Să nu-ţi fie teamă decât de suspinul acelei clipe pustii, în care inima mea nu te va mai recunoaşte!

Andreea Palasescu (9 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alege cu grijă omul care poartă visele tale într-o fărâmă de suflet. Caută în surâsul desenat pe chip, nebunia acelei clipe pe care viaţa o aşează în drum doar o singură dată. Iubeşte din toată inima! Iubeşte ca şi când mâine ar fi un ideal utopic rătăcit într-o privire străină. Sunt braţe în care o inimă ghemuită pare uşoară ca un fulg de nea...

Andreea Palasescu (3 noiembrie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţirile se dovedesc a fi inerente în vâltoarea vieţii cotidiene. Oamenii vin şi pleacă, părăsind fără urmă de remuşcare visele vechi în care nu se regăseşte nimic altceva decât zâmbetul amintirilor efemere. Aceeaşi atitudine blazată care atrage după sine judecăţi nefondate. Nu-ţi fie teamă să spui rămas bun şi abandonează căutarea sentimentelor proprii, oglindite într-o raţiune care nu-ţi alocă nici un gând!

Andreea Palasescu (17 martie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile constituie eventuale consecinţe atribuite încheierii definitive a unui capitol din sumarul experienţelor noastre. Unele călătorii se sfârşesc firesc, altele însă păstrează şi acum mireasma dorului blând în amurgul regretelor pustii. Uneori inima poartă razboaie, alteori işi aruncă sentimentele în calea infrângerii orgolilor. Dar cu fiecare respiraţie a timpului, te iubeşte mai mult...

Andreea Palasescu (2 aprilie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realmente, cele mai benefice şi totodată utile rigori, demne de urmat, sunt tocmai acelea pe care inima le refuză frecvent cu încăpăţânare.

citat din Andreea Palasescu
Adăugat de AndreeaPalasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teamă

Mi-e teamă, ştii?
Paşii greşiţi şchiopătează azi,
Îi vezi?
Au urma ta pe talpă
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi strivesc chipul
Când păşesc...

Mi-e teamă, ştii?
Mâinile mele au degete triste,
Le vezi?
Au mirosul tău pe vârfuri;
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi uit parfumul
Când le strâng....

Mi-e teamă, ştii?
Ochii mici au genele răsfirate,
Le vezi?
Au suflul tău pe pleoape
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi şterg urma
Când clipesc....

Mi-e teamă, ştii?
Vocea are urma ta pe buze,
O auzi?
Are praf de dor pe nuanţe
Şi mi-e teamă
Să nu-ţi uit melodia
Când o gâtui...

Mi-e teamă, ştii?
Sufletul meu are goluri din tine,
Îl vezi?
Are vis şi distanţă pe margini
Şi mi-e teamă
Să nu te-alung
Când mi-l caut...

Mi-e teamă.
Ştii?

poezie de Gabriela Chişcari (14 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-a fost teamă nici o clipă că vei închide uşa în urma ta, ci poate de faptul că voi mai pierde mult timp zăbovind înaintea lacătelor vremii în speranţa că te vei întoarce.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbracă goliciunea zărilor întunecate în ecoul norilor cenusii. Cuprinde în palme zâmbetul senin al tăcerii şi umbra viselor purtate pe genele lungi ale şoaptelor din amurg. Ascunde-mă de suflete călătoare şi mângâie cu dorul firav, lacrima vântului care atinge tandru umerii goi. Vino de nicăieri şi acoperă ropotul ploii cu suspinul cald al iubirii, într-o noapte rece de octombrie...

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai frumoasă şi probabil justificată expresie a sentimentului de dor curat şi nobil rămâne cel impus de o distanţă greu de străbătut. Totuşi, cele mai asupritoare clipe rămân acelea în care sufletele împovărate ajung să-şi simtă reciproc lipsa chiar dacă au ocazia să fie împreună în fiecare ceas...

Andreea Palasescu (1 februarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există clipe în viaţă în care efectiv îţi doreşti să închei căutările, să arunci cheile lacătelor vremii în veşnicia trecutului. E un paradox cum adesea, în amalgamul trăirilor nestatornice te surprind desenandu-mi pe suflet umbra chipului tău. Eşti aşa cum te ştiu dintotdeauna. Zâmbeşti frumos, cald şi tăcerea ta mistuitoare spune poveşti cu final fericit. Te privesc cu jind, în oglindă gândurilor nobile pe care le port ascunse în buzunarele pline cu vise şi chiar dacă nu pot străbate cuprinsul distanţei apăsătoare, dorul te face prezent în inima mea.

Andreea Palasescu (7 august 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama de a te teme

Copilul meu
Te rog nu-ţi fie teamă să-ţi fie teamă
Să-ţi fie teamă de următoarea carte dacă vrei
De următoarea pagină sau de ultimul cuvânt
Dacă ele ţi se par înspăimântătoare
Dar te rog nu-ţi fie teamă să-ţi fie teamă
Pentru că teama prin care te eliberezi pentru a simţi
Îţi va aduce mari servicii

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu-ţi fie teamă să fii ucenic. Dacă admiri o persoană care are un dar asemănător cu al tău, să nu-ţi fie teamă să ceri lecţii. Aceasta este una dintre modalităţile prin care înveţi să ai încredere în darul tău.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul tău ascundea frumuseţea ispitelor desenate pe gânduri nerostite. O singură clipă să-mi fi atins buzele rosii cu tăcerea privirilor mistuitoare, pline de păcat şi dorinţe... Tu erai noaptea mea cu aromă de libertate şi nisipul ud ascuns în palmele albe. Erai furtuna din gândurile pustii şi liniştea care străbate ecoul şoaptelor pline de poveşti...

Andreea Palasescu (4 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbarea este răspunsul ferm al conştiinţei angrenate într-un proces de recunoaştere a propriei realităţi. Oamenii înţeleg importanţa şi necesitatea imperioasă a evadării din starea de confort într-un moment critic al dezvoltării personale sau după o întâlnire neaşteptată cu suferinţa. E vital să călătorim prin viaţă înfruntând hazardul. Şi să fim fideli acelei convingeri în care liniştea sufletească vine ca o firească consecinţă a maturizării.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne facem mici. Destul cât să încăpem într-o gămălie de vis firav, într-un gând răpit pe culmi de apus străveziu ori poate în frântura unei clipe de fericire. Să traversăm străzile vieţii, cu umbrela zâmbetelor îndreptată spre un suflet străin, cu tălpile goale de trecut şi inima îmbrăcată-n virtuţi şi-n haina prezentului. Să ne iertăm pe noi, căutându-ne neîncetat. Să ne facem mici. Cred cu tărie că Iubirea va găsi o cale să ne înalţe.

Andreea Palasescu (30 noiembrie 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea este rezultatul încercărilor repetate de a trăi vibraţia sentimentelor intense după legile raţiunii. Iubirea nu cunoaşte decât glasul inimilor în care se odihneşte dorul.

Andreea Palasescu (13 mai 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nefericirea este rezultatul încercărilor repetate de a trăi vibraţia sentimentelor intense după legile raţiunii. Iubirea nu cunoaşte decât glasul inimilor în care se odihneşte dorul

Andreea Palasescu (4 aprilie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi fie teamă de duşmani, în cel mai rău caz, ei te pot ucide; nu-ţi fie teamă de prieteni, în cel mai rău caz, ei te pot trăda; fie-ţi teamă de cei indiferenţi – ei nici nu ucid, nici nu trădează, dar cu acordul lor tacit se comit omoruri şi trădări.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Werther: Ţi-ai închis oare inima faţă de mine din pricina clipei care m-a legat de tine pe veşnicie? Lotte, nicio mie de ani n-ar putea stinge impresia acelei clipe. Şi ştiu că tu nu poţi să urăşti pe acela care te iubeşte cu atâta înflăcărare.

replică celebră din romanul Suferinţele tânărului Werther de Goethe (1774)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochii tăi înfloresc cireşii şi lumea plină de chipuri necunoscute se conturează într-un zâmbet duios. Vorbeşte-mi cu glasul dorului, plin de mister şi dorinţe necunoscute. Sărută-mă şi strecoară în grădina tainelor muguri de speranţe şi cunună de flori cu aromă de primăvară. Îmbracă-mi inima cu inima ta!

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploua cu apus peste umbrele uşor sesizabile în tăcerea inimii. Nu vezi că sunt în renovare? Am o daltă şi un sac plin de vise. Mi-a fost ruinat altarul de sine, noapta s-a infiltrat în zidul rece, ruinând clipe şi seninul dorului. Nu mai primesc oaspeţi.

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!