Când trupul te doare

Când trupul te doare, ca și inima,
Când nu mai vrei să scrii nimic,
Când toate iubirile s-au răspândit
Ca fluturii pe câmpul cu maci și ciulini,
Atunci îndrepți ochiul minții spre Dumnezeu,
Zadarnic I-ai negat existența, El nu te mustră,
Simți un gol necunoscut în tot trupul,
Inima sde oprește o clipă, parcă ar gândi,
Uiți toate cărțile citite, ca și cum te-ai dezbrăca de haine,
Vei plonja în cerul –abis, nu vei zbura, nu poți, dar vei crede
Că și asta este posibil, fără mijloace de transport,
Decât o Iubire imensă de absolutul pe care nu-l vei înțelege
Cu mintea, ci numai cu sufletul.

poezie de
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Citate similare

Dacă nu uiți asta, le poți da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deșertăciune. Draga mea, atât el cât și tu poți uita, ziua când v-ați cunoscut, iubit, logodit, poți uita ziua de naștere sau chiar numele copilului, poți uita părinții, poți uita absolut orice gând, căci inevitabil timpul ți le va lua și le va vinde uitării... Un singur element esențial nu uita, că tu ești Dumnezeu și nu nenorocitul de gând care te-a schilodit și te-a făcut om. Dacă îl ții minte pe Dumnezeu ca propria ta ființă poți să uiți totul, căci totul este doar deșertăciune. Dacă nu uiți asta, le poți da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deșertăciune. Nu-ți uita inima dar uită-ți mintea, nu aștepta bătrânețea ca să vină Alzheimerul să ți-o ia. Atât de multă deșertăciune pe care mintea o numește pompos și fals "cunoaștere".

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mărturisesc

atunci când te doare te doare
o simți în întreg corpul
te simți ca un templu incendiat
lacrimile ar a
duce
o mângâiere ar stinge vâlvătaia
dar trupul tău zdrobit de iubire
nu lăcrimează el suspină și doare
și atunci când te doare al dracului
mai doare iubirea
în rest e prăbușire

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apropiindu-te de Dumnezeu trebuie să-ți arăți ființa unitară, rod al Creației Sale, că sufletul ți-e suflare dumnezeiască, iar trupul ți-e zidire pământească, că numai prin rugăciune îți recapeți adevărata libertate de a sta în dreapta Adevărului.
Uneori, în ceasurile grele ale omului țâșnesc râuri de lumină în căutarea adevărului pierdut – iubirea. Tot în rugăciuni se sfărâmă și zidurile de gheață din inima omului de piatră, că piatră e atunci când și-a pierdut iubirea.
Când îngerii-s tăcuți la capătul disperării, rămâne doar speranța ca o hrană dulce și întăritoare, fără de care nu poți trăi, așa cum nimic nu e fără Dumnezeu: nici credința, nici firea limpede a omului că-n spicul grâului e pâinea noastră cea de toate zilele - trup din trupul Domului.

în Ispita, generator de întuneric în spiritul omului și îndepărtare de Dumnezeu
Adăugat de Camelia OprițaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

Ce plăcere e să scrii o poezie cu tot sufletul! Uite asta e poezia, când simți că ceva s-a desprins din tine și te transfigurezi, devii parcă trup fără oase, subțire și ușoară ca pana, plutești în acest văzduh poetic și simți că pereții nu contează, totul pare reliefat, astfel încât ar putea să încapă în acest univers toate cărțile lumii, toate frunzele copacilor și tot raiul de pe pământ, și mâna să odihnească peste filele cărților, ochii să se înece în verdele frunzelor, iar inima să pulseze și să cheme starea angelică, adăpostindu-ți spiritul în paradis.


Adăugat de Lilia ManoleSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Duduveică

E toamnă tristă...

E toamnă tristă și rece, azi, în sufletul meu,
Amintiri fluturând ca frunze ruginii în vânt,
Imagini uitate-mi trimite, în vis, Dumnezeu,
Mă zbucium rănit ca o pasăre și mă frământ...

Pierdute-s, de-acum, primăverile tinereții,
Iubirile fâlfâie, ca fluturi, peste bujori,
Copilăria-i un vis, sunt în amurgul vieții,
Totul pare, azi, cenușiu și lipsit de culori...

Iubirile toate părăsitu-m-au, rând pe rând,
Amintirea lor mai licăre doar în versul meu,
Încă mi-e inima flacără și trupul flămând,
Numai condeiul îmi pare, azi, mai mai trist și mai greu...

