Du-te la culcare cu vise! Trezeşte-te cu planuri!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele Apocalipsei

-I-

Trezeşte-te Mamă
trezeşte-te Ţară
copiii te cheamă
ieşi Mamă afară

Trezeşte-te Ţară
trezeşte-te Neam
ce vremi de ocară
prieteni nu am

Trezeşte-te Neam
copiii te cheamă
un dor vai mai am
trezeşte-te Mamă

Trezeşte-te Ţară
şobolanii se cară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 februarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te, du-te...

- Du-te... să nu te mai văd altu'
Du-te şi în plata mea mă lasă!
Că mă ceartă iar amantu'
C-ai venit... devreme-acasă.

epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă, du-te!

Ai sosit de prin pustii
Răbdarea să mi-o încerci;
Aduci vise argintii
Şi fiori pe spate, reci...

Nu te plac; du-te departe,
Iarnă, zână colilie!
Laşi în drum flori îngheţate
Şi nămeţi peste câmpie.

La ce-i bun alunecuşul
Dacă port ani mulţi cunună?
Nu mi-e drag nicicum gheţuşul;
Du-te, eu n-am chef de glumă!

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare...

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, din mirare,
din răsfăţul dragostei când eşti rănită,
cheamă cerul şi te dezleagă de visare
când liturghia fericirii ţi-e ispită.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, dă-ţi o şansă –
tu ţeşi urzeala firelor de rugăciune,
busuiocul bobotezei de sub perna ninsă
nu-l arde pe jarul clipei slăbiciune.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi dă viaţă,
Moartea-i negarea ideii de femeie.
Răscumpără din vârtejul greu de ceaţă
Menirea firii tale dumnezeie.

Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi păşeşte
mireasă peste pragul aievelor trăiri.
Trezeşte-te, frumoasă doamnă, şi zdrobeşte
albumul demodat cu-un ciob de amintiri.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Dragostea se întâlneşte cu Mintea, aceasta îi spune: Minte, du-te la culcare, căci cât sunt eu aici nu e nevoie de tine!

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (2001)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea Barbarei

Ştefane, Ştefane, trezeşte-te! E cineva la poartă.
Repede, repede la fereastră... Of, vino-încoace-odată!
Se-aude cum se deschide uşa de la intrare.
Ai uitat să tragi zăvorul înainte de-a merge la culcare?

Ascultă, paşi pe trepte – nu, acum chiar pe holul din faţă,
Se deschide uşa camerei, parcă se vede-o mogâldeaţă...
Trezeşte-te, Ştefane! Cine-i acolo? Toate merg în răspar!
Simt că-mi îmi trece-un stol de lilieci prin păr...

Visezi? Hai, ridică-te-n capul oaselor, sus, înalt şi drept!
Mi-i frică: Cred că o să-mi sară inima din piept!
Niciodată n-ai dormit atât de-adânc, ce se petrece?
O, iubitule, oare de ce ţi-e mâna-atât de rece?

poezie de Wilfrid Wilson Gibson,1878 – 1962, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbule, trezeşte-te!

Orbule, trezeşte-te, am venit cu trâmbiţe!
Să mă aştepţi cu mii de flori, la geamul morţii.
Să mă primeşti cum numai tu, o şti a face, zi de zi!
Să mă dezmierzi cu vorbe dulci şi sărutări de dimineaţă!
Nu mă ridica din privirea ta, luminează doar cu ea!
Lacrimile curg, formând un râual deznădejdii,
Să privesc cerul, să respir din nou zâmbetul tău sublim,
Nu am nici lauri, nici prea multe vise,
Marea-mi vorbeşte prin oglinzile sparte de gând,
Eu proiectez lacrimile ca surse ale izvorului divin,
Tu mă bei, uitând să mai respiri,
Tămăduitor al vieţii... Amin!

