M-am dus să fac o vizită confratelui şi amicului meu Tomiţă de ziua lui. L-am găsit într-o stare foarte proastă, plimbându-se de colo până colo ca o hienă în cuşca ei şi văitându-se de durere; toată noaptea nu putuse închide ochii din pricina unei măsele.

începutul de la Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureştilor, trecătorii puteau vedea un moşneag micuţ, intrat la apă şi scofâlcit, plimbându-se liniştit, cu acea linişte a mărei, care, potolită în sfârşit, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan. Bătrânelul se plimba regulat, - dimineaţa, de colo până colo pe dinaintea Universităţii - seara, cum răsăreau aştrii, de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, - şoptind mereu, cu un glas blajin, acelaşi cuvânt: "Vice-versa!... da, vice-versa!"... - cuvânt vag ca şi vagul vastei mări, care sub faţa-i fără creţ, ascunde-n tainicele-i adâncuri stâncoase cine ştie câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de-a pururi pierdute!

Ion Luca Caragiale în Două loturi (1898)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nouă ceasuri şi nouă minute... Peste şase minute pleacă trenul. Un minut încă şi se-nchide casa. Repede-mi iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon... Trec de colo până colo prin coridor, să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod... Aci. O damă singură, şi-fumează, atât mai bine! Intru şi salut, când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoana capul unui căţel lăţos, plin de funde de panglici roşii şi albastre, care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânii-si.

începutul de la Bubico de Ion Luca Caragiale (1901)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim că s-au găsit pe ici, pe colo pesimişti şi sceptici — pădure fără uscătură nu se poate — care au zâmbit maliţios când, acum câţiva ani, naţiunea noastră, toată românimea, străfulgerată de unul şi acelaşi fior, a înfiinţat Liga... Ridicau din umeri la orice manifestaţie — şi trebuiau să ridice foarte des; pufneau înfundat în faţa acelui entuziasm grandios; de câte ori le arătai pornirea aceea generoasă a unui neam întreg, acel uragan de patriotism şi românism, îţi răspundeau ca nişte cobe: urma alege!

citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost un împărat ş-o împărăteasă. Ei aveau numai o fată şi o păzea ca lumina ochilor lor. Ea n-avea voie să iasă nici până în grădină fără dădaca ei. Aceasta o ţinea de aproape şi n-o scăpa din vedere nici cât ai da în cremene. Fata, tot şezând la fereastră, vedea pe un june fluieră-vânt de colo până colo. Într-o zi uitându-se la el, o văzu şi el şi, ţintind ochii în ochii ei, ea simţi un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă. Se trase fata de la fereastră şi spuse dădacă-sei ce i se întâmplă.

începutul de la Voinicul cel fără de tată de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Wladyslaw Szpilman: Ce... ce crezi că o să faci în timp ce îţi pregăteşti noua linie de apărare? O să umbli de colo până colo cărând valizele după tine?

replică din filmul artistic Pianistul
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetăţeanul: O pălărie, da, asta... şi astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc - că mi-era strâmtă - am vrut să-i scot căptuşeala s-o mai lărgesc... când colo în căptuşeală peste ce dau?
Zoe: O scrisoare!

replici celebre din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul IV, Scena 8, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea sfântă, de Crăciun

În noaptea sfântă, de Crăciun
Am făcut un lucru bun.
În genunchi m-am aşezat,
Rugăciuni am înălţat,
Să-l aflu pe Dumnezeu,
Pe Tatăl Ceresc al meu.
Toată noaptea m-am rugat
Şi pe Domnul l-am aflat.
L-am aflat în cer, în stele,
Şi în gândurile mele.
L-am găsit acolo, sus,
Stând alături de Isus.
Lângă fecioara Maria,
Care-a născut pe Mesia.
El de-acolo ne veghează
Şi mintea ne luminează.
Tot de acolo ne priveşte
Şi de rele ne păzeşte.
Dumnezeu este în toate,
E în viaţă, e în moarte.
Tot în noaptea luminată,
În zarea îndepărtată,
Cu ochii minţii am văzut
Tărâmul necunoscut,
Spre care ne îndreptăm
De pe pământ când plecăm.
Chiar şi-acolo l-am aflat
Pe Cel care ne-a creat.
Toată viaţa, cât trăim,
Cu credinţă să-i slujim,
Din suflet să-i mulţumim.

poezie de Dumitru Delcă (2 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamlet: Noroc că se laudă singur; nicio altă limbă n-ar face-o pentru el.
Horaţio: Aleargă de colo până colo ca un bibiloi cu coaja oului pe cap.

replici celebre din piesa de teatru Hamlet, Actul V, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locul meu

