Am făcut o greșeală

Am făcut o greșeală,
m-am rătăcit printre umbre;
La un moment dat
m-am îndrăgostit de-o umbră,
m-am agățat de vârful ei
și ea mă plimba după ea
ca un somnambul.

Captivă în vraja umbrei
urmam ca un orb
drumul ei,
sacrificam clipa existenței mele
spre a alimenta cu energia
sufletului meu
o umbră.

Vă dați seama ce-nseamnă
a-ți jertfi energia sufletului
pentru o umbră?

E ca atunci când încerci
să prinzi cerul,
acea iluzie a infinitului,
într-o capcană.

Am făcut o greșeală.

poezie de
Adăugat de Ana-Cristina PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Am făcut o greșeală

Am făcut o greșeală
De neiertat;
Mi-am dat prea multă osteneală...
Răul altor-am răscumpărat.

Am făcut o greșeală
Neînchipuită;
M-am îndrăgostit până la boală...
Din mine-am rupt, m-am rupt, pentr-o iubită.

Am făcut o greșeală
Necalculată;
Am învățat, am făcut, prea multă școală...
Nu știam c-așa-i cariera ratată.

Am făcut o greșeală...
Ce naivitate;
Am crezut că prietenia-i reală...
N-am știut că-i doar o oportunitate.

Am făcut o greșeală
Capitală;
M-am înșelat că dreptatea-i universală
Și m-au furat toți... m-au lăsat cu mâna goală.

Am făcut o greșeală;
Multă sinceritate...
Mi-am făcut din ea credință falsă, ideală
Și-am fost pedepsit la sânge, cu tenacitate.

Am făcut o greșeală...
Și poate multe mii;
M-am dedicat, le-am învelit lumea-n poleială,
Am crezut că ce nasc, este ca mine... Am făcut copii.

Am făcut o greșeală
Ce-mi dă fiori de gheață;
N-am știut să mă reped, s-aleg, s-adun din îmbulzeală...
Am stat la urmă și mi-am irosit, un impotent, (o) viață!

poezie de (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Confuzie

Aduc adesea deasupra mea
O umbră…
Și-adeseori nimic nu mi-aș putea dori
Decât să fiu:
O umbră…

Fără să las o urmă
Pașii mei se-ndreaptă spre incert
Și vag și tot mai vag
Mă simt ca o nălucă pe nesfârșitele cărări
Înțepenită-acut de-un straniu vis
De-o altă umbră nevăzută
Mă regăsesc în vastul labirint albastru
Căutând o umbră a unui fir de rai…

Aduc adesea-n fața mea
O umbră…
Și-adeseori nimic nu m-ar putea salva
Decât să fiu:
O umbră…

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Scaieți

Am căutat câmpia
cu iarbă fragedă
și flori de mac,
dar am ajuns
într-un desiș
plin de scaieți;
florile lor m-au ademenit
și m-au prins în capcană.

Acum s-au agățat de mine;
le simt colții
cum îmi sfâșie hainele
și-mi zgârie pielea,
iar când îi apuc
cu mâinile să-i alung departe
își fac culcuș în palmele mele.

Încerc să fug
și ei îmi zgârie picioarele,
îmi înțeapă tălpile
și sângerez.

Am căutat flori și iarbă fragedă
și m-am rătăcit
într-o pădure de scăieți.

Ierburi pierdute
ca o umbră
s-au strivit în colții plantei
ce-și etala floarea
pentru a mă rătăci ca Dante
ce-a ajuns
în cea mai deasă pădure a vieții.

Am așteptat pe Beatrice
să mă plimbe prin paradis,
dar florile visate
când și-au ridicat vălul
erau scaieți
și timpul s-a oprit
pentru mine
în pala lumină violetă
a florii de scaiet.

poezie de
Adăugat de Ana-Cristina PopescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Doina Bonescu

Omul din umbră

in gândul meu cred că te știu...
ești o făptură bărbătească.
mă urmărești si-n umbră stai
când toamna-mi bate in fereastră.

nu te zăresc, iți simt prezența
poate-i ceva paranormal.
cu tine acolo mut si munții
si zilele-napoi le dau.

nu-mi ceri nimic., niciun cuvânt,
dar gândurile se-mpreună
ești viu..... te simt si te ating
dar numa-n nopțile cu lună.

