
Leonida: Așa, cum îți spusei, mă scol într-o dimineață, și, știi obiceiul meu, pui mâna întâi și-ntâi pe "Aurora Democratică", să văz cum mai merge țara. O deschiz... și ce citesc? Uite, țiu minte ca acuma: "11/23 Făurar... a căzut tirania! Vivat Republica!"
replicile de început din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Efimița (curioasă): Da' ce spunea în scrisoare?
Leonida (cu importanță): Patru vorbe, numai patru, da' vorbe, ce-i drept! Uite, țiu minte ca acuma: "Bravos națiune! Halal să-ți fie! Să trăiască Republica! Vivat Prințipatele Unite!" și jos iscălit în original "Galibardi".
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Conul Leonida față cu reacțiunea
scenariu de teatru scurt
Această lucrare este în domeniul public, deoarece drepturile de autor au expirat.
carte de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Când aude de libertate, sare și dumneei răposata din pat... Că era republicană! Zic: gătește-te degrab', Mițule, și hai și noi pe la revuluție. Ne îmbrăcăm, domnule, frumos, și o luăm repede pe jos pân' la teatru... (cu gravitate) Ei, când am văzut... Și știi că eu nu intru la idee cu una cu două...
Efimița: Ți-ai găsit! Dumneata nu ești d-ăia. Ehei! Ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Origina gvardiei naționale nu se pierde în noaptea timpurilor: această instituție s-a născut la sfârșitul primei jumătăți a veacului XIX, într-o frumoasă dimineață de vară a anului '48.
începutul de la Baioneta inteligentă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Luca Caragiale. Particularități: Meloman, ureche, memorie și gust muzical bine dezvoltate.
Ion Luca Caragiale în articol (1893)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Hehei! unul e Galibardi: om, o dată și jumătate! (cu mândrie și siguranță) Ei! giantă latină, domnule, n-ai ce-i mai zice. De ce a băgat el în răcori, gândești, pe toți împărații și pe Papa de la Roma?
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trahanache: Și nu te mai turbura, neică, pentru fitece mișelie. Nu vezi tu cum e lumea noastră? Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu fineță) puțintică răbdare...
replică celebră din piesa de teatru O scrisoare pierdută, Actul I, Scena 4, scenariu de Ion Luca Caragiale (1884)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un popor care nu merge inainte, stă pe loc, ba chiar dă înapoi...
citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cap ai, minte ce-ți mai trebuie?
Ion Luca Caragiale în Conul Leonida față cu reacțiunea
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonida: Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, firește, și nimica mișcă.
replică celebră din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Efimița: Dacă n-o mai plăti niminea bir, soro, de unde or să aibă cetățenii leafă?
Leonida: Treaba statului, domnule, el ce grije are? pentru ce-l avem pe el? e datoria lui să-ngrijească să aibă oamenii lefurile la vreme...
replici celebre din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o dimineață albă
Într-o dimineață
nu am putut să mă scol,
zăpada îmi acoperise gândurile
iar schiurile cu care încercam s-alunec
se înfundau tot mai adânc
într-un somn alb
și simțeam o dorință totală
să ajung la poalele dealului
de sub picioarele mele,
iar mama încerca zadarnic
să mă convingă că soarele e sus
și visul căzuse din pat...
poezie de Sorin George Vidoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Republica
în anii întunecați ana
pauker se deplasa
ca o putredă vânătă scândurea
de-a lungul țărmului
aurora
făcea baie în mare tânăra brigadieră
aurora
la capul midia și un metru de pușcărie
edulcorată
în cofetării. cum
peste anii de-atunci
toate femeile tinere
din republică. dulci
atât de dulci! în anii
bifați pauker se știe că nu
a fost un munte de frișcă: de
frică bărbatul din ea
căsătorit cu republica - vânătă
putredă scândurea -
se topea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, când sper că s-a prescris vina mea contra monarhiei, am curajul s-o spun cu mândrie. Da, am fost unul dintre cei mai aprigi susținători ai ordinii în Republica Ploeștilor. Ceasuri glorioase, n-am să vă uit! Șeful meu, polițaiul, era simpaticul și bravul Stan Popescu, unul dintre cei 1.000 ai lui Giuseppe Garibaldi - volintir în Italia, volintir într-o revoluție polonă, vrăjmaș jurat al tiranilor și frate pasionat al poporului. Cu astfel de șef, mergi în foc bucuros pentru o idee mare.
Ion Luca Caragiale în schița Boborul (1896)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Efimița: Ei, bobocule, apăi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva! (aprinde lampa)
replica de final din piesa de teatru Conu Leonida față cu reacțiunea, scenariu de Ion Luca Caragiale (1880)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-nserate, după o zi foarte călduroasă, aștept într-o stație mică, de pe linia Brașov - Cluj, trenul accelerat care merge spre Pesta... N-aștept mult... Trenul sosește... Repede-mi iau sacul de drum și mă duc la cel mai apropiat vagon de clasa a doua; n-am vreme s-aleg: trenul pleacă-ndată.
începutul de la Luna de miere de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoții adevărați te fură mai întâi în minte.
Luca Filip
Adăugat de Luca Filip

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Caragiale
Și fiindcă-mi place numai versul,
Arareori citesc jurnale.
Dar când nu vreau să-mi vină somnul,
Atuncea cumpăr Universul,
Fiindcă într-însul scrie domnul
Caragiale!
hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Jupân Dumitrache (lămurit): Ei, bată-te să te bată! De ce nu spui așa, frate? (lui Ipingescu, cu filozofie.) Ei! Vezi?... Uite așa se orbește omul la necaz!
Ipingescu: Rezon!
replicile de final din piesa de teatru O noapte furtunoasă, Actul II, Scena 9, scenariu de Ion Luca Caragiale (1878)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!

În secolul nostru s-a născut și s-a sfârșit un stat foarte interesant, pe care nu-i este permis unui istoric conștiincios să-l piarză din vedere. Voi să vorbesc despre Republica de la Ploești, un stat care, deși a durat numai vreo cinsprezece ore, a marcat desigur o pagină celebră în istoria contemporană.
Ion Luca Caragiale în Boborul (1896)
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!