Cine s-a întâlnit cu speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu se ştie unde, poate chiar acolo, aproape...

citat din Octavio Paz
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a văzut speranţa, nu o mai uită. O caută sub toate cerurile şi printre toţi oamenii. Şi visează că într-o zi o va întâlni din nou, nu ştie unde, poate între ai săi.

Octavian Paler în Caminante
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când eram dusă, în alţi ani, prin aeroporturi, în căruţ, mă priveau toţi; iar pentru că eram aşezată, lumea părea că se uită la mine de sus. Era un cu totul alt plan existenţial, acela din căruţ; toţi oamenii privesc de sus, te simţi inferior oricui se uită la tine, iar toate lucrurile păreau mai mari, visurile mai înalte, mai departe, deci şi obiectivele erau mai greu de atins. Privirile aruncate în jos mi se pareau devastatoare. Era un fel de a spune "Prea le aveai pe toate, trebuia să ai şi tu măcar un necaz, ceva". Uneori, oamenii nici nu se uitau la mine, îşi fereau privirile "din bun-simţ" – aşa credeau ei. Dar nimic nu doare mai mult decât să fii ocolit cu privirea. Ca şi cum cei din faţa ta şi din jurul tău ar vrea să te vadă şi te caută, dar se uită în cu totul altă parte, numai în dreptul tău, nu. Eu nu eram undeva, în depărtare, să mă caute din ochi; eram chiar acolo, în proximitatea genunchilor lor. E ca şi cum mă căutau în viitor, iar eu eram chiar acolo, în prezentul lor. Era ca şi cum aş putea conta pentru ei, dar altă dată; cândva, poate, în viitor; şi nu acum, în clipa de faţă.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni, în afara ta, nu te cunoaşte mai bine. Nimeni nu are de unde să ştie ce te doare şi ce nu te doare. Poate, dacă ai noroc, să te intuiască, dar atât. Şi totuşi, nu poate să ştie dacă acolo unde el calcă e cărare de munte printre stânci, printre flori sau printre lacrimi.

citat din Chris Simion
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti aici!

Mama mea, tu eşti departe
Acolo unde mergem toţi,
Eu te simt totuşi aproape
Eşti printre vii, nu printre morţi.

Tu m-ai păzit pe drumul vieţii
Acolo unde îmi era mai greu,
Te vedeam în zorii dimineţii
Şi aşa te voi vedea mereu.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceva din mine caută ceva

Ceva din mine caută singurătatea, ceva caută oamenii.
Bine că am ce alege.
Ceva din mine caută lumina, ceva caută întunericul.
Bine că pot arde, bine că mă pot stinge.
Ceva din mine caută liniştea, ceva caută larma.
Bine că există cuvântul.
Ceva din mine caută moartea, ceva caută nemurirea.
Bine că există cerul.
Ceva din mine caută ceva din tine.
Bine că există iubirea.
Ceva din mine caută adevărul, ceva caută minciuna.
Bine că există cugetul.
Ceva din mine caută totul, ceva caută nimicul.
Bine că există ceva care caută ceva.
Ceva din mine caută suferinţa, ceva caută alinarea.
Bine că există lacrima.
Ceva din mine caută fericirea.
Bine că există speranţa.
Ceva din mine caută agonia, ceva caută extazul.
Bine că mai pot să respir.
Ceva din mine îl caută pe Dumnezeu, ceva îl caută pe diavol.
Bine că am în cine să cred şi de cine să mă lovesc.
Ceva din mine caută uitarea, ceva caută amintirea.
Bine că mai există visele.
Ceva din mine caută o secundă, ceva caută un minut,
Ceva caută o oră, ceva caută o zi, ceva caută o lună,
Ceva caută un an, ceva caută o viaţă,
Ceva caută mereu ceva.

poezie de Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem (27 decembrie 2009)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi trezit, draga mea, înseamnă să afli cu adevărat cine şi ce eşti tu visătorul. Cine e "eu"-l care visează? A fi trezit, draga mea, înseamnă să vezi că nu ai fost născută vreodată, şi atunci cine să mai viseze? Aşadar fireşte că îţi lipseşte ceva, trebuie să fii onestă. Toţi cei care "visează", visează la ceva care nu au chiar acum, chiar aici. Chiar şi de ar fi să visezi la Rai, la Dumnezeu sau la făt-frumos din poveste. Noi nu vedem, căci gândul visează pentru că niciodată nu se poate dizolva în realitatea acestei clipe, de aceea visează la o alta care va fi perfectă. În concluzie; nu tu te bucuri de iluzie, ci ea râde de tine şi-ţi oferă drept desert suferinţa unui vis. Dacă eşti cu adevărat treaz eşti deja totul din întreg şi atunci la cine şi ce ai mai visa? Are cerul vise, dar oceanul?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa însăşi e o stare de tranzit între naştere şi moarte... un peron unde te zbaţi să ocupi un loc într-un tren... eşti fericit că ai prins un loc la clasa I sau la fereastră... altul e necăjit că a rămas în picioare pe culoar... alţii nu reuşesc să se prindă nici de scări, rămân pe peron să aştepte următorul tren... Şi fiecare uită, poate, un singur lucru... că trenurile astea nu duc nicăieri... cel care a ocupat un loc la fereastră este, fără să ştie, egal cu cel care stă în picioare pe culoar şi cu cel care vine abia cu următorul tren... în cele din urmă se vor întâlni toţi undeva, într-un deşert, unde chiar sinele se transformă în nisip... în loc să se uite în jur, oamenii se îmbulzesc, se calcă în picioare, îşi dau ghionturi...