atunci din umbră te desprinzi
și vii cu braț intins spre mine,
in vraja inimii mă prinzi
si ințeleg...... ce e iubire!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ziua doar

cât o iluzie pierdută, venise
ca oricare alta, venise și se
pregătea să plece. printre zidurile
linse de funingine ale fostului castel,
într-o crăpătură, au țâșnit tentaculele
unei himere. greșeală. tentacule de
păianjen păros pe piept și pe picioare.
greșeală. nu erau tentacule, ci mustăți
de șobolan împletite-n trei, unse
cu smoală. era la modă-n ținut. greșeală.
moda a fost adusă de o navă.
șobolan gras, suficient de puternic
să roadă o carte de poezii într-un minut.
greșeală. în cincizeci de secunde.
s-a încumetat să fure un șold de porc,
cu tot cu etichetă. o căra în dinți, călare
pe un ogar sfrijit cu burta cât o zi
de post. traversa neregulamentar drumul.
greșeală. nu era drum. traversa ulița
neasigurat. dintr-un pom, din umbră,
fâlfâi o pasăre. nu era privighetoare, nu
o ciocănitoare, ci una cu pliscul mare,
de oțel-inox, și aripi de beton. greșeală.
aripi de aluminiu. îndrăzneala șobolanului
l-a costat viața, ziua se sfârșise și pentru el.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Umbra mea

Eu m-am desprins de umbră și am lăsato-n drum,
Iar viața-n vălătuce o prefăcu în fum
Și umbra, parcă, este și, parcă, n-o mai am,
Ea umblă pe la geamuri și chiuie pe ram.

Eu m-am clădit pe frunze și rădăcini am prins,
Să caut urma umbrei, ea fuge-n necuprins.
Nu poate să vorbească ș-atunci, când drumu-i greu,
Ea sfârâie pe lacrimi, înaintând mereu.

Figura-aceasta tristă, ce umbra mea a fost,
Își caută dublura, dar totu-i făr-de rost
Căci umbra umbrei sale e tot din umbra mea
Și se prefac în una, când sunt alăturea.

M-am adumbrit cu umbră,... nu pot scăpa de ea,
Căci nu e o nălucă, este chiar viața mea,
Eu mă gândesc la dânsa și vreau să o îndemn,
Alăturea destinul, să-l trecem în tandem.

Cu timpu-n devenire, e tot mai greu s-afirm,
Sunt două-n jumătate, sau e un tot infirm,
Dar inima ce bate, în una dintre noi,
Ne scapă de durere, de grijă și nevoi.

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vine un timp când nu mai este zi și nu s-a făcut încă noapte... Și numai în acel moment putem începe să contemplăm lucrurile sau viața: pentru a vedea mai bine, avem nevoie de puțină umbră, pentru că suntem noi înșine un amestec de lumină și umbră.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Am rămas aici la început pentru afaceri, după care m-am îndrăgostit de o româncă, care mi-a schimbat mult viața și m-am simțit legat și prizonier al acestei relații, iar atunci când am început să mă simt puțin mai eliberat, m-am îndrăgostit de România.

în Business Magazin (2012)
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De dincolo de moarte

Am creat din moarte poezie,
Iar din delir și nebunie
Am născocit azi pe hârtie
Un flux mortal de nemurire.

Am suferit în adormire
Și m-am născut în veșnicie,
Printre miresmele funebre
M-am rătăcit de mine.

Am rezistat prin a muri
Și m-am născut pentru a fi,
Am născocit din frică
Mormintele de sticlă.

Am plâns cu moartea-n noapte
Și m-am trezit departe,
Am căutat să mor
În iad să mă cobor.

Am căutat morminte
Punându-le în minte,
Am zăbovit la cruci
Citind cuvinte lungi.

Și m-am pierdut de tine,
Plecai la cer, copile,
Pierzându-vă pe voi,
M-am rătăcit în nori.

Am întâlnit pe-ai mei
Și pe străbunii tăi
Și-o să vă scriu de ei
De-o să găsesc condei.

poezie de din Drumul spre cer (2023)
Adăugat de Vasile ȘerbanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Marin Moscu

La umbra unui om și-a unui câine

M-am chircit lângă un om și-un câine,
La umbra lor era un pic mai bine,
Încât zâmbea în lacrimi cerul
Ascunzând de prefăcuți misterul.

Se curbau în mine oasele tăcerii,
Clipa deznădejdii și-a plăcerii,
Se mistuia sub frunzele din zare
Viața care mișca în aripi trecătoare.

M-am visat la umbră și am stat
Cu mâinile de un vârtej legat,
M-am trezit apoi și cum să fie bine?
Omul m-a mușcat în lacrimă de câine!

poezie de
Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.

