pentru că, dacă numeşti un element, îl limitezi între pereţii trasaţi de numele pe care i-l dai. Dacă numeşti o prezenţă, o transformi într-o idee, iar Ceea Ce Este Dincolo De Orice nu e un concept. Acum, noi îl vom da mai multe nume. Şi, pare o contradicţie, însă vom folosi aceste nume doar pentru a arăta către El, nu pentru a-L cuprinde. Cuvintele sunt indicatoare - şi aşa vor rămâne şi în cazul de faţă. Conştiinţa Fără De Formă există în Linişte, fiind Una cu Liniştea. Nevăzutul este Nemanifestatul din care provine manifestatul, însă, prin manifestare, Manifestatul nu s-a separat de Nemanifestat, căci orice formă văzută este purtătoare de Prezenţa Nevăzutului, dar nu orice formă văzută este conştientă de Nevăzutul ce sălăşluieşte în interiorul său - tocmai de aceea, s-a creat această separare fictivă între Nemanifestat şi Manifestat.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că există o clipă în viaţa lumii când toţi oamenii se gândesc la mama lor. Chiar şi morţii. Fiica la mamă, mama la mamă, bunica la mamă, până se ajunge la o singură mamă. Una imensă. Ce linişte trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, daca ar striga cineva «Ajutor!» eu cred că ar fi auzit pe întreg pământul. Dacă aş avea o sticlă goală, aş scrie un bilet şi l-aş lansa pe mare. «Mamă», aş scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naşte-mă o dată!» Prima viaţă nu prea mi-a ieşit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Şi dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Şi naşte-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viaţă. De aceea trebuie să ne naştem mereu.

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rolul jucat de timp la începutul universului eu cred că este cheia finală spre a elimina nevoia de un Mare Arhitect (Dumnezeu), şi pentru a dezvălui modul în care universul s-a auto-creat... Timpul în sine trebuie să ajungă la o oprire [la singularitate]. Nu se poate ajunge la un timp înainte de Big Bang, pentru că nu a existat timp înainte de Big Bang. Am găsit în sfârşit ceva ce nu are o cauză, deoarece nu a existat timp în care să existe o cauză. Pentru mine acest lucru înseamnă că nu există nici o posibilitate de a avea un creator, deoarece nu este timp în care să fi existat un creator. Din moment ce timpul a început în momentul Big Bang-ului, a fost un eveniment care nu ar fi putut fi provocat sau creat de cineva sau ceva... Aşa că atunci când oamenii mă întreabă dacă un Dumnezeu a creat universul, eu le spun că întrebarea în sine nu are sens. Timpul nu a existat înainte de Big Bang, aşa că nu este timp în care Dumnezeu să poată să facă universul. Este ca şi cum ai cere indicaţii pentru a ajunge la marginea Pământului. Pământul este o sferă. Nu are o margine, aşa că a o căuta este un exerciţiu inutil.

citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunosc ceva mai încurajator decât capacitatea neîndoielnică a omului de a-şi înălţa viaţa printr-o strădanie conştientă... Dacă cineva înaintează cu încredere în direcţia propriilor visuri şi se străduieşte să trăiască viaţa pe care şi-a imaginat-o, se va întâlni cu un succes care nu poate fi aşteptat într-o existenţă obişnuită.