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Ioana Faur
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa

Azi, sunt bine...
pentru că nu au fost amanetate toate visele lumii
da, sunt bine în multe feluri, cu multe nuanţe
dar absolut toate cu optimismul vibrant al inimii mele
sunt o pasăre Phoenix singură,
închisă-n colivia propriului vis
sau sunt un fluture obosit prin zborul amurgului
da, sunt o harpă tristă cântând suav un Lied
ori poate o mierlă fericită zburând prin secera lunii
dar sunt şi-un talisman norocos dezmierdând o stea
sunt Inanna ghinionistă dintr-o altă eră
şi sunt un milion de petale şi frunze,
trăite prin simfonia albaştrilor aştri.

Azi, sunt doar speranţa...
cea mai adorată, dorită, iubită femeie a lumii
poate şi a ta!
dacă i-ai cunoscut duioşia, liniştea şi bucuria
nu o vei mai putea uita
nicicând
o vei căuta sub toate cerurile albastre din nopţilor tale,
prin toate stelele căzătoare,
dar şi printre toţi muritorii
pe toate câmpurile înmiresmate ale lumii,
visând că într-o zi o vei reîntâlni pe un peron uitat al timpului
Aşteptându-te....

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toţi oamenii caută răspunsuri în afara lor, dar ironia este că nu se caută pe sine; toate răspunsurile se găsesc în ei înşişi. (prin Adevăr, care este Isus Cristos).

aforism de Adina-Cristinela Ghinescu din Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocile păsărilor din Hiroshima

- "Unde, unde-s?"
- "Cine?"
- "Unde, unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Unde-s?"
- "Cine, cine?"
- "Oamenii..."
- "Nu ştiu. Uite fulgi de cenuşă...
Au burat toţi..."
- "Unde, unde?"
- "Nu ştiu. Să ne facem cuibul."
- "Unde,
unde,
unde,
unde,
unde?..."

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e mare necaz că oamenii, odată căţăraţi într-o funcţie, uită de unde au plecat, ci faptul că uită unde trebuia să fie trimişi.

aforism de Victor Martin din Violatorii zilei de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine se uită în afară visează, cine se uită înăuntru se trezeşte.

citat din Carl Gustav Jung
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se află oare pe lume om care să nu vrea să afle ce-o să-i aducă ziua de mâine şi dacă s-ar putea chiar ziua de poimâine? Iar norocul-norocelul! Cine nu râvneşte să şi-l cunoască măcar cu un ceas mai devreme? Toţi nădăjduim făţiş ori în taină că într-o zi ne vom întâlni cu norocul. Săracul lipit pământului jinduie să se scuture de sărăcie, bogatul visează să devină şi mai bogat. Prinţul se vrea rege. Regele se vrea împărat.

Zaharia Stancu în Şatra
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un artist se poate întâlni (sau nu) cu rolul vieţii sale, ori cu regizorul special, care să îi reveleze valenţele unui personaj, sau îşi poate întâlni partenerul de scenă ideal – şi ştim cu toţii cât de importante sunt aceste întâlniri, providenţiale chiar. Aş spune că pe un plan la fel de important stă întâlnirea cu un cronicar. Cel care ştie să vadă prezentul tău ca artist şi să îl înscrie cu inteligenţă într-o traiectorie firească, relaţionând momente ale carierei de până acum.

citat din Răzvan Mazilu (martie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama ştie

mama ştie că sunt mai frumoasă când iubesc
de aceea hrăneşte păsările de la ultimul etajul al babilonului ei
aici toate tablourile au geometria mea
urmele paşilor copilăriei se mai văd pe covoarele persane
în colţurile casei a ascuns hohotele mele de râs
şi icoana chipului ei
biblioteca e plină cu poveşti
pe un raft de lemn de trandafir
cărţile mele
îmbrăcate în busuioc

mai sunt doar puţine momente până să se îmbarce în
zepelinul acela cu care toţi oamenii pleacă
spre lumea firelor de iarbă
dar ea ţine morţiş să-mi spună că sunt frumoasă

mama ştie că sunt fericită când iubesc caută în lada de zestre
rochia de mireasă
mi-o pune pe umeri să prind zborul îngerilor
mâinile îi tremură când îmi răsfoieşte cărţile
cu ochii lacrimă de smerenie pe deasupra ochelarilor
soarbe lumina ochilor mei

mama ştie că atunci când te-am întâlnit
nu am mai vrut să plec din sufletul tău
din poezia ta
din universul născut de tine pentru mine
cu pleoapele tremurânde mai citeşte un vers
îl mângâie ca pe un cântec şi visează

mama ştie doar este mamă
toate poeziile vin azi în poala ei
să mai asculte o poveste despre
cât de fericită este când te iubesc

poezie de Mihaela Meravei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mi-era trupul brăzdat de râuri
treceam, cu mâinile lungi
să-mi văd pasul strâns între gânduri
între opriri provizorii destrămam întunericul
cine ştie unde plecam
poate am venit aici să construiesc iubiri
voi căuta mereu un loc în care să încăpem
cu ce am strâns în braţe
poate voi trece şi ne vom privi drumul
aşteptând să străbatem ţărmurile
cine ştie când
înapoi era ce am cunoscut înainte
cum să aleg
dimineaţa, ţi-am acoperit buzele cu palmele
trecând în altă mângâiere
tu, o picătură de ploaie, aproape, tot mai aproape

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nud

Irepetabilă cădere, în care n-am crezut,
Ca într-o oglindă curbă am lunecat în mine,
Pe valuri solitare împuns de întunecime
Unde de restul lumii eram necunoscut!

Şi mă împingea o lotcă aproape vertical,
Spre locul unde nimeni nu poate să mai spere...
Acolo unde se cere şi vama de putere,
Ca aripa să curgă inertă peste val!

Irepetabilă cădere, în nud necunoscut,
Ca într-o oglindă curbă am măturat morminte,
Acolo unde vlaga îngheaţă în cuvinte...
Am stors lucirea minţii să mă preling în lut!

poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo unde...

Acolo unde e-anarhie
Şi-s genii toţi, de-o vreme-ncoace,
Nu face nimenea ce ştie,
Nu ştie nimenea ce face!

epigramă de Florian Saioc din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu uita

Prietene, nu uita al tău rost a-l căuta,
Trăieşte, munceşte, iubeşte şi visează
Şi teama de necunoscut numai aşa încetează,
În a ta călătorie, curajul să te însoţească,
Şi astfel vei dobândi implinirea sufletească.

Prietene, nu uita că -n al tău drum,
Vei întâlni vânt, furtuni şi ploi
Dar toate astea puteri sporite -ţi vor da
Şi-ţi vei găsi glasul şi-n ploaie a cânta,
Nebunia de unul singur de a dansa,
Şi speranţa că nu tot timpul va fi doar aşa.

Prietene, nu uita, caută şi caută mereu,
Să fii cât mai aproape de rostul tău,
Nu -ţi da voie ca frunza toamnei să te ofileşti,
Sufletul trăind în armonie să ţi-l întinereşti,
Alungă tristeţea ploii din mintea ta,
Să nu se instaleze prea mult liniştea.

Prietene, nu uita, alege pe cât poţi, doar bun să fii,
Dă întâietate şi curs simţirii inimii,
Să guşti mereu savoarea iubirii,
Ascult-o şi fredonează o dată cu ea,
Şi stropi de fericire în trup vor picura.

Prietene, nu uita, lăsă-ţi gândurile să zboare,
Înalţă-te cât mai sus odată cu ele,
Vei descoperi misiunea ta, adevărul din stele,
Şi năzuinţa ta de-o viaţă, dulcea libertate.
Fii încrezător în ziua ce va veni,
Ş toate gândurile rele se vor risipi.

poezie de Georgeta Ganea (22 noiembrie 2022)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde atâta nefericire?

De unde atâta nefericire,
Când raze pier şi noaptea vine
Pe la uşi, pe la fereşti,
Peste oamenii cu măşti?
Unde-s zâmbetele false,
Şi visele de soare arse?
Unde-s toţi ce i-ai întâlnit,
În drumul tău spre paradis?
Şi azi, ca ori şi care zi
Sperai că soarele va răsări
Acolo unde-i nefericire
În suflete avare de iubire.
Dar e soarele a uitat,
Sau poate doar n-a mai luptat,
Pentru iubiri ce noaptea mor
Iar dimineaţa răsar în zor.

poezie de Adriana Monica Burtea (4 aprilie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!