Iubește-mă departe

Pierdută, umbră verde, pe lacul plin de nuferi
M-am rătăcit în mine... în urma ta cresc goluri.
Îmi pleacă amintiri, când turme și când stoluri
Și știu ce e tăcerea... și știu cum e să suferi.

Mă veștejește dorul și frunza mea se duce.
Mai am în tine prinse speranțe de-mprumut
Și clipe de iubire, de care m-am temut.
Nerăbdător de tandru, timid le vei seduce.

Iubește-mă departe, în adâncimi de umbre
Crescute pe altare nestinse de durere.
Trecută prin săruturi... promisă mângâiere
S-alunge clipa stinsă din gândurile-mi sumbre.

Peste tăceri de noapte și peste albe zile,
Un fir de amintire, predestinat uitării,
Să creasca peste frunza din marginile verii,
Cărare netezită, un drum venind spre tine.

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar două voturi până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie

Nimic mai fals, nimic mai adevărat

sub formă de carte m-am împărtășit
pentru tine
am cusut cu ață albă gândurile mele
și toate s-au făcut poezie
nimic mai fals nimic mai adevărat

într-un moment de luciditate
fiecare gând devine tortură psihometrică
în care îmi ucid treptat fobiile și
toate durerile de inimă mor
amintindu-mi de mine

la început
m-am arătat lumii sub formă de înger
ușor uimită
lumea și-a desfăcut brațele și m-a primit
între sânii ei
se cuibărește mereu un copil

pentru tine
a murit Hristos
a plâns din greșeală
peste versurile mele
și tu dormi
prins de-mbrățișarea lor

sub formă de carte m-am împărtășit
pentru tine
am trimis solie îngerului nenăscut
să scrie poezie în următoarea viață
nimic mai fals nimic mai adevărat

poezie de
Adăugat de Emma BradSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
Rodica Popescu Bitănescu

Când l-am văzut pentru prima dată, m-am topit. Era blond cu ochii albaștri, arăta foarte bine. M-am îndrăgostit la prima vedere și am avut norocul ca și el să mă placă. Am fost doi ani împreună, timp în care l-am testat în toate felurile posibile pentru a mă asigura că fac cea mai bună alegere, apoi l-am luat de soț. Nu îmi pare rău, am făcut cel mai bun lucru.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Sorin George Vidoe

Aștept să se nască

M-am născut pe drumul nesfârșitelor ape,
căutând izvorul sufletului meu,
cu furtuna m-am înfrățit la greu
croindu-mi drum
spre țelul hărăzit.
Pașii mă poartă pe poteci neumblate,
prin păduri seculare la poalele nopții
urmărit de propria-mi umbră
sub razele albe de lună.
Șoapte sălbatice răsună-n auz
oprindu-mi răsuflarea
și ascult...
sus, constelații s-aprind
în șiruri infinite și reci
și jos, vântul înghețat îmi șoptește
s-ascult tânguitul jalnic din beznă.
Mânați de vânturi pribege
nori negri se adună
grăbesc pașii spre casă,
spre satul din vale
străjuit de poeme.
În vatra stinsă și rece
aprind o rază de speranță;
aștept să se nască
cel ce s-a mai născut odată.

poezie de din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.
Viorel Muha

Acasă

viață trecătoare, nu mă lasă
drumul nu-l opri, trezește-mă
strigătul pământului atârnă, povara-i grea
deschide ferestre, spre casa mea

aș vrea să zbor, chiar printre umbre
nu lăsa să se surpe speranțele mele
colțul ruginit îl simt al apei ce curgea
piatra fântânii când șoptea
nu pleca, cumpăna-i grea

buzunarul sufletului îmi duce o povară grea
plânge vatra, copilul rămas statuie
stâlpul porții, coloană amintire
lacrimile-mi curg pentru durerea din mine

sunt agățat de firele lumii
nordu-i umed, plouă rece, lumea nu-i a mea
căteodată ne regăsim printre cețuri, păsări migratoare
străzile sunt pustii, ne dor pașii, nu suntem noi din ea

vreau întoarcere, vreau drum spre casa mea
să nu mai fiu umbră, nicăieri,
călător în timp uitat
vreau întors să fiu, în țara mea

poezie de
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton ponderat

Distribuie
Margaret Mitchell

În seara aceea când te-am luat în brațe și te-am dus sus... m-am gândit... am sperat... am sperat atâtea, încât mi-a fost frică să te văd a doua zi dimineață, de teamă să nu fi greșit și să văd că nu mă iubești. Mi-era așa frică să nu râzi de mine, încât am plecat și m-am îmbătat. Iar când m-am întors, tremuram tot și, dacă-ai fi făcut atunci un pas spre mine, un semn măcar, cred că ți-aș fi sărutat picioarele. Dar n-ai făcut nimic.

citat clasic din romanul Pe aripile vântului de
Adăugat de CRISTEA GEORGIANASemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton trist

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Gone with the Wind Paperback" de Margaret Mitchell este disponibilă pentru comandă online la 47.99 lei.