citat clasic din Henry David Thoreau
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ai o stare de vibraţie joasă - tristeţe, ură, nervi - starea tinde să se agraveze, deoarece gândurile joase îşi măresc ponderea prezenţei în mintea ta - şi totul începe să pară din ce în ce mai negru, asta până când identificarea cu gândurile ia o pauză (respiraţie conştientă, privitul naturii, mutarea atenţiei către alt orizont etc.), ceea ce îi permite vibraţiei (sunetului) să se reaşeze. De multe ori, gândul jos al unui om este cel care invită multitudinea de gânduri joase, în mintea care îl găzduieşte. Astfel că omul se poate gândi, cu regret, că şi-a uitat portofelul acasă, iar acest gând se poate transforma într-o sarabandă de alte gânduri joase, care îi spun omului, spre exemplu, că viaţa e o luptă. În acest fel, ceea ce a fost un simplu gând de regret s-a transformat într-un magnet pentru celelalte gânduri, care au venit acolo unde au auzit chemarea. Şi bineînţeles că omul este necăjit! De ce? Pentru că el chiar îşi crede gândurile! Mai mult, se identifică total cu gândurile sale. Iar asta îl face supusul gândurilor, pentru că le acordă atenţie completă, iar acolo unde este prezentă atenţia unui om, acolo este prezent şi omul. Atenţia nu este un gând; atenţia este Însăşi Conştiinţa. De fapt, gândurile asta vor: atenţia oamenilor, pentru că doar aşa pot evolua până la stadiul de experienţă.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Relaţia cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două dintre cele mai greşit înţelese cuvinte din vocabularul omenesc sunt "munca" şi "iubire". Dacă vrei să fii nefericit, spune că "munceşti" atunci când faci activitatea aia nesuferită, corvoada în care îţi vinzi timpul pentru bani într-o activitate ce nu îţi place ca să mai supravieţuieşti o lună, în care weekendurile, concediile şi chiulul au devenit singurele plăceri ale vieţii. Dacă alegi să fii fericit, găseşte activitatea aceea care este atât de plăcută ca şi cel mai captivant joc al copilăriei tale, care te bagă în stare de flux şi din care nu mai vrei să te opreşti, câştigă bani din ea şi spune-i muncă. Dacă vrei să fii nefericit, numeşte "iubire" dorinţa de a poseda o altă fiinţă umană care dacă nu se încadrează în convingerile şi regulile tale limitate despre viaţă, relaţii şi iubire, care dacă nu îţi satisface nevoile personale, este o fiinţă lipsită de orice valoare şi interes. Omul fericit va numi iubire senzaţia de plăcere şi împlinire totală atunci când oferă ceva altui om, fără nicio aşteptare sau motivaţie ascunsă şi nerostită, care înţelege că iubirea izvorăşte în sufletul fiecărui om şi cel care se plânge de lipsa de iubire nu şi-a descoperit propriul izvor şi asta ar trebui să fie singura lui preocupare cu mult înainte de a ieşi în lume.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai avut, vreodată, impresia că poţi realiza într-un domeniu, ceva ce nimeni nu a reuşit vreodată? Acela este şutul în fund, pe care Sufletul tău ţi-l oferă pentru a te împinge spre starea naturală: fericirea, armonia, bucuria. Sufletul face asta, deoarece vrea ca mintea conştientă să se alinieze cu Ceea Ce Eşti TU Cu Adevărat. Prin comunicările interioare, Sufletul vrea să-ţi ofere conştientă, către Pace şi Lumină. Prin această carte, Sufletul vrea să-ţi transmită un mesaj. Acesta este: "Trăieşte prin Mine!" Fă din viaţa ta, o continuă Distracţie Divină! Dacă-ţi determini mintea să accepte ceva înălţător, vei trăi automat, experienţele aferente noii tale credinţe.

Cătălin Manea în Totul din Întreg, Iubirea de sine, Talentul de a trăi
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum aş putea şti dacă nu cumva dragostea de viaţă este o iluzie, iar spaima morţii nu este ca şi un tânăr care se crede rătăcit, când de fapt el merge pe drumul cel bun? Li Ki a fost fiica Paznicului frontierei din Ai. Când şeful ţinutului a luat-o de nevastă, ea a plâns de şi-a udat rochia. Dar când a intrat în palatul regelui şi s-a suit în luxosul pat împărătesc, şi a mâncat bucatele cele mai alese, a regretat plânsul. Cum oare aş putea şti dacă nu cumva mortul regretă şi el că a fost o vreme când s-a agăţat de viaţă!

citat din Chuang Tzu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oamenii mă întreabă dacă un dumnezeu a creat universul, eu le spun că acea întrebare în sine este fără sens. Timpul nu a existat înainte de big bang, aşa că nu există timp în care dumnezeu să poată să facă universul. Este ca şi cum ai cere indicaţii pentru a ajunge la marginea Pământului; Pământul este o sferă; nu are o margine; aşa că a o căuta este un exerciţiu inutil. Fiecare dintre noi este liber să creadă ce vrea, şi este punctul meu de vedere că cea mai simplă explicaţie este că nu există nici un dumnezeu. Nimeni nu a creat universul nostru, şi nimeni nu ne dirijează destinul. Asta mă duce spre o realizare profundă; Probabil că nu există rai, şi nici viaţă după moarte. Avem doar această viaţă ca să apreciem marele design al universului, şi pentru aceasta eu sunt extrem de recunoscător.

citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!