Uneori mâna îmi cade și ea pe hârtie,
Pleoapele-mi obosite se-nchid, rând pe rând,
Te visez atunci, încă tânără și zglobie,
Sărutându-ți trupul, ochii și gura, când și când...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mic tratat de iubire

Iubito, de departe-ți scriu,
Dintr-un subsol, dintr-un sicriu,
Toate s-au spus, s-au frământat
La Skagerat și Kategat.
Noi ne-am iubit ori nu, va ști
Doar steaua X din grupa Psi.
Iubirea nu se cere-n dar,
Ea vine fără un orar.
.........................
Simt nevoia unei schimbări majore,
Să mă renasc femeie? Sau o statuetă de marmură?
Trupul meu a devenit o cămașă a lui Nessos,
Sufletul caută alt locaș.
Mi-e dor cumplit de tinerețe,
Ce puțin am iubit?
Ce mult m-am închinat vanității.
Dar, Doamne, eu nu sunt Faust să opresc clipa,
Nici Tu nu poți fi Mefisto.
Și totuși, fiecare clipă poate fi un nou început.
Nu credeți?

poezie de (februarie 2013)
Adăugat de Boris Marian MehrSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Dorina Omota

Uneori, inima doare...

Uneori, inima doare,
Ochii plâng de disperare,
Gândurile sunt amare
Și simți că sufletul moare.

Când nici o rază de soare
Nu-ți aduce alinare,
Uneori, inima doare,
Ochii plâng de disperare

Cu mii de mărgăritare,
Dar toate sunt trecătoare
Și când soarele apare,
Ne gândim cu nepăsare

Uneori, inima doare...

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Constantin Anton

Labirintul singurătății

Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!

Fiecare destrămare are-un început
Fiecare surâs are-o lacrimă-n ascuns...
Fără de credință, trupul moare-n lut;
Fără de credință nu mai ajung eu SUS!

Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!

Fiecare abis e un zbor închis ciudat
În care aripi însângerate se tot zbat...
Fără de credință, metaforele ființei ard stelare;
Fără de credință nu este iubire, nu este iertare!

Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!

Fiecare gând se cicatrizează în sine
Psalmul de lumină sieși îi aparține...
Fără de credință nu mai e Sfântul Cuvânt;
Fără de credință suntem toți... o apă și-un pământ!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintește-ți, trupul meu

Amintește-ți, trupul meu, nu numai cât de mult ai fost iubit,
nu numai paturile în care te-ai culcat,
ci și acele dorințe
care-ți străluceau în lumina ochilor
și-ți tremurau în voce – și pe care anumite
întâmplări le-au destinat neîmplinirii.

Acum, când toate au devenit trecut,
parcă aproape ți s-au împlinit aievea
acele dorințe – amintește-ți
strălucirea lor în ochii care te priveau cu nesaț;
amintește-ți cum tremurau în voce,
pentru tine, trupul meu.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 46

Inima mea și ochiul se sfidează
Fiindcă nu vor nicicum să te împartă
Căci inima vederea încețoșează,
Iar ochiul vrea de tine s-o despartă.
Și inima pledează-n ea să stai
Ca într-un scrin ce ochiul nu-l străpunge,
Însă pârâtul se revoltă, vai,
Spunând c-a ta splendoare-n el ajunge.
Ca pricina să fie lămurită
Gânduri din inimă s-au strâns la sfat
Să dea sentința cea mai potrivită,
Ochiul cu inima să fie împăcat.

Asa că trupul tău lui îi revine,
Iar inimii iubirea ce-i în tine.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
William Shakespeare

Sonetul 46

Inima mea și ochiul se sfidează
Fiindcă nu vor nicicum să te împartă;
Căci inima vederea încețoșează,
Iar ochiul vrea de tine s-o despartă.
Și inima pledează-n ea să stai
Ca într-un scrin ce ochiul nu-l străpunge,
Însă pârâtul se revoltă, vai,
Spunând c-a ta splendoare-n el ajunge.
Ca pricina să fie lămurită
Gânduri din inimă s-au strâns la sfat
Să dea sentința cea mai potrivită,
Ochiul cu inima să fie împăcat:
Așa că trupul tău lui îi revine,
Iar inimii iubirea ce-i în tine.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Perfect

Să-ți scuipi inima din ură,
Să-ți scalzi sufletul în lacrimi,
Să-ți simți trupul în durere,
Să-ți uiți mintea în regrete,
E tot ce îți doresc și sper să te aștepte.

