Omul merită să fie iubit numai pentru că este chipul lui Dumnezeu. Nu are importanţă nici dacă este bun sau rău, virtuos sau păcătos. Omul merită să fie iubit pentru ceea ce este. Hristos a iubit şi S-a jertfit pentru oameni păcătoşi, destrăbălaţi: "N-am venit să chem pe cei drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă". (Marcu 2, 17). În acest fel trebuie să-i iubim pe toţi, fără deosebire.

citat din Paisie Aghioritul
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi la pocăinţă.

replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Vindecarea slăbănogului din Capernaum. Matei. Ucenicii lui Ioan Botezătorul. Fiica lui Iair şi femeia bolnavă. Doi orbi şi un mut. Secerişul şi secerătorii. - 9:12-13 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am să vă spun....

N-am să vă spun pe cine am iubit,
N-am să vă spun câte păcate am făcut,
N-am să vă spun numele si vârsta păcătosului
Pentru care mi-am întristat Mângâietorul in fiecare ceas.

N-am să vă spun ce nume a primit de sus,
N-am să vă spun de crede in Isus Hristos,
N-am să vă spun câte dureri am scris şi înălţat
Pentru acest nebun-frumos iubit de Dumnezeu prin mine.

Daa, prin mine!!! Am murit şi-am înviat în versuri
O mie de poeme am tot scris plângând,
Am unit de-atâtea ori pământul cu doi ochi albaştri
Ucigându-mi rând pe rând din mine anotimpuri.

În ele era tot-viu Hristos şi îngerii înlăcrimaţi
Martori la fiecare respiraţie şi recele pumnal,
Înfipt de mii de ori în dragostea Lui Dumnezeu
Cu ploi de lacrimi nesfârşite şi-amarele oftaturi.

N-am să vă spun pe cine am iubit,
N-am să vă spun de merita a-mea iubire,
Dar recunosc că am ucis din mine bucuria
Vărsată de-al meu Tată cu minunatul Har.

Daa, în mine a turnat răbdare şi iubire,
Uitare şi iertare pentru toate câte-am scris,
Lungi versuri in care mi-am ucis pacea şi timpul
Două daruri de la Dumnezeu ce-mi ţine viaţa.

N-am să vă spun pe cine am iubit,
Dar ştiu că sunt şi alţii rămaşi la fel ca mine,
Blânzi păcătoşi ce-şi scriu şi-acum iubirile pierdute
Cu lacrimi nesfârşite şi mâini închinătoare spre Hristos.

N-am să vă spun pe cine am iubit.... nu are importanţă!
E-un păcătos la fel ca mine! E tristul ce mă plânge pe ascuns
Cu inima, cu amintirile, cu ochii, dar nepriceput
A se-nchina în versuri spre Cel ce a născut Iubirea.

N-am să vă spun pe cine am iubit, dar am iubit!
Iubesc şi nu am vindecare! Iubesc şi sunt un trecător
Un trecător bolnav ce a murit şi-a înviat în mii de versuri
Un neiubit în ochii pământenilor cu inimile reci.

N-am să vă spun pe cine am iubit!
Dar azi am înţeles că prima mea iubire
A fost mâna dreaptă ce-a slăvit Mângâietorul
Închinându-se cu Unul, din Sfânta Treime.

poezie de Adelina Cojocaru (septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu-i separă pe cei drepţi de păcătoşi şi nici nu-i compară pe cei răi cu cei buni. Albina, dacă găseşte un pic de zahăr pe o scrumieră, nu importă cat de murdară este aceasta, va lua zahărul pentru a face din el miere. Dumnezeu nu se uită dacă omul se găseşte în păcat sau în virtute, nici dacă este bun sau rău. El caută doar momentul în care să Se apropie pentru a-i veni în ajutor.

citat din Sfântul Antim din Chios
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care-şi exersează intelectul şi-l cultivă pare să fie dotat cu cea mai desăvârşită dispoziţie şi, în acelaşi timp, cel mai iubit de zei;căci dacă există din partea zeilor vreo preocupare pentru problemele umane, după cum se vede în general, e firesc, de asemenea, să considerăm şi că ei se bucură de ceea ce este în om mai elevat şi mai înrudit cu natura lor (iar acest lucru nu poate fi decât intelectul) şi că-i recompensează pe cei ce iubesc şi preţuiesc intelectul mai presus de orice;pentru că aceşti oameni manifestă grijă faţă de ceea ce ei înşişi iubesc şi se comportă drept şi frumos. Că toate aceste trăsături îl caracterizează în cel mai înalt grad pe înţelept este deasupra oricărei îndoieli. El este deci omul cel mai iubit de zei. Şi tot el este, fără îndoială şi cel mai fericit. Deci, şi pe această cale, rezultă că posesorul înţelepciunii filosofice va fi cel mai fericit dintre oameni.

citat celebru din Euripide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De obicei, omul iubit strict pentru bunurile materiale - este folosit, cel iubit pentru caracterul său - este preţuit.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea iertării

Hristos pe umeri a purtat
Pe crucea grea al meu păcat
Dar chiar şi-atuncea – răstignit –
El m-a iubit!

Eu n-am ştiut să-L preţuiesc
Ori dragoste să-I dăruiesc...
El chiar şi moartea-a biruit,
Căci m-a iubit!

Pe crucea ridicată sus
Am fost odată cu Isus,
Dar astăzi ştiu că-s mântuit,
Căci m-a iubit!

Nu meritam să fiu salvat
Din lumea plină de păcat,
Dar Însuşi Domnul S-a jertfit,
Deci m-a iubit!

Şi dacă El, pe crucea grea,
S-a răstignit cu firea mea
Nu-nseamnă, oare, înmiit
Că m-a iubit?

Pot, oare, să Te părăsesc?
O, Doamne, nu, căci Te iubesc!
Ştiu că un loc mi-ai pregătit,
Isus iubit.

poezie de Dorel Puchea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când omul nu acceptă laudele oamenilor, ci lucrează numai pentru Dumnezeu, atunci este răsplătit de Dumnezeu în această viaţă cu Harul Său îmbelşugat, iar în cealaltă cu bunătăţile Raiului.

Paisie Aghioritul în Patimi şi virtuţi, Cuvinte duhovniceşti vol. V (2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva este iubit pentru că este iubit. Nu este nevoie de nici un motiv pentru iubire.

Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acesta este rolul Absenţei ce se manifestă ca prezenţă de a-ţi dizolva limitata minte şi a te lăsa ca infinitul etern nelimitat ce una îl suntem. Păi ce ar vrea el să îi spună mintea lui, în afara faptului că e un "păcătos"? Cum l-ar mai putea controla mintea cu frica dacă nu ar fi un păcătos? Cum s-ar mai închina fricilor ei dacă nu e un păcătos? Exact cum am spus: Zamolxismul îi învăţa pe daci că sunt nemuritori, că acesta este adevărata lor natură. Creştinismul îi învaţă că sunt nişte păcătoşi, cică pentru ai "smeri" şi de fapt doar îi SMINTEŞTE rămânând bieţi slugi la gând toată viaţa. Dar nu vorbim aici de creştinismul lui Hristos chiar deloc, ci de cretinismul minţii care se dă prin cunoaşterea lui deşartă drept Hristos! Aşadar gândul va rămâne un păcătos pentru că gândul este cel mai mare păcat, este separare închipuită şi suferinţă iluzorie.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos Paştele nostru!

Paştele-i Isus Hristos!

Mai e puţin şi-i sărbătoare,
Paştele-i în aşteptare,
Toţi încep cu mic cu mare,
Să pregătească multă mâncare.

Unii pregătesc sarmalele,
Ciorbe bune cu perişoare,
Ouă, miel, mici, pentru frigare,
Murături, vin, bere, băutură tare.

Alţii pregătesc şi dulciuri,
Cozonaci, torturi, şi checuri,
Cumpără şi multe sucuri,
Că sunt bune pentru greţuri.

Oare aceasta-i sărbătoarea?
Paştele este mâncarea?
Paştele este frigarea?
Distracţia, băutura, îmbuibarea?

Sărbătoarea este Sfântă!
Pe Hristos Îl reprezintă!
El e Mielul, jertfa Sfântă!
E Salvarea de mult promisă!

Paştele este Hristos!
Mielul blând, umil, milos!
De bună voie a venit jos,
Să salveze pe omul păcătos!

Pe El să-L sărbătorim!
Pe El merită să-L mărim!
Căci a fost chinuit şi asuprit!
De oameni dispreţuit şi părăsit.

El cu suferinţa era obişnuit,
Şi noi tot mai tare L-am hulit,
Crezând că este pedepsit,
Lovit de Dumnezeu şi smerit.

Păcatele noastre L-au zdrobit,
Dar prin rănile Lui ne-a tămăduit!
Căci rătăceam cu toţii ca nişte oi,
De-aceea şi-a dat viaţa pentru noi!

Cu cei răi L-au îngropat,
Când El nu avea niciun păcat!
L-au pus la un loc cu ce-l bogat,
Când pentru noi El S-a făcut sărac.

Dar în mormânt El n-a rămas,
A rupt boldul morţi şi a Înviat!
Acum suntem liberi de păcat!
Căci Isus Paştele nostru
Cu Tatăl Sfânt ne-a împăcat!

poezie de Marcu Olimpiu (13 aprilie 2020)
Adăugat de Marcu Olimpiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, pentru că în suflet-care este partea cea mai bună a omului, mai degrabă care este omul însuşi-au fost chipul şi asemănarea. Chipul după raţiune, asemănarea după iubire;chipul după cunoaşterea adevărului, asemănarea după iubirea virtuţii. Chipul după ştiinţă, asemănarea, după substanţă. Chipul pentru că totul este în el după înţelepciune;asemănarea pentru că este una şi simplă după esenţă. Chipul, pentru că este raţional, asemănarea, pentru că este spirituală; chipul corespunde figurii, asemănarea naturii.

citat din Avicenna
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cineva îşi imaginează că un altul îşi apropie lucrul iubit prin aceeaşi legătură de amiciţie sau printr-una mai strânsă decât aceea prin care şi-l câştigase numai pentru el, va fi afectat de ură faţă de însuşi lucrul iubit, şi va fi invidios pe celălalt. Această ură faţă de lucrul iubit, legată de invidie se numeşte gelozie, care, de aceea, nu este decât o şovăială a sufletului născută dintr-o iubire şi, în acelaşi timp, dintr-o ură, însoţită de ideea altuia pe care îl invidiem. Apoi, această ură faţă de lucrul iubit va fi mai mare, în raport cu bucuria de care gelosul obişnuia să fie afectat de iubirea pe care i-o dădea la rândul său lucrul iubit, şi de asemenea în raport cu afectul de care era mişcat faţă de acel cu care îşi imaginează că lucrul iubit era asociat. Căci, dacă îl ura, prin chiar aceasta va urî lucrul iubit, fiindcă îşi imaginează că lucrul iubit afectează cu bucurie ceea ce el însuşi urăşte;şi de asemenea pentru că este silit să asocieze imaginea lucrului iubit cu imaginea aceluia pe care-l urăşte.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă viaţa merită prin ceva s-o trăiască omul, numai pentru aceasta merită, că ajunge să contemple frumuseţea însăşi.

citat celebru din Platon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunul călător nu lasă urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeşte de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseşte de încuietori şi totuşi nu se poate deschide ceea ce el a închis. Cel ce ştie să lege nu se foloseşte de funii, dar nu se poate desface ceea ce el a legat. În felul acesta înţeleptul e ajutor şi sprijin pentru toţi oamenii care merită să fie îndrumaţi. El este ajutor şi sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fără a dispreţui pe vreunul. Se poate spune că mintea lui e de două ori luminată. Omul superior e un bun îndrumător pentru cel ce încă nu este. Omul obişnuit este unealta modelabilă a înţeleptului. Cel ce nu-şi cinsteşte pe îndrumătorul său şi cel ce nu iubeşte unealta de care se foloseşte, cu toate că se poate numi el însuşi "înţelept", este de fapt adâncit în eroare. Acest adevăr este tot atât de însemnat pe cât este de subtil.

Lao Tse în Tao Te King, 27
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valoarea supremă nu este omul iubit, ci iubirea pentru Dumnezeu.

Serghei Nikolaevici Lazarev în Diagnosticarea Karmei - Iubirea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu cer să fiu iubit

Eu nu cer să fiu iubit,
Aş cere prea mult,
Nu am atâta nevoie
Şi nici nu sunt sigur că merit.

Eu nu cer să fiu iubit
Căci dacă s-ar întâmpla asta
M-aş simt obligat să întorc serviciul
Şi nu ştiu dacă mai pot.

Eu nu cer să fiu iubit,
Ci măcar să fiu iluzionat
Că cineva mă preţuieşte.

Eu nu cer să fiu iubit,
Căci dacă aş cere şi nu aş primi,
Aş fi nefericit.

Eu nu cer să fiu iubit,
Căci asta ar fi cerşeală,
Aştept doar să fiu iubit
Şi atât.

Eu nu cer să fiu iubit,
Nu vreau cadouri şi vizite,
Ci să fiu ajutat măcar
Atunci când am nevoie.

Eu nu cer să fiu iubit,
Ci măcar să pot vedea
Câteodată persoanele
Pe care le iubesc.

Eu nu cer să fiu iubit,
Ci doar să pot iubi
Căci aşa L-am văzut pe Dumnezeu
Şoptindu-mi prin senzaţii.

Eu nu cer să fiu iubit,
Dar atunci când mă simt iubit,
Sunt tare fericit.

Eu nu cer să fiu iubit,
Ci doar să fiu iubit puţin,
Ca o picătură de rouă pe o petală.

poezie de Cosmin Druţă din Teorie poetică şi poezie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când prietenia se bazează pe interes, ne iubim prietenii pentru propriul nostru bine, iar când se bazează pe plăcere, îi iubim pentru propria noastră plăcere. În ambele cazuri, prietenul nu este iubit pentru ceea ce reprezintă el în esenţa sa, ci în măsura în care ne este util sau plăcut. Asemenea prietenii au deci un caracter accidental, de vreme ce persoana iubită nu este iubită pentru ceea ce este ea însăşi, ci întrucât poate oferi fie un avantaj, fie o plăcere. În consecinţă, prieteniile de acest fel se destramă uşor, cei în cauză neputând rămâne prea mult timp aceiaşi ca la început: în clipa în care încetează să fie plăcuţi sau utili, încetează şi să fie prieteni. Or, utilitatea nu este ceva durabil, ci variază după împrejurări. Prietenii de acest fel nu cunosc intimitatea relaţiilor, pentru că adesea nici nu se agreează unii pe alţii;nici unul dintre ei nu simt nevoia să caute societatea celuilalt dacă nu este vorba de vreun interes, pentru că nu se simt atraşi unul de celălalt decât în speranţa obţinerii unui bun.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că toţi suntem păcătoşi, trebuie să ne iubim unul pe altul, nu să ne judecăm.

Richard Wurmbrand în Îmbătat de dragoste (1992)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai iubit

Tu ai iubit,
şi depărtările au cântat în tine asemeni unor harfe,
toate cântecele pământului şi ale mărilor,
cântece pentru călătoriile fără sfârşit, pentru călătoriile fără urmă
pentru toţi cei ce se desprind de ţărmuri şi se duc departe...

poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit

Eu te-am iubit şi poate că iubirea
În suflet încă nu s-a stins de tot,
Dar nici nelinişte şi nici tristeţe
Ea nu îţi va mai da, aşa socot.
Fără cuvinte te-am iubit, fără nădejde,
De gelozie, de sfială chinuit.
Dea Domnul să mai fii cândva iubit
Aşa adânc, aşa gingaş cum te-am iubit.

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!