Regret tardiv

O stea cu lumină fină
Din înalt a coborât,
Ca să-mi dea mie lumină.
Eu, păcătos, nu am vrut.

Mi-a fost teamă să primesc
Darul corpului ceresc.
L-am mâniat pe Dumnezeu.
E prea târziu să-mi pară rău.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul divin, dar ceresc

Pe o rază de lumină
am primit un dar.
Un dar care îmi alină
sufletul hoinar.

Dumnezeu mi l-a trimis
ca să nu mai rătăcesc.
În inimă am închis
darul divin, dar ceresc.

Ascult sfatul îngeresc,
sunt alături de Hristos.
Ce mă-învaţă înfăptuiesc,
nu mai sunt un păcătos.

Pentru darul ce-am primit
cerului îi mulţumesc.
Sufletul mi-am liniştit,
calea nu mai rătăcesc.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare şi dorinţă

Nu mai vreau ca să trăiesc în fum,
Vreau în viaţă să-mi aleg alt drum.
Nu mai vreau să rătăcesc în ceaţă,
Vreau să-mi construiesc o nouă viaţă.

Nu vreau să trăiesc doar în minciună,
Vreau adevărul să poarte o cunună.
Nu vreau ca întunericul să mă sperie,
Vreau să primesc lumină, puzderie.

Nu vreau să mă stăpânească plânsetul,
Vreau să-mi lumineze faţa, zâmbetul.
Nu vreau privirea să-mi fie-ntunecată,
O vreau senină, de grijile lumii scăpată.

Ajunge! De prea mult rău mi s-a scârbit.
Vreau binele să fie de toţi oamenii primit.
Vreau de-acuma un soare nou să răsară
Şi-n viaţa mea să fie veşnic primăvară!

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina merge mai departe

În viaţă, tuturor am dat
lumină din lumina mea.
Cât am putut i-am ajutat
să lumineze ca o stea.

Astăzi primesc tot ce am dat:
lumină din cărţile lor.
Ce mândru sunt că mi-au urmat
că-împart şi ei lumina lor.

Aşa i-am vrut. Un scop atins.
Lumina merge mai departe.
Izvorul ei mereu nestins,
întotdeauna se împarte.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-ai fost lumina

Nu m-am născut ca să trăiesc în noapte,
Precum nici schimnic n-am jurat să fiu,
Cu rugi şi nevoinţă în pustiu,
Gustând ale durerii fructe coapte.

Te-am coborât din rai să-mi fii lumină,
Să-mi mângâi ochii greu înrouraţi,
Spre ispăşiri nedrepte închinaţi,
Căci a-şi dori lumină nu-i o vină.

Ai fost răgazul meu pentru visare,
Căci în lumină ea mi s-a trezit
Şi m-ai lăsat în vis încremenit.
E noapte iar, iar eu o arătare.

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (22 martie 2015)
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă către mama

Mamă dragă, mamă bună,
în noaptea asta de lumină,
Roagă-te tu Domnului
Să-mi dea odihna somnului.
Fă, mamă, la pernă cruce
să-mi fie somnul mai dulce.
Să vină înger păzitor
să-mi facă somnul mai uşor.
Din cer, Isus să mă iubească,
de rele să mă ferească.
Să apară în somnul meu
Tatăl nostru, Dumnezeu.
Lângă mine vreau să stea
Sfânta Maică Precista.
Până-n zori, toţi să vegheze
mintea să mi-o lumineze.
Toate acestea dacă-mi dai,
de-acolo, de sus, din rai,
Din suflet, mamă, îţi mulţumesc,
că-n linişte mă odihnesc.

poezie de Dumitru Delcă (11 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru tine, fiica mea, de ziua ta

De-ai fi fost stea, te-aş fi cules
Şi te-aş fi pus lângă icoana,
Dar Dumnezeu mi te-a ales,
Şi El a vrut ca să-ţi fiu mamă.
Şi mi te-a dat, în Primăvară
Să poţi să să zburzi şi să iubeşti,
Să-mi fii balsam pe a mea rană
Şi-n jur, lumină tu, să răspândeşti.
O stea pe cer dac- ai fi fost
Nu cred că te iubeam mai tare
Tu ai venit aici cu-n rost:
Îmi eşti şi stea, îmi eşti şi soare!