Vreau destinul să te-mpungă,
Să ai suferință lungă,
Să-ți tatuezi "eșec" în piele
Și ghinionul scris în stele.

Îți doresc să fii mințit,
Să fii prostit, dezamăgit,
Să duci lipsă de voință,
Să plângi spini din neputință.

Aștept să ai inima frântă,
Să simți ce-i tristețea-dâncă,
Să ai mii și mii de patimi,
Vreau să te îneci în lacrimi.

Vreau ca-n suflet să te doară
Și un apropiat să-ți moară,
Vreau să te trezești c-un șoc
Și s-adormi cu răni de foc.

Îmi doresc să uiți ce-i bine,
Să se bată joc de tine,
Să vezi ura-n ochii lor
Cu-al tău nume în decor.

Iar cea mai sinceră dorință
Născută pentru a ta ființă,
Zidul care te împarte,
Îți doresc singurătate.

Să-ți scuipi inima din ură,
Să-ți scalzi sufletul în lacrimi,
Să-ți simți trupul în durere,
Să-ți uiți mintea în regrete,
E tot ce îți doresc și sper să te aștepte.
...
Această nebunie, în litere redată,
Sper s-o-mbrățișezi mai mult decât o dată...

... și-apoi vei fi perfect... om plăpând.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Mă doare...

Mă doare să văd oameni plângând
Mă doare să văd pe cineva suferind,
Mă doare când nu ești lângă mine
Mă doare să știu că nu-ți este bine.
Mă doare atunci când nu mă iubești,
Mă doare atunci când mă umilești
Mă doare când știu cât te iubesc
Mă doare să văd că nu te recunosc...
Mă doare tăcerea rece și grea,
Mă doare durerea din inima mea
Mă doare ș-o lacrimă ce curge pe obraz
Mă doare când știu de-al tău necaz.
Mă doare de-o frunză ce se leagănă-n vânt
Mă doare de oricine și orice cuvânt,
Mă doare că TU nu poți să-nțelegi
Mă doare... dar tu ai vrut să alegi.

poezie de (25 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana SimionescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton trist

Distribuie

Când nu faci ceea ce simți, îl ignori total pe Dumnezeu! Toate comorile pe care ți le-a dat Dumnezeu se află numai în inima ta! Crede întotdeauna în visele tale cu toată convingerea ta!


Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Respirația în patru timpi

Suflet orb, de ce să cauți Paradisul doar în cer,
Când, precum o fi în ceruri, te-ai rugat: și pe pământ,
Suflet drag, n-aștepți zadarnic judecata cea de fier,
Nu-ți ești tu judecătorul purtând țepi pe sub veșmânt?

*

-Înger blând, plin de lumină, viața asta trebuia
Ca-ntunericul și ceața să n-o poată pistruia.
-Dar nimic nu trebuiește, să trăiești, doar să respiri.
-Eu respir, cunosc mirosul de cerneală din papiri,
Simt iubirea-nmugurită, știu mireasma cea de flori,
Răvășind cărări de suflet, simt o mie de culori.
Dar parfumul lor se pierde - ce-am simțit, nu a durat;
Ce de flori cad ofilite, ce de pomi s-au scuturat...
Și iubiri se sting în taină, chiar de falnic s-au aprins,
Cum în brațele de smoală noaptea neagră le-a cuprins.
Azi te simți ca o furnică, ieri păreai să fii un zeu,
Deci mă-ntreb cât ne iubește bunul nostru Dumnezeu...
-Să ai nările deschise, dacă vrei al Său parfum.
-Înțeleg doar lucruri simple - ori mireasmă, ori e fum.
-Dacă simplu e să numeri, doar să numeri pân' la Trei,
Cât să poți, până-n adâncuri, să tragi aerul ce-l vrei
Îmbibat de tot parfumul unei fragede naturi,
De iubirea orișicărei, a văzduhului, făpturi.
Pân' la trei, din nou, să numeri, ca în pieptul încordat
Să ții aerul, și fi-vei de iubire inundat.
Iar apoi, a treia oară, pân' la trei vei număra,
Cât să-mprăștii doar iubire atunci când vei expira.
-Dar atunci când s-or închide acești ochi, aceste nări?
-De-ai simțit cândva aievea, tu n-ai teamă de urmări!
Când luceferi se vor stinge pentru ochiul ostenit,
S-or aprinde-n cerul veșnic pentru cel neprihănit;
Iar atunci vei înțelege cât de mult El te-a iubit,
Când, scăldată în Lumină, vezi cum noaptea s-a albit,
Când veni-va clipa-n care vei simți nemărginit,
Când ți-oi spune: poți să numeri pân-ajungi la infinit.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie

A crede că Dumnezeu are o minte și mai ales una atotștiutoare înseamnă a-L schilodi, a-L reduce la un gând limitat. Iată de ce nu-l poți găsi/recunoaște pe Dumnezeu, crezi că e un gând și îl cauți în gândire: "Mă, care dintre voi sunteți Dumnezeu, ia ieși la interval? Că mintea mea mai măreață decât tine vrea să te controleze nițel!" Nu realizezi că orice gând, imagine, experiență care o ai despre "Dumnezeu" e doar CHIP CIOPLIT! Iată de ce nu-L recunoști pe Dumnezeu, pentru că Îl cauți chiar cu mintea care te desparte de EL! Scufundă-te în Tăcere și renunță la gând, caută-l astfel pe Dumnezeu cu inima! Doar lasă mintea să se dizolve în tăcere, în vidul preaplin de viață veșnică al inimii, al Prezenței și atunci vei recunoaște că tu ești Dumnezeu, doar Dumnezeu este Real, iar mintea a lipit peste tine eticheta separatistă și neputincioasă de om. Culmea e că doar îți imaginezi, delirezi, halucinezi că ești om. Tu nu ești nici o clipă o atare orătanie! Tu nu ai fost născut vreodată, doar visezi asta. Visezi că tu, totul din întreg te-ai limitat la un corp efemer!

citat din
Adăugat de George Aurelian StochițoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când devii centrul universului cuiva, atunci îi poți oferi inima ta; când numai la tine se va gândi, atunci vei simți că e omul alături de care se merită a trăi; cere exclusivitate, respect, fermitate și relația ta va fi caracterizată de longevitate!

aforism de
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Fluturi în zori

vezi
fluturii sunt liberi
mi-i arătai cu o frunză
deasupra unei iluzii de-o vară

trăiesc o zi cât o iubire
fără sfârșit

vezi
fluturii sunt mai vii decât noi
îmi arătai purpura unor maci
pe o câmpie târzie

îmbrățișarea lor este ca sângele
în aer

vezi
fluturii zboară mai înalt
decât visele dezlănțuite
în arșița nopții

îmi arătai coapsele
și niște trepte pe cer

vezi tu
fluturii se iubesc mai acut
decât oamenii
atunci când își leapădă aripile
în zori

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marilena Tiugan

În acel moment

când nu mai auzi nimic
când cerul nu mai e cer
când din toate sunetele nu auzi decât liniște
când nu mai e pământ
și nu mai există alt adevăr decât înflorirea
când uiți cine-ai fost
când uiți cine ești
când uiți de trecătorul cumsecade biet detaliu
ce încetinește pașii sunători prea tare
în acel moment asemenea surzilor
poți asculta
în regretul umbrelor sfărâmând bucăți de tăcere
un mugur cum se desface înlăuntru
în clipe de nesfârșire

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Fernando Pessoa

Cădere

Smulge-un fir de iarbă, mestecă-l în dinți și vei înțelege,
Vei înțelege complet ceea ce exprim eu acum incomplet.
Tânjesc să fiu o rădăcină,
Urmând, ca o sevă, doar propriile mele senzații....
Mi-ar plăcea să am toate simțurile – inclusiv
Intelectul, imaginația și inhibiția –
Pe pielea mea, astfel încât să mă pot rostogoli pe solul zgrunțuros
Și să-i simt mai acut asprimea și denivelările.

Aș fi nespus de mulțumit dacă trupul ar fi sufletul meu,
Pentru că numai atunci aș simți cu adevărat
Toate adierele de vânt, toți sorii și toate ploile.
Așa ceva este însă imposibil, iar eu sunt disperat, furios,
Îmi vine să-mi rup hainele cu dinții
Și cu gheare-ascuțite de leu să-mi sfâșii carnea
Până când va curge sânge, curge, curge...

Sufăr pentru că toate acestea sunt absurde,
Ca și cum eu aș putea speria pe cineva
Cu sentimentele mele de ostilitate către destin, către Dumnezeu,
Sentimente care apar atunci când noi ne confruntăm cu Inefabilul
Și brusc realizăm cât suntem de mărunți și de vulnerabili.

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba portugheză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Pt.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "A Little Larger Than the Entire Universe: Selected Poems Paperback" de Fernando Pessoa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -73.99- 43.99 lei.
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook