Viţa cu multe frunze face struguri puţini.

proverbe italiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă viei...

Struguri albi ciorchini în vie
Boabe de cristal
Plâns de toamnă ruginie
Mustu-i în pocal

Struguri negri arşi de soare
Brumării cu pete
Poartă-n ei stropi de licoare
Strânşi pe îndelete

Struguri rubinii dulceaţa
Holdelor din vii
Au prins duşul frigul ceaţa
Toamnelor târzii

Struguri rupţi de viţa mamă
Plâng de bucurie
Se vor odihni în cramă
Lacrimă de vie

Via strugurii budana
Vinul razachia
Pentru toate sus stacana
Să trăiască via!

poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

struguri la etaj -
viţa căţărându-se
pe balcon la bloc

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi din struguri

Un negustor de vinuri, pe moarte, un evreu:
"Afacerea-ţi las ţie, iubite fiu al meu;
Negoţul, ţine minte, e plin de vicleşuguri,
Iar vinul, câteodată, se face şi din struguri."

poezie de George Budoi din Elogii vinului şi viei (1 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Via Domnului (Isaia 5:1-7)

Prea Iubitul meu avea o vie frumoasă
Avea o vie pe o câmpie mănoasă.
I-a săpat pământul şi l-a curăţat
A sădit în el viţe alese şi la lucrat
Ca un gospodar El a îngrijit
Ca un gospodar cu grijă a muncit
Şi trăgea nădejdea struguri buni că are
Dar s-au făcut sălbateci, pe orice cărare.
"Ş-acum" Domnul zice. Spune El aşa:
"Judecaţi voi între Mine şi via Mea
Ce aş fi putut face viţei Mele şi n-am făcut
Pentru ce struguri sălbateci a făcut?
Acum voi spune viei Mele ce am să fac
Îi voi smulge gardul, am să îl desfac
Păşunată via fie, să fie păşunată
Voi lăsa în picioare a fi călcată
O voi pustii - nu va mai fi curăţită
Spini şi mărăcini vor creşte, fi-va pustiită
Norilor voi da poruncă ca şi ei să stea
Voi porunci norilor să nu ploaie peste ea.
Via Domnului, este casa lui Israel, grăiesc
Şi bărbaţii lui Iuda viţa ce-o iubesc".

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngâmfaţii devin struguri uscaţi înainte de a fi struguri copţi.

proverbe africane
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze

Frunze de un verde translucid

soarele topeşte ţigla
de pe acoperişuri.
care se scurge pe ceasurile
zilei

aşa că timpul
se face roşu.

spaţiul invadat de frunze
se face verde.

Viteza gândului meu
capătă nuanţe
de roşu şi verde
şi depăşeşte astfel
viteza luminii.

La început a fost
un cuvânt
colorat de un gând
roşietic-verzui.

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie

Frunze îngălbenite zac,
atârnate-n într-un copac.
Au îngălbenit de tot,
Sperând la un antidot.

Frunze îngălbenite zac,
resemnate sub copac,
tremurând de frig şi vânt...
nu mai spun nici un cuvânt.

Frunze vechi abandonate,
uneori sunt simple şoapte,
zac sub pas de trecător,
şi foşnesc, se frâng şi dor.

Frunze ce-au văzut prea multe,
zac acum grămezi pierdute,
Sub copacii veştejiƫi,
se sărută... doi iubiƫi.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul din struguri se face numai toamna, după culesul viei; vinul fals se face oricând...

aforism de George Budoi din Vinul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul se mai face şi din struguri, ţuica de prune se mai face şi din prune, iar banii se mai fac şi cinstit.

aforism de George Budoi din Elogii vinului şi viei (1 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea asta fantastică sunt multe, chiar foarte multe lucruri mărunte, pe care puţini dintre noi le putem desluşi.

Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între frunze

Grădina este plină de taina fericirii
Şi nu e fir de iarbă de-alt fir nendrăgostit;
E mai, când nu e frunză să n-aibă al iubirii
Fior nedesluşit.

Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată,
Garoafa râde-n soare cu roşul ei mănunchi,
Iar viţa se ridică pe măr, amorezată
De verdele său trunchi.
...

poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

PORNI-VA DULCEA SEVĂ-N VIŢA VIEI CEA BĂTRÂNĂ
Porni-va dulcea sevă-n viţa viei cea bătrână
Din rădăcina ei cea veche-nfiptă în ţărână,
În aşteptarea unui anotimp cu zile calde
Visez ciorchini din aur cum de grindă îmi atârnă.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu îţi dă, dar...

Precum spus-a tăiculiţa,
Dumnezeu îţi creşte viţa,
Îţi dă strugurii şi linul,
Dar nu-ţi face El şi vinul.

poezie de George Budoi din Elogii vinului şi viei (27 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evaluare

Erau chipuri patetice
care au dispărut
în degringoladă
cine să mai epateze
la tablă sau interviu
la audit sau la catedră
când tot mai puţini
aderă la valori
când puţini iniţiază
plusvaloare
şi rariştea creşte
şi multe-s latente
şi prea multe
dau în lehamite
acum e nevoie
de iniţiativă
motivaţie şi acţiune.

poezie de David Boia (20 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember

Mi-aduc aminte de-un străbun -
Expert în multe vicleşuguri -
Făcea un vin atât de bun...
C-aproape mirosea a struguri.

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem capabili de multe gânduri rele şi foarte rar de fapte rele: putem face cu toţii fapte bune, dar puţini dintre noi pot gândi lucruri bune.

citat clasic din Cesare Pavese
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chloe

Mici coapsele, mici
Obrajii de lapte,
Dar sânii, smochine
Cu sfârcuri răscoapte.

Prea fragezi genunchii,
Dar buzele, struguri
De toamnă, - şi ochii
Miraţi, deschişi muguri.

Cum calcă desculţă,
O ciută-n alunec.
Din urmă, din urmă,
Adânc o adulmec.

Prea candide mâini,
Dar de ce foc, ce jar!
Le prind, le desprind,
Le-am primit în dar.

Umerii puţini,
Mâinile vibrează
Şi-s fierbinţi precum
Stânca în amiază.

*

Din fugă Diana
Zvârli o săgeată
Şi luna, lovită,
A-ngălbenit toată.

Din frunze, din scorburi,
Ies fauni, păroşii,
Cu buze căzute
Şi laţele roşii.

Se uită holbaţi,
Lingavi şi flămânzi.
În ierburi zvâcnesc
Iezi golaşi, plăpânzi.

Ar fugi, speriată,
Chloe să se-ascunză.
Năucă, năucă,
Mai tremură, frunză.

poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Anii de fum (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrenul anterior a apărut - cu multe greşeli de tipar - în tratatul "Viţa şi vinul de-a lungul veacurilor"

Versul meu e ca nectarul
Stors din bobul cel ales.
Proba este că zeţarul
S-a-mbătat doar din cules.

epigramă de Imperiu Matheescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi de toamnă

Doamne, e timpul. Vara a fost mare.
Aşterne-ţi umbra pe cadranele solare,
şi pe ogoare lasă vântu-n voie,

Şi porunceşte fructelor să-şi ţină rodul plin;
mai dă-le două zile lungi mediterane
ca să alunge gusturi diafane
din struguri dulci în greul vin.

Cine acum casă nu are, nu-şi mai face,
cine acum e singur, singur o să fie,
va sta veghind, citind, scrisori va scrie
şi pe alei va rătăci fără de pace
pe când neliniştite frunze adie.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zi de toamnă

Doamne, e timpul. Vara a fost mare.
Aşterne-ţi umbra pe cadranele solare,
şi pe ogoare lasă vântu-n voie,

Şi porunceşte fructelor să-şi ţină rodul plin;
mai dă-le două zile lungi mediterane
ca să alunge gusturi diafane
din struguri dulci în greul vin.

Cine acum casă nu are, nu-şi mai face,
cine acum e singur, singur o să fie,
va sta veghind, citind, scrisori va scrie
şi pe alei va rătăci fără de pace
pe când neliniştite frunze adie.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!