Cu iubire: MAMA

poezie de Elena Bulancea
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina lui Hristos

Pentru ca să luăm lumină
În noaptea de Înviere,
Arhanghelul de lumină
Va birui multe himere.
Vom putea lua "Lumină
din Lumină",
vom fi cu,
"Dumnezeu adevărat,
din Dumnezeu adevărat",
şi sărbătorile sfintelor Paşti,
vor fi înşirate pe un fir de soare.
Ne vom lumina sufletele
cu lumină din lumina credinţei,
cu lumină din lumina primăverii.
Numai aşa, întreaga viaţă ne va fi
o primăvară cu soare şi cer senin.
Hristos a înviat!

poezie de Dumitru Delcă (5 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cancerul

Un monstru a încercat
să-mi distrugă viaţa.
Însă eu nu l-am lăsat
să-mi îngroape faţa.

Cât am putut m-am luptat
şi l-am biruit.
Viaţa mi-am continuat
şi sunt fericit.

poezie de Dumitru Delcă (2 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haos

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit cum se lungea perfid
Pe linia părului meu
Încercând să-mi alunece,
Linguşitor,
În ureche
Cuvinte ştiute,
Tocmai când uitasem să te aud...

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit când îşi ascuţea ghearele
Pe albul obrajilor mei
Încercând să-mi sufle,
Subtil,
În nări
Un parfum cunoscut,
Tocmai când uitasem să te simt...

Mi-a intrat haos în ochi...
L-am simţit când vărsa amintiri
Pe conturul buzelor mele
Încercând să-mi vândă,
Zâmbind,
Pe pleoape
O poveste uzată,
Tocmai când uitasem să te trăiesc...

Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simţit când îşi desena labirintul
Pe golul sufletului meu,
Încercând să-mi umple,
Neputincios,
Celulele
C-un vis plâns,
Tocmai când uitasem să te am...

Mi-a intrat haos în ochi.
L-am simţit cum vâna semne
Pe dreptunghiul ochelarilor mei,
Încercând să ascundă,
Crud,
Din lumină
Cu umbre secătuite,
Tocmai când uitasem să te văd...

poezie de Gabriela Chişcari (30 aprilie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea...

Prea-ntuneric, prea lumină,
Prea curată, prea sordidă,
Prea domoală, prea rapidă,
Prea codalbă, prea... hermină!

Prea înaltă şi prea scundă,
Prea tăcută, prea vocală,
Mult prea fină, prea imundă,
Prea proverb şi prea... zicală.

Prea dulce şi prea amară,
Prea calmă şi prea nervoasă,
Prea de râs şi prea şucară,
Prea tristă şi prea... haioasă!

Prea stinsă şi prea aprinsă,
Prea confuză, prea lucidă,
Prea sumbră şi prea distinsă,
Prea plouată, prea... aridă!

Prea şuie şi prea frumoasă,
Prea pe dungă, prea pe lat,
Prea departe, prea acasă,
Prea Arghezi, prea... Pillat!

Mândro, doru-mi să te poarte,
Prea curând sau prea târziu,
Când prea prea, când foarte foarte,
Când prin Rai, când prin... Pustiu!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu n-am să pot

Eu n-am să pot dormi...
E geana plumburie
Şi inima-i pustie, draga mea...

Eu n-am să pot visa...
Trec stele spre niciunde
Şi dragostea se-ascunde într-o stea.

Eu n-am să te urăsc!
Tu ai plecat
Şi aripi ţi-au crescut către înalt...

Şi am să zbor...
Din aripile tale
Să-mi fac lumină şi mărgăritare,
Pe-altar ceresc...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezamăgit de viaţă

În viaţa mea
n-a fost o zi în care,
fruntea să-mi fie senină.
Mereu în alergare,
lipsită de lumină.
Hrănit doar cu speranţa
că mâine va fi bine,
Doamne, îţi dau viaţa
primită de la Tine.
Aşa-mi voi împlini
speranţa ce o voi
Şi fericit voi fi
în viaţa de apoi.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să plângi, mi-a zis Dumnezeu (II)

nu-mi aduc prea bine aminte
zâmbetul lui
şi nici
ultimele îmbrăţişări
ştiu doar că
pe întunericul din noapte
scrijeleam cu unghiile - TATA
tăcut
de sub umbra rămasă
undeva în timp
mă privea Dumnezeu
de parcă
nu s-ar fi
întâmplat mai nimic
până în ziua în care
mi-a şoptit
întoarce-te în lumină şi
în zborul de pasăre
niciodată în umbrele
care nu se văd
şi vei fi tu însuţi

aşa e

când răsare soarele
în oraşul din mine e lumină
multă multă lumină în amintirea
celui care a fost
tata

poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din cer a coborât o stea

În liniştea care domnea,
Văzduhul s-a luminat.
Din cer a coborât o stea
Şi omului i-a dat un sfat:

Dacă vrei să râdă soarele la tine,
Împrumută ceva din strălucirea lui!
Dacă vrei să-i fie omenirii bine,
Învaţă să sporeşti rodul pământului!

poezie de Dumitru Delcă (22 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu-i târziu

Niciodată nu-i târziu să-mi fii aripă în zbor,
Să-mi fii clipă în clepsidra de rubin,
Să-mi fii cuibul meu de dor
Unde demn să ne iubim.