Gogyohka

am venit să exploatez aurul
pentru a cârpi stratul de ozon
apoi am făcut ființele umane
după chipul și asemănarea mea
dar m-am îndrăgostit de-o muritoare

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Mariana Daniela Bidascu

* * *

M-am îndrăgostit de aerul liber al marii pe care-l transmite esența și profunzimea ei...
M-am îndrăgostit de orizontul ochilor ei calzi și strălucirea din ei in care te simt scaldandu-te...
M-am îndrăgostit de magia glasului ei... ce-o simt soptindu-te pe tine...
De brațele cu care mă-nfasoara, explorandu-ma fărâmă cu fărâmă...
M-am indragostit de libertatea spiritului ei... ce se naste din adancuri
si felul în care ea-si exprimă nebunia și freamătul...
M-am îndrăgostit de simplitatea zbuciumului ei...
M-am îndrăgostit de solitudinea ei... in care-si plânge singura tristețile, liniștindu-se apoi printr-un val lin, așternut la răsărit...
M-am îndrăgostit de visele ei, ce parca le murmura pe-ale mele...
M-am îndrăgostit de pasiunea cu care-infasoara ființa fara sa mă atingă, asemeni ție...
M-am îndrăgostit de ea pentru că i-am povestit ceea ce sunt și nu s-a speriat de asta...
Așa cum sunt...
O femeie care nu se grăbește... ci așteapta... mult...
Nu merge, ci curge,
nu zboară, ci plutește,
nu pretinde nimic ci pur și simplu iubește să se bucure...
nu caută simțuri, ci le eliberează...
nu strălucește... ci luminează...
nu renaște... ci înflorește constant...
O femeie... asemeni marii...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Eliot

Cu tot egoismul meu, nu puteam să îndur gândul că o să apar ca o umbră a morții la ospațul fericirii tale. Nu puteam să îndur gândul de a părăsi această lume în care tu mai trăiai și, poate, mai aveai nevoie de mine; jurământul de credință pe care ți-l făcusem îmi cerea să astept și să îndur. Maggie, nu vreau prin scrisoarea asta decât să te asigur că niciuna dintre suferințele prin care am fost nevoit să trec din pricina ta n-a fost un preț prea mare pentru viața pe care am cunoscut-o de când m-am îndrăgostit de tine. Nu fi amarâtă că m-ai făcut să sufăr. Am crescut de mic cu sentimentul renunțării; nu m-am asteptat niciodată să fiu fericit; și faptul ca te-am cunoscut și te-am iubit m-a împăcat cu viața. Ai fost pentru inima mea ceea ce e lumina si culoarea pentru ochii mei, ceea ce e muzica pentru sufletul meu; ai trezit o senzație nelămurită de neliniște într-o conștiință arzătoare. Viața pe care am descoperit-o de când bucuriile și durerile tale au început să însemne pentru mine mai mult decât bucuriile și durerile mele a schimbat murmurul de revoltă în supunerea aceea voită care dă naștere unui sentiment adânc. Cred că iubirea intensă și nemărginită m-a făcut să capăt o pătrundere mai largă a vieții, care a crescut pe masură ce înțelegeam viața altora, căci pâna atunci, constiința dureroasă a înfațișării mele mă ținuse departe de ceilalți.

în Moara de pe Floss
Adăugat de Andra FSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Silas Marner" de George Eliot este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 7.99 lei.
George Bacovia

Furat de încurajarea prietenilor, printre cursurile de drept roman și civil, m-am trezit poet de-a binelea. Literatura de care m-am atins din când în când și-a picurat virusul caracteristic în toate fibrele sufletului, luptând, cu succes asupra studiilor mele juridice. [...] Nu am niciun crez poetic.

în Volumul Poezii, colecția "Biblioteca Pentru Toți", Ed. Minerva - 1980
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee genială, exprimare superbă, ton serios

Distribuie
cumpărăturiCartea "Alean. Lecturi scolare" de George Bacovia este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook