Gândurile nescrise se scriu singure.
citat din Renzo Zorzi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Gândurile bune trebuie căutate, gândurile rele vin singure.
aforism de Tudor Gorgos (7 iunie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Gândurile nescrise se uită!
Andrei Surugiu (28 ianuarie 2011)
Adăugat de Andrei Surugiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
..
să-ți scriu pe-o frunză arămie
sau pe o adiere de vânt
cât de toamnă îmi este mie
că rostirea mi-e fără cuvânt
să-ți scriu pe o rază de lună
când nopții îi alunecă abisul
și tu nu mai vii ca o zână
lași coșmarul să-mi bântuie visul
să-ți scriu pe clipa ce bate
cât ne-am irosit amândoi
să le uit apoi pe toate
nescrise rămână teancuri de foi
George Ionită în Leaganul toamnei (2018)
Adăugat de George Ioniță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf pentru epigrame
Epigramiștii scriu de zor
Tot căutând un editor,
Dar epigramele nescrise
Mai toate mor în manuscrise.
epitaf epigramatic de Nicolae Ivan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scăpați de gândurile negative și restul gândurilor își vor purta singure de grijă.
James Borg în Puterea minții
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai plecat, și cu tine soarele. La trezire am simțit că plouă în mine...
citat din Renzo Modesti
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul poate fi un refugiu bun, dar singurul loc spre care ne îndreptăm e viitorul.
citat din Renzo Piano
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Opere nescrise
E plin pământul de legende vii,
cu eroi ce basme fac în amor, lor, copii
și se perindă-n labirinte întretăinde,
se atingând, sau se-alergând de-a prinde...
se duc mânați de vântul existenței
pe ațe-ntinse de păianjenul demenței,
lipită-n corzile mătasei pentru salt
din pante-n prăbușiri, sau de asalt.
Se scriu imagini, miliarde pe secundă,
de tort cu moț tăiat, coroane-n fundă,
cu lumânări de ani, sau mariaje
eterne, cât or fi... de triste derapaje
de minți schimonosite, cenușii
în profund, cu scoarțe rupte, sângerii
și inimi în stop cadru de albume
pline de antum, reconvertindu-se postume...
Povești, balade orale și nespuse,
ce nu se scriu... păcat, de vremi, ce apuse
vor îngropa cuvinte-n zbor, mănunchiuri
cu tot, cu emisfere visătoare, trunchiuri...
Dar spusele, mă-ntreb, de se îngroapă aieve,
sau călătoare-s nesfârșit, în ploaie-s seve
și curg, din când în când baloane de cuvinte,
bârfind pământul... într-o aducere aminte?!?
... Și câte opere n-or fi, nescrise, câte... Sfinte?!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărțile nu se scriu singure! Autorul este cel care le creează, deci atunci când îți place o carte, îți place de fapt un autor!
aforism de Mihaela Cd din volumul Uneori elefanții zboară/Sometimes elefants are flying editura Globart Universum 2020
Adăugat de Mihaela Cd

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rechinii cuvintelor
Rechinii cuvintelor au plecat în căutare de hrană...
Strălucesc trupurile poeților
Ca niște nove rătăcite pe cer...
Fosforescent este sângele
Pe coala bătătorită de vise.
Vor rămâne poeme nescrise?!
Ucise de timpuriu,
Gândurile plâng tăceri...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu. Încerc să-mi mumific gândurile.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
O lume...
O lume de gheață
în secunda timpului
unde frigul respiră
prin porii necuvintelor
și a luminii ascunse
în maluri pustii.
O lume în care zâmbetul
stă ghemuit
în colțuri de buze
Crăpate și triste
ce au uitat să surâdă,
chinuite de întrebări
fără răspuns:
de ce eu... de ce noi?
O lume chinuită
unde se scriu istorii
în cărți cu file murdare
de minciună,
cu pagini nescrise
de cei ce scriu
de obicei istorii.
O lume nefirească
prinsă în plasa
"peștilor piraña"
ce devorează
tot ce întâlnesc în cale,
adulmecând ca fiara prada.
O lume în care
secunda oprește timpul,
în care nu se mai scriu istorii
și nu se mai iubește.
LUMEA nu mai e o lume;
e doar... jungla în care trăim.
Dida Diana Cioponea.
Drepturi de autor rezervate.
poezie de Dida Diana Cioponea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Două ființe care se iubesc, singure, rupte de lume - da, e sublim. Dar despre ce ar putea să discute când rămân singure? Oricât de odioasă ar fi lumea, au nevoie de ea ca să-și poată vorbi.
Milan Kundera în Identitatea
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în mine o parte din Dumnezeul tău
într-o zi voi tăia tot întunericul și-ai să vezi
cum mă închin ca un soldat urmărit
de amintirile de pe front
cu trupuri mutilate
cu noroi și cai ce n-au putut să treacă
peste șanțurile pline cu apă
într-o zi ai să mă vezi așa cum sunt
carne
oase
poate și un suflet aruncat acolo în grabă
iar Dumnezeul tău mă va recunoaște
după toate cuvintele astea ajunse pe patul morții
bătrâne
singure
gata de spovedit
într-o zi îți vei da seama că Dumnezeul tău
m-a salvat de pe front
m-a scos din noroi
m-a cărat în spate
mi-a vindecat rănile
și m-a învățat să te scriu
cu toate cuvintele astea
bătrâne
și singure
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu
Scriu.
Pentru cine scriu?
În ce inimi
va găsi ecou
cuvântul meu?
Există un număr
asfixiant
de restrâns
de singuratici
care pot înțelege
ce scriu.
Fiecare
vorbește cu el însuși.
poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Echinox II
Am coborât pentu ultima oară
Visele despletite din înalt.
De-acum
Le voi lăsa să zboare singure,
Sau, poate, vor rămâne ele singure neclintite,
Ca pădurile ce veghează
Asfințitul soarelui.
Doar rădăcinile lor vor coborî în mine,
Povestind despre frunze și păsări.
poezie de Virginia Carianopol din Tapiserii cu lună (1977)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețea schimbă lumea și o schimbă persoană cu persoană.
citat din Renzo Piano
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți să dai deoparte o carte proastă; poți evita să asculți musică proastă; dar nu poți să treci cu vederea urâtul bloc turn de vizavi de casa ta.
citat din Renzo Piano
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De fapt, nu sună întotdeauna de două ori
Îți scriu de-aici, dintre iluzii, îți scriu pe-o clipă, un minut,
Despre-ndoieli, despre confuzii și despre nodul desfăcut.
Îți scriu pe frunze de salată, pe coaja unui ou de struț,
Pe ambalaje de-nghețată, pe butelia din căruț.
Îți scriu pe zidurile ude, pe etichetele din mall,
Pe caserole cu agude, îți scriu pe paracetamol.
Îți scriu de ce, și cum, și unde, îți scriu pe binele din rău,
Despre-ntâmplările rotunde, despre-nălțimi și despre hău.
Îți scriu cu pana de benzină, îți scriu cu frâna de motor,
Cu mintea de nimicuri plină, cu răsuflatul "iar mi-e dor".
Îți desenez, pe gânduri, stele, pe pietre scrijelesc viori,
Nu-îmbrac destine paralele, îți scriu, doar ție, uneori.
Îți scriu cu tocul de la ușă, îți scriu pe umeri cu stilou,
Despre un drum, pictat c-o tușă inconfundabilă-n tablou.
Îți scriu, de azi, fără oprire, îți scriu de mâine până ieri,
De ieri, pe ochi, ți-am pus poprire și nu accept negocieri.
Îți scriu ce ți-am mai scris odată, îți scriu ce n-am mai scris nicicând,
Îți scriu scrisoare demodată, îți scriu vorbind, îți scriu tăcând.
Și dacă nu primești țidulă, nici telegramă, nici răvaș,
Fii, măcar azi, un pic credulă: vina e numai la poștaș.
poezie de Eduard Lupascu (22 iunie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri ratate
Scriu că nu mai pot să tac
scriu căci aș putea să mor
ca o pasăre-n copac
înlemnită vai în zbor
Scriu căci aș putea să mor
scriu că vouă nu vă pasă
(scaunul n-are picior
însă are-n schimb o masă)
Scriu că vouă nu vă pasă
dacă-s pasăre-n copac
ori cu îngerii acasă
scriu că nu mai pot să tac
Și când tocmai m-am născut
mor și-o iau de la-nceput
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (august 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!