Niciodată nu-i târziu visele să le hrănim
Cu imagini printre ceruri asamblate,
Printre gânduri să doinim
În cuvinte fermecate.

Niciodată nu-i târziu să fim rază în sărut
Foşnitoare pe o fantă de lumină
Semănată-n ochi căzut
Într-o ardere divină.

Niciodată nu-i târziu visători ca să vibrăm
În dorinţe înfrunzite adunate în zidiri,
Până când pe flori crestăm
Inima cu amintiri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat ce să iubesc

De la soare-am învăţat
Să iubesc lumina.
De la floare-am învăţat
Să iubesc grădina.

De la vânt am învăţat
Să călătoresc.
De la om am învăţat
Multe să iubesc.

Să iubesc pământul
Care mă hrăneşte,
Să-mi potolesc gândul
Când prea îndrăzneşte.

Să iubesc izvorul
Care-mi stinge setea,
Să-mi astâmpăr dorul
Găsindu-i perechea.

Ciocârlia m-a-nvăţat
Cum să îmi iau zborul.
Să mă ridic spre înalt,
Scrutând viitorul.

poezie de Dumitru Delcă (5 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirajul clipei

Si dacă mâine o să pierd puterea-n gând şi în mişcare,
Vreau Dumnezeu să-mi dea lumină si să-mi aducă impăcare!

Nimic mai mult nu iau cu mine
De a fost rău sau a fost bine
Doar frunza codrului va şti
Ea singură va povesti
La timp trecut povestea mea
Desprinsă parcă dintr-o stea
In nopţi târzii şi zile reci
Pe-ntunecatele poteci
Ce-au fost create în amurg
De mâna unui Demiurg.
Iar dimineaţa-n răsărit
Voi fi un vers ce a murit
Aprins de dor, pătruns de jale,
Mirajul clipei trecătoare....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugămintea

L-am rugat pe Dumnezeu
Să-mi dea putere,
Dar El m-a făcut slab
Ca eu să învăţ simplitatea şi smerenia.

L-am rugat să mă ajute
Să fac fapte mari.
Dar El m-a micşorat
Ca eu să fac fapte bune.

L-am rugat să-mi dea bogăţia
Ca eu să fiu fericit,
Dar El m-a făcut sărac
Ca să devin înţelept.

L-am rugat toate lucrurile
Ca să pot gusta viaţa.
Dar El mi-a dat viaţa
Ca să pot gusta toate lucrurile.

Nu am primit nimic
Din tot ce-am cerut,
Dar am primit tot
Ce-a fost bun pentru mine.

Împotriva voinţei mele
Au fost ascultate rugăminţile mele.
Sunt printre oameni
Un om binecuvântat.

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea de Înviere

În noaptea de Înviere,
credincioşii
iau Lumină din Lumină,
de la
Dumnezeu adevărat,
din Dumnezeu adevărat.
Cu drag lui Isus se-închină,
că viaţa le-a luminat.

poezie de Dumitru Delcă (8 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Şi se făcea că Dumnezeu
mă luase-n sfânta mână
şi-n raiul cel din visul meu
îmi aşternu grădină.

Eram acolo ca la sân
şi m-alăptam cu miere,
viaţa mea avea stăpân
şi timpul înviere,

dar niciun dor sfâşietor
să-mi urle-n piept şi creier
şi-n gama sferelor lipsea
cântecul de greier.

N-aveam o lacrimă de-alean,
cu ea să-mi stâmpăr visul
şi nici oglinzi ca de cristal
să-mi văd în ele scrisul

I-am cerut lui Dumnezeu:

Doamne, mai lasă-mă puţin
în lutul vieţii mele
să-i împlinesc acel destin
scăpărător de stele,
să-mi simt curgând la nesfârşit
sângele-n poeme
şi carnea lor să-mbrace-n alb
arcane mari de vreme,
şi-n schimbul raiului ceresc,
ce mi l-ai pus grădină,
dă-mi numai suflet omenesc
pe-o filă de lumină,
căci sunt un pumn de oseminte
şi pân* la cer iubire
şi doar o viaţă nu-i de -ajuns
s-o-mpart la omenire.
Dă-mi, Doamne, locul cel mai sfânt
al Iubirii celei sfinte
din care sufletu-mi să-mi ardă
o flamură fierbinte!

Şi-atunci, Cel Bun m-a coborât
aici, între cuvinte.

poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!