Mai demult
Mi-am căutat locul într-o casă, pe pământ,
Dar nu l-am găsit.
După,
L-am căutat în aer
Şi tot nu l-am găsit.
Când am văzut că nici în aer nu e
L-am căutat în apă
Şi, nici acolo nu era.
În vis, m-am uitat până şi în adâncul pământului,
Dar, deja, mă obişnuisem
Să nu fie acolo unde îl caut
Şi, aşteptarea mi s-a împlinit
Căci, nici în pământ nu era.
Şi, când, într-un târziu, obosit,
M-am oprit din căutat,
L-am găsit!
Era unde eram şi eu.

poezie de Adrian Moroşan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baltag: Sculaţi! Sculaţi!
Ciraci, vă deşteptaţi!
Colo, în zare, iată,
Lumina se arată,
Ne cheamă sus la munte,
în codru-ntunecos,
Mistreţul crunt şi cerbul
şi ursul fioros.

replica de început din libretul Hatmanul Baltag, Actul I, Scena 1 de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să joci ani de-a rândul personaje fără o problematică importantă, să te fâţâi pe scenă de colo – colo strâmbându-te ca să obţii nişte aplauze cu care să poţi împăuna seara la cârciumă, mi se pare un lucru foarte trist.

citat din Alexandru Tocilescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Posthumus: De ce nu pot bărbaţii zămisli, făr' cu femei
Să se unească în creaţie? Bastarzi suntem cu toţii,
Chiar preastimatul om în toată firea pe care eu
Tată-l strigam, umbla năuc de colo până colo
Când am fost conceput. Vreun monetar sadea ce şi-a plantat
Moneda-n falş; deşi mama părea a fi zeiţa lunii,
Diana însăşi, pe vremea ceea.

replică celebră din piesa de teatru Cymbeline, Actul II, Scena 5, scenariu de William Shakespeare (1611), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi

Colo jos, colo mai jos
Oi linoi, linoi, lăr Doamne
Ce turme de oi s-o scos
Pă râtuţu cel frumos!
- Da la turmă cine-şi umblă?
- Umblă-şi Lariu, păcurariu,
C-on topor încolţurat,
C-on fluier înverigat.

- Lăsa-v-oi la lupu oi.
De când umblu după voi
Tăt am albit ca şi voi.

Strigă-o oaie pistrioară:
- Nu ne lăsa nici pă noi
Iară noi te-om dărui
La Crăciun c-on suman bun,
La Păştiţă cu jintiţă,
La Sângeorz c-on miel frumos,
La Ispas c-on bulz de caş.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: Cu notele lui, ar putea foarte bine să se obişnuiască să împingă căruţuri de colo colo.
Alan: Vrei să spui că fiul meu o să ajungă să lucreze într-un supermarket?
Charlie: Nu, vreau să spun că o să ajungă probabil un om al străzii.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pun puncturile şi linie de sfârşit şi, după ce Tomiţă, vesel, m-asigură că n-a simţit nici ca o pişcătură de purice, îi citesc cronica. Confratele meu îmi mulţumeşte încântat; decât - pretinde să facem numai o foarte mică modificare la încheiere: în locul măselei, să punem credinţa. Conviu bucuros, şi cronica noastră e trimisă la tipografie.

finalul de la Duminica Tomii de Ion Luca Caragiale (1909)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

mama-n ogradă -
mutându-şi de colo colo
singurătatea

haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

între două gări -
frunzele arţarilor
de colo colo

haiku de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stă în natura minţii să rătăcească de colo colo.

Sri Nisargadatta Maharaj în Eu sunt acela
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai aveam chef să car cărţile grele ale stăpânului meu sau să le duc de colo colo. Chestia asta ţinea cât era ziua de lungă. Ca să vă spun adevărul, el m-a dat de fapt afară întrucât hainele lui, pe care le lăsam mereu să zacă pe podea, erau mâncate cu totul de molii, un lucru care mă bucura din cale-afară.

Fraţii Grimm în Cei doisprezece servitori leneşi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Super Samson Simpson

Eu sunt Super Samson Simpson,
sunt puternic la modul superlativ,
îmi place să ţin în braţe elefanţi,
fac asta zi de zi, fără-a fi ostentativ;
iau câţi apuc cu mâinile-amândouă
şi, hopa,-i ridic sus pe umăr –
pentru mine-i simplu şi uşor, un fleac,
şi-mi rămâne putere să-i şi număr!

Muşchii-mi sunt foarte mari, enormi,
Bombaţi din creştet până-n talpă,
îmi place să mut elefanţi de colo colo,
şi să-le-ofer la prânz grămezi de iarbă;
totuşi, nu-s eu cel mai puternic din casa noastră
şi nici din această curtea lungă de trei obraţe,
căci atunci când car elefanţi de colo colo
bunica mea mă duce-n braţe.

poezie de Jack Prelutsky, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!