Mulţi dintre noi urmăresc plăcerea cu asemenea grabă încât trec repede peste ea.

citat clasic din Kierkegaard
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenia dintre tineri pare să-şi aibă sursa în plăcere, pentru că, trăind sub dominaţia pasiunii, ei urmăresc înainte de orice plăcerea prezentă şi personală. Dar, o dată cu vârsta, şi lucrurile ce la plac devin altele. De aceea, prieteniile lor, pe cât de repede se înfiripă, pe atât de repede se destramă. Căci, odată cu obiectul plăcerii, trece şi prietenia, iar asemenea plăceri sunt repede schimbătoare. Să adăugăm că tinerii sunt înclinaţi şi spre sentimente erotice care cel mai adesea sunt dictate de pasiune şi îşi au sursa în plăcere. Acesta este şi motivul pentru care ei iubesc şi încetează să iubească cu aceeaşi repeziciune, schimbându-şi sentimentele de mai multe ori pe zi. Dar ei doresc şi să-şi petreacă tot timpul împreună, căci acesta este modul în care-şi reprezintă legăturile de prietenie.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni se grăbesc atât de tare să găsească fericirea, încât de multe ori trec pe lângă ea.

citat clasic din Kierkegaard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat că, dacă vrem să facem un proiect rapid, atunci când îl scoatem la licitaţie, dosarul să fie structurat astfel încât să existe un termen-limită de predare. Dacă este predat mai devreme, plătim un bonus. Dacă există întârzieri, vor fi penalizări. N-am încasat niciodată penalizări. Am plătit mereu bonusuri. Când au o asemenea motivaţie, e uimitor cât de repede trec companiile peste orice obstacol.

citat din John Engler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea repede

Zboară clipele-n vânt una câte una,
La rând, pierzându-se-n uitate zări,
Prea repede la asfinţit răsare luna,
Prea-n grabă apune soarele în mări.

Prea repede s-a risipit copilăria,
Iar tinereţea parcă a trecut acum,
Prea lungă-i, Doamne, veşnicia,
Pentru o viaţă ce trece ca un fum.

Prea repede trec zilele cu soare,
Iar nopţile albastre nu-mi ajung,
Prea scurtă mi se pare bucuria,
Pentr-un infern atât de lung.

poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incendiu la duminica cea repede

Cât de repede ne naştem
cât de repede e luni
cât de repede suntem tineri
cât de repede nebuni
cât de repede iubim
cât de repede e marţi
cât de repede rămânem singuri
cât de repede bărbaţi
cât de repede e ura
cât de repede e miercuri
cât de repede suntem Bacovia
cât de repede nu-s ce(r)curi
....................................
Cât de repede îngerul ajunge şchiop
cât de repede paradisu-i un jug
cât de repede e sâmbătă
O şi cât de repede
arde
Doamne
acest
rug

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (31 august 1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infinita calculare a circumstanţelor plăcerii împiedică şi sugrumă însăşi plăcerea.

Kierkegaard în Despre conceptul de ironie, cu permanentă referire la Socrate (1841)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii ajută babele

Orice tânăr, pentr-o babă
E plăcerea dar şi leacul,
Dacă-i PUNE, chiar şi-n grabă,
Peste PUPĂZĂ... colacul!

epigramă de Mihai Haivas din Seminţe din... dovleacul meu (2015)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesfârşitele calcule despre cauzele şi împrejurările plăcerilor, împiedică şi sugrumă chiar plăcerea...

citat clasic din Kierkegaard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul veşniciei

În grabă anii trec şi fără veste
Se-nghesuie cu sârg în cupa vieţii;
Din firul lor se ţese o poveste
Plăpândă, cum e roua dimineţii.

De le simţi zboru-nalt pe culmi celeste,
Ori de te-mbracă-n haina bătrâneţii,
În grabă anii trec şi fără veste
Se-nghesuie cu sârg în cupa vieţii.

Secretul veşniciei înscris este
În cartea inimii şi-a tinereţii!
Urmeaz-o, aşadar, apostoleşte,
Alungă orice urmă a tristeţii,
Căci anii-n grabă trec şi fără veste.

rondel de Valeria Merca (19 iulie 2014)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani, oameni buni!

La mulţi oameni, Ţară,
Că mulţi dintre noi
Ţi-au plecat afară
Ca după război!

La mulţi oameni, Mamă,
Că mulţi dintre fii
Nu au nicio teamă
Că n-o să mai fii!

La mulţi oameni, Limbă
Frumoasă, cu rost,
Că prea mulţi te schimbă,
Vorbindu-te prost!

La mulţi oameni, Umbră
Ascunsă prin sate
De vânzarea sumbră
A codrului-frate!

La mulţi oameni, Vatră
De foc, din străbuni!
Viitor de piatră!
La mulţi oameni buni!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se pare că la mulţi dintre adulţi nu le face plăcere atunci când copiii mici le pun întrebări ştiinţifice. "De ce este luna rotundă?" întreabă copilul. "De ce este verde iarba? Ce este un vis? Cât de adânc poţi săpa o groapă? Când este ziua planetei? De ce avem degete?" Prea mulţi profesori şi părinţi răspund cu iritare sau ridiculizare, sau repede trec la alt subiect: "Ce te aşteptai ca luna să fie, pătrată?" Copiii descoperă destul de repede că oarecum astfel de întrebări îi irită pe adulţi. Mai câteva experienţe de acest gen, şi un alt copil a fost pierdut de ştiinţă. De ce adulţii ar trebui să se pretindă omniscienţi în faţa unor copii de 6 ani, eu nu o să pot să înţeleg în viaţa mea... Ce e în neregulă cu a admite că nu ştim ceva? Este respectul nostru de sine chiar atât de fragil?

citat clasic din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe străzile franţuzeşti

stau liniştit şi aştept să-i treacă furia
după care-i spun povestea
şi plec mai departe.

după colţ foarte mulţi oameni agitaţi
nu cunosc pe nimeni
o urmăresc din ochi încât să nu mă vadă
simt o părere de rău
dar ea străbate în fugă norul de praf al vântului
şi nu se mai opreşte
în drumul meu pe străzile franţuzeşti
întâlnesc clownii zilei
lângă care se strâng copiii
eu nu mai urmăresc nimic
caut odihna într-un pat moale
din casa inimii
şi surâd luminos

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi trec mai uşor peste eşecurile lor decât peste reuşitele altora.

aforism de Mihail Mataringa (9 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Timpul trece straşnic de repede
peste dealuri, umbre şi suflete.
Amurgul se revarsă glacial,
cu nuanţe albastre, de cristal..

Păsări negre străpung bolta
ca nişte stele răsturnate,
Sau poate,
e doar sufletul nostru,
străpuns de păcate...

Trec secundele deşarte
Peste ale lumii sentimente amestecate...
Trec şi se topesc rapid
ca intr-un gând insipid,
ca într-o cafea amară,
o Inimă de cerneală
sau o clepsidră ambientală.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între Ani!

A mai trecut un an fără să vrem,
Am făcut şi facem tot ceea ce putem,
Ca să ne fie drumul vieţii cât mai uşor,
Pentru unii drumul lor parcă-i un zbor.

Copiii vor repede ca să crească,
Bătrânii şi-ar dori să întinerească,
Noi, ceilalţi, nu avem timp să ne gândim,
Dar ne-am dori, tineri mereu ca să fim.

Copiii cresc repede fără să ştie,
Bătrânii se gândesc, dincolo cum o să fie,
Noi mergem înainte purtaţi sau nu de val,
Dar unii dintre noi, nu mai ajung la mal.

Iată-ne ajunşi în ziua dintre ani,
Ziua în care uităm că avem duşmani,
Majoritatea vom petrece şi fără mulţi bani,
Mulţi, dar nu toţi vor apuca noaptea dintre ani.

Cu toate acestea, eu vă îndemn la iubire,
La cât mai multă înţelegere, pace şi fericire,
Să încercăm să fim mai buni în fiecare an,
Şi fiecare dintre noi să ajute, chiar şi pe duşman.

Viaţa este calea spre eternitate,
Şi fiecare an este un pas,
Câţi oare dintre noi, în realitate,
Ştim cât timp sau paşi, ne-a mai rămas?

poezie de Ovidiu Kerekes (31 decembrie 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Utopie literară

Visează scriitorii mari
Că scriu asemenea umor,
Încât mulţi critici literari
De râs chiar mor.

epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olga Tudorache a fost una dintre actriţele care avea o asemenea încărcătură încât tăcerea ei vorbea.

citat din George Ivaşcu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kierkegaard

Kierkegaard. Don Quijote al religiei.

definiţie aforistică de Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!

100

În oraşul dintre munţi -
Ca ştirbite stalagmite -
La un an după război,
Casele rânjeau rănite.

Toamna munţii-nvineţea,
Sevele-ngheţau în plante,
Bruma cobora în zori
Peste băligi, diamante.

Douăzeci şi trei august
Prima-i pomenire vie
Şi-a adus-o printre plopi
Mari, de toamnă timpurie.

În oraşul dintre munţi,
Oamenii nu pricepură
Cât de mare-i acea zi
Învălită-n ploaie sură.

Prin noroiul de pe străzi
Defilau numai o sută,
Doar o sută de bărbaţi -
Sub a vântului volută,
Steagul roşu vuvuia
Printre casele sărace,
Precum flamurile mari
Ale armiilor face.

La fereşti se închinau
Babele ca-n cimitire,
Alţii clătinau din cap
Parcă a nedumerire,
Alţii presimţeau sub cer
O schimbare nevăzută,
Şi prin ploaie defilau
Cei o sută, cei o sută.

Trec o sută prin ruini,
(Azi sunt parcuri şi sunt case)
Trec o sută, câinii bat,
(Azi, motoare zgomotoase)
Trec o sută cadenţat,
Stropi de glod pe strai s-anină,
Trec o sută, nouri cresc,
Dar sub nouri e lumină.

Trec o sută - ochi fierbinţi,
Buze strânse-nvineţite,
(Până azi căzură mulţi
Ori sub ploi, ori sub cuţite).
Trec o sută pe asfalt -
Şfichiuiţi de ude ramuri -
(Până azi crescură mulţi
Din acei ce-au stat la geamuri).

În oraşul dintre munţi,
Ca o apă-n soare suie
Oamenii pe strâmbe străzi,
Şi-n stindarde vântul vuie.
Ca o inimă pulsând,
În mulţimea desfăcută
Se aud sonor păşind
Cei o sută, cei o sută.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa copilăriei

Trec maşini,
nu se mai opresc,
peste casa noastră, mamă,
şi trec tramvaie deasupra,
la kilometrul zero, în Valea Vlăicii
şi este un huruit ca de căruţe grăbind spre târg,
de nu se mai aude glasul lăptăresei,
-Laptele doamnă!
-Auzi, lăptăreasa, mamă?!

Trec şi eu uneori,
pe acel pasaj blestemat,
peste casa noastră mamă,
peste patul meu de copil,
repede, să nu calc şi amintirile
şi tot ce se estompase
vine fulgerând,
cu pantograful tramvaiului.
Nici lătratul lui Ţuţu,
nu mai poate opri apocalipsa.

Şi uite mamă,
am vorbit cu profesorul Sorescu,
zâmbeşte şi el amintirilor.
Nici el nu a uitat, mamă,
nu uită nimic,
dar nu-şi mai aminteşte casa noastră.
Pe cerul casei roz,
sunt fulgere mamă.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!