
Nu căuta moartea în oameni și nici în urmele acelora care au fost, caut-o mai degrabă în tăcerea lor.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Când faci un gest de bunătate nu căuta în trecutul acelora pe care vrei să-i ajuți.
aforism de Teodor Dume (2021)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Folosirea forței fizice nu e o scuză, ci mai degrabă o cale de mascare a neputinței intelectuale a acelora care o folosesc.
aforism de Teodor Dume (mai 2022)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

nici nu știu dacă
numele meu e teodor dume
și dacă stăpânul celui însemnat
de Dumnezeu e
moartea într-un capăt
și viața în celălalt
Teodor Dume în Moartea, un fluture alb (2015)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nici chiar moartea nu doare
mai tare decât dorința
de a iubi sau a fi iubit
dar să nu uităm că și iubirea
e o moare lentă pe care Dumnezeu
o accepta ca jertfă pentru oameni
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adânci ca bătrânețea...
Nicio ploaie nu poate
să-ți spele urmele de pe suflet
adânci ca bătrânețea
și nici nu poți să ți-le ascunzi
de cei care încă mai sunt
și nici de cei care au fost
ploile spală doar
trupul și sângele din rană
nu și cicatricea ce ascunde un oftat și pe Dumnezeu
ce se plimbă prin tine
cu ochii închiși
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleile pustii poartă urmele a ceea ce am fost.
aforism de Teodor Dume din Vitralii pe un interior scorojit (2016)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunătatea te face prada acelora pe care îi ajuți.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca om nu poți fi stăpânul acelora care stau în genunchi în fața ta.
aforism de Teodor Dume din Dresorul de umbre pierdute
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion, inscripția de pe mormântul lui tata
în dimineața aceea când ceața împânzise
bătăile clopotului uitat netras
de multă vreme
și-a legat
sufletul cu nojițe apoi
s-a dus în lumea în care
tăcerea înnobilează sămânța
urma numelui său dăltuit pe flacăra
lumânării încă nestinsă
îmi apropie privirea
orbecăi prin hățișuri și lacrimi
pașii nu mă duc niciunde
respir greu din ce în ce mai greu
la capăt de lumânare doar o liniște
s-a mutat într-o durere și
croșetează cu fir de păianjen
îmi trag sufletul și-mi promit
că o să mă-ntâlnesc cu moartea
care i-a furat viața
în anotimpul de deasupra luminii
dar dacă moartea
nu are aceeași grupă de sânge cu mine
o să trăiesc cu iluzia unei posibile întâlniri
și-n fiecare duminică o să descifrez
urmele celui care a fost...
de fapt e cea mai veche amintire pe care
o mai am de la tata
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șansa de-a merge mai departe
oamenii sunt tot mai răi
de la o viață la alta
nevoile cresc precum iedera
toamna
îngălbenesc cărările umblate
și neumblate de oameni
în universul de piatră
nu mai doare nimic
oamenii sunt tot mai reci
urmele lor roase de ură
au răscolit istorii
spunând
că-n fiecare s-a dus un război
nu-i războiul meu și nici moartea mea
eu exist într-un trecut și-n șansa
de a trece dintr-un anotimp în celălalt
poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața și moartea
sunt un om prins
între două vârtejuri
să nu le cauți sensul
tainele acestora rămân
doar semne pe urmele timpului
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înclină-te doar în fața acelora pe care nu-i poți mitui.
aforism de Teodor Dume din Durerea pietrelor
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Interiorul acelora care nu au aprins niciodată o lumânare arată ca un cavou gol.
aforism de Teodor Dume din Colecționarul de răni (2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii recunoscător acelora care te bârfesc pentru că bârfa e o măsură a inteligenței și aprecierii.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Breaking news
Din ochiul meu
golit de imagini a curs
ultima lacrimă care
poate să readucă
moartea
printre coșciugele rânduite
în stânga și în dreapta
ca niște lumânări
pregătite să ardă
până la capăt
da... până la capăt...
s-ar putea
să nu vă mai pot privi
dar imun la răutățile unora
o să-mi fac ultima plecăciune
în fața celor care
m-au primit
în gândul lor și
m- au iubit...
nu nu din interes
sau poate
la îndemnul celui răstignit
pe durerea acelora care
au fost...
s-ar putea să
nu mă mai iubiți
asta pentru că port
marea vină de a exista și
a mă fi cuibărit
în lacrima unei pietre
rămasă sub val...
singurul loc de care
moartea nu știe
deși trece pe acolo zi de zi
oricum moartea mea
a îmbătrânit și
nu vede prea bine...
s-ar putea...
poezie de Teodor Dume (martie 2022)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e acelora care știu să o aprecieze, dar e și o sursă de de curaj pentru cei anemici cu ei inșiși.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am aflat din arhiva sufletului că sunt un Om bun, numai că bunătatea te face prada acelora pe care îi ajuți.
aforism de Teodor Dume din Potcoave pe suflet (2020)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

Au fost oameni mulți...
Au fost oameni mulți cu dulăi și cu care;
o știu după urmele mute din drum.
Țărâna-i crăpată de arșiți stelare
Și munții ridică șuvițe de fum.
Prea tare tăcerea nespusă, adânca
iar tu, pumnule cald, stai încins pe prăsea...
și trebuie să se întâmple ceva...
poezie celebră de Nichita Stănescu din Tribuna, anul I, nr 6 17 martie 1957
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia cod
nu-mi pasă
chiar nu-mi pasă cât durează o amintire
nu-mi pasă nici cât durează o rază
lumina ei se descompune în urmele de
deasupra lutului dar asta
e o altă poveste
în care alerg spre nicăieri
mă opresc doar atât cât
să-l rog pe Dumnezeu
să-mi asculte inima
în urmă rămâi doar tu femeia - cod
colțul tău e un univers parțial întunecat
iar lumea o arteră pe care se circulă în paralel
ca într-un oraș aglomerat...
nu mi-am dorit niciodată atâtea lucruri
într-un singur loc în care
nu ne-am fi putut îmbrățișa
ca doi oameni
chiar dacă aș fi murit de două ori aș fi ales
calea înspre tine deși nici nu știu
cât contează o moarte
sau poate
aș fi fost mai frumos și mai bogat
cu un Dumnezeu dar la ce bun dacă
Dumnezeu m-ar fi creat
din moartea altuia
știu că nu mai sunt cel ce am fost
sunt doar o metaforă care îmbracă o stare
iar identitatea mea e un drum imaginar
semnalizat intermitent
oricum nu mai contează...
tu ești femeia - cod
deși dormi cu fiecare în pat
nu țipi nu urăști și nici nu iubești
ci doar mergi pe o linie continuă
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

un lider politic adevărat este acela care nu caută puterea ci dorința de a împlini voința acelora care l-au votat
Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!