De pe Bărăgan,
dropia a dispărut.
Câmpia plânge.
haiku de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Soarele arde,
norii sunt în vacanță,
câmpia plânge.
haiku de Dumitru Delcă (3 iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut în Bărăgan
De pe câmpul cu verdeață,
de pe-întinsul Bărăgan,
de mult am plecat în viață.
Viața mi-a fost un roman.
Când am căzut m-am ridicat.
Nu m-am lăsat doborât.
Cât am putut m-am tot luptat.
Privirea n-am coborât.
Ce-am dorit, am împlinit.
Am familie, am casă.
Acuma sunt fericit.
Viața mea este frumoasă.
M-am născut în Bărăgan
și-n Bărăgan am rămas.
Am adunat grâul din lan
și poeziei am dat glas.
Cu ea am pășit în lume
și mi-a fost prieten bun.
Prin ea am avut ce spune
și am devenit tribun.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de țăran
Visează țăranul, că în Bărăganul
vatră de pâine, vatră de viață,
Ziua de mâine este speranță.
Speranță de pâine, speranță de viață,
speranță de bine, idee îndrăzneață.
Că în loc de ciulini vor crește din plin,
recolte mănoase, bogăție în case.
Când visul îndrăznețului țăran
se va adeveri în Bărăgan,
Câmpia va fi vatră de pâine.
Câmpia va fi vatră de viață.
Vom crede în ziua de mâine,
Vom crede în ideea îndrăzneață.
poezie de Dumitru Delcă (16 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna petrece.
Pe Bărăgan dansează
frunze și ciulini.
haiku de Dumitru Delcă (noiembrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
În Bărăgan
În Bărăgan,
Ciocârlia își ia zborul
până dincolo de nori.
Țăranul ară ogorul
dis-de-dimineață-n zori.
Cu drag sărută pământul
ca să crească mare lanul.
Valuri, valuri face vântul,
în grâu cântă ciocârlanul.
Pâinea crește din pământ.
Nu cerșim din poartă-n poartă.
Mulțumim Domnului Sfânt
că grija noastră o poartă.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
În miez de vară
Spre soare ciocârlia își îndreaptă zborul
Mai proaspătă, câmpia își schimbă covorul.
Lunca e plină de flori, în grâu cântă pitpalacul,
Soarele zâmbește în zori, păsări survolează lacul.
Cât privești din zare-n zare, câmpia se aurește,
Bucuria este mare, că pâinea-n cuptor dospește.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Munca ne sfințește locul
La noi în Bărăgan, vara,
E de aur câmpul-
Grâul și secara,
Le sărută vântul.
Soarele blând aurește
Lanul de grâu și secară.
Cuptorul, pâinea dospește
Pentru truditori de-o vară.
Cerului ei mulțumesc
C-a plouat când le-a fost sete.
Pe Dumnezeu îl slăvesc,
Și muncesc pe îndelete.
La noi, aici, în Bărăgan,
Curge grâul an de an
Cum curge apa în val,
Dintr-un munte, sau un deal.
Satul hambarele umple,
Pâinea e asigurată.
Rău nu are să se-ntâmple.
La noi criza e plecată.
Ziua recoltei sărbătorim
Și încingem tare jocul.
Cu ce facem, ne mândrim:
Munca ne sfimțește locul!
poezie de Dumitru Delcă (24 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când la noi în Bărăgan, soarele se întoarce în fiecare dimineață, demonii întunericului se ascund care încotro. În locul întunericului, lumina binecuvântată a zilei învăluie întinderea și toate vițuitoarele se trezesc la viață. Natura își reia cursul normal
Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
La noi în Bărăgan
Se spune că la noi în Bărăgan,
Primăvara miroase a pământ.
O spune truditorul de țăran,
Bătut de ploaie și de vânt.
Că pământul miroase a pâine,
Când vara aurește hotarul.
Nu duce grija zilei de mâine,
Când toamna îi umple hambarul.
De-acum, pâinea miroase a bine.
Mâncată cu vin, e pâinea sfântă.
E pâinea pentru zile senine,
Pe care țăranul o frământă.
Primăvara miroase a pământ,
Pământul miroase a pâine,
Pâinea miroase a bine
Plămădită cu soare și vânt.
poezie de Dumitru Delcă (26 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptând
Pe străduța de la moară,
din deal, în vale coboară
o femeie cu năframă
și-am crezut că ești tu, mamă.
Când s-a mai apropiat
sufletul mi s-a-întristat.
Nu era cum așteptam,
măicuța mea din Bărăgan.
Dar... fiind femeie bună
m-a luat atunci de mână
și mergând pe drumul drept,
m-a întrebat pe cine-aștept.
I-am spus că mi-e dor de mama.
Apoi ea mi-a spus cu milă:
Așteaptă, că o să vină.
Am mai așteptat un an.
Tu, mama mea din Bărăgan,
de-acolo, din țări străine,
oare, mai gândești la mine?
Mamă,
știu că ai un suflet bun.
Nu vreau să mai stau pe drum,
să fiu copil al nimănui,
să îndur cearta orișicui.
De tine dorul mă apasă:
Te rog mamă, vno acasă!
poezie de Dumitru Delcă (8 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
De dor, inima
vrea o îmbrățișare.
Sufletul plânge.
haiku de Dumitru Delcă (6 mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ochii nu mai pot să plângă, plânge sufletul.
Dumitru Delcă (12 septembrie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Concediere.
Parlament depopulat.
Nu plânge nimeni?
haiku de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te plânge că ești singur. Singurătatea e cu tine.
Dumitru Delcă (iunie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Încearcă să fii tu! Nu plânge pe umărul altuia. Timpul te va prăpădi.
Dumitru Delcă (iunie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Criminalul își plânge victima: Ți-am dat cu toporul în cap, dar n-am crezut că te omor. Iartă-mă!
Dumitru Delcă (decembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gura strigă de durere,
sufletul plânge și el,
Inima-îndurare cere
pentru micul băiețel.
catren de Dumitru Delcă (aprilie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când sufletul îți plânge și inima te doare,
Lacrimi lin vor curge, din ochii plini de soare.
distih de Dumitru Delcă (15 mai 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Secetă
Când vara este-n amiază,
seceta se instalează.
Câmpia plânge cu dor
după ploaia unui nor.
E căldură-îngrozitoare.
Totul în natură moare.
N-a mai plouat de o lună.
A secat apa-n fântână.
Nici la izvorul din vale
apa nu-și mai taie cale.
Peste tot pământul crapă,
că cerul nu-l mai adapă.
Țăranii, genunchi îndoaie
și se roagă Sfntului,
să dea o bură de ploaie
pe fața pământului.
Ruga le-a fost ascultată
și din cerul plin cu nori,
a-început să plouă-îndată
peste oameni, peste flori.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama mea
Mama mea,
e soarele de dimineață,
este câmpia cu verdeață.
Mama mea,
este cerul plin cu stele,
e lumina vieții mele.
poezie de Dumitru Delcă (27 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!