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna

Du-te, suflete, trupului musafir,
După un ţel fără răsplată:
Nu te teme să-atingi cel mai de preţ safir,
Adevărul fie-ţi diată.
Du-te, eu trebuie să mor de-acuma,
Du-te – iar lumea va livra minciuna.

poezie de Walter Raleigh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau regrete

Când tu departe vrei să pleci,
iar eu acasă să rămân,
Când ochii-n lacrimi mi-i îneci,
ascultă vorbele ce-ţi spun:
Du-te, du-te! Dar nu mă lăsa.
Du-te, du-te unde-i casa ta.
Pleacă, pleacă dar nu fără mine.
Pleacă, pleacă, vin şi eu cu tine.
Dacă tu pleci singur ai să rătăceşti.
Vreau să mă asigur că încă mă iubeşti.
Pierdut în lumea mare, uşor mă vei uita,
Din ochi lacrimi amare, faţa îmi vor brăzda.
Nu-ţi mai spun băiete du-te, du-te. Nici să pleci.
Nu mai vreau regrete, iubire vreau în veci.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

trezeşte-te iubito
te rog trezeşte-te
adormirea ta a născut
un armaghedon prin brutusiană
din maci
moartea a devenit bunică
emotivă mănâncă o primăvară
în anticamera întâmplării
aşteptând ultimul călăreţ
să-ţi aducă florii
haide
e timpul timpului

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caţavencilor parlamentari

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi;
Să vezi o lume plină de eroi,
Dar şi eroi ai zilelor matale.

Avem acuma caţavenci de soi,
Care se pierd în cuvântări banale.
Trezeşte-te, bătrâne Caragiale,
Şi vino cât mai grabnic printre noi.

Iar, de-o să vii, poate găseşti o cale
Sa îi aduni pe toţi c-un măturoi,
Şi să-i arunci la groapa de gunoi,
Ce încă mai există-n Haimanale.

Trezeşte-te, bătrâne Caragiale!

rondel de Virgil Petcu din revista "Rezon", nr. 2 (24 iunie 1990)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără rest

Micuţ cât o alună,
Mare cât un uriaş,
Toţi suntem la fel de mari
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Bogat cât şapte ţari,
Sărac cât un păduche
Toţi suntem de-o mamă
Când stingem lumina-înainte de culcare.

Roşcat, negru sau portocaliu,
Alb sau galben ca o lumânare,
Toţi suntem aidoma
Când stingem lumina-înainte de culcare.
Poate că cea mai bună cale
Să împăcăm pe fiecare
Ar fi ca Dumnezeu să stingă lumina
Şi să ne trimită la culcare!

poezie de Shel Silverstein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce fel de tren

Ce fel de tren marfar eşti tu
dacă ţi-e trupul meu şină de carne;
Cel fel de măr eşti tu
dacă ţi-e ramură viaţa mea?

Eu locuiesc într-un tril
de privighetoare.
Dorm cu ceafa pe nota Do
şi-mi încalţ piciorul
într-un saxofon.

Du-te, îmi strigă ciocanul.
du-te,
du-te idiotule de cui de fier,
du-te;
Nu vezi că te bat în palma
unui crucificat?!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râuri repezi de munte,
Florile din poieniţă
Ne încântă ochii!
Luna merge la culcare,
Lăsând în urmă vise.

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îşi face prea multe planuri se lasă de obicei tot aşa de mult condus de "moment" ca şi cei care nu-şi fac planuri deloc.

aforism celebru de Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu (1920)
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!

TREZEŞTE-TE OMULE DIN GREAUA TA BEŢIE
Trezeşte-te Omule din greaua ta beţie
În care te afunzi cu propria-ţi inerţie
Şi aripi largi să-ţi crească în zborul spre menire,
Că tot ce e creat pe lume se datorează ţie.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah! Du-te...

Ah! du-te, tu suspinul meu,
Departe să te duci mereu;

distih de Veronica Micle
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis mic de mână

În faţă am vise
Ce-aşteaptă închise.

În urmă am vise
Lăsate deschise.

În minte am vise
De gânduri ucise.

În carne am vise
De sânge permise.

În suflet am vise
De soartă decise.

În versuri am vise
De mâna mea scrise.

poezie de Marius Robu (30 august 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te, du-te, şi s-a dus...

L-a dus de nas, neîncetat,
L-a dus cu preşu-n tribunal,
Că-i dus cu pluta, s-a scuzat,
L-a dus de râpă, la final.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe cărţi din biblioteca noastră personală sunt legate de nişte dorinţe, planuri, aspiraţii, iar în timp, constatăm că am avut prea multe planuri!

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